Page 7 - Albina_1952_03
P. 7

A L B I N A


                                                                                      8  Martie,  Ziua  Internaţională
                                                                                                           a  Femeii


                                                                                                           de  Elena Livezeanu
                                O  noua  mare  victorie                              Femeile  din  tara  noastră,  alături  ian,  raionul  Brăila,  a  îndeplinit  zil­
                        a  Armatei  Populare  Vietnameze                           de  milioanele  de  femei  din  întreaga  nic  câte  2—3  norme  la  prăşit,  Ia
                                                                                   lume,  se  pregătesc  să  întâmpine  cu  strânsul  fânului  şi  Ia  culesul  floa-
                In  lupta  sa  pentru  eliberare,  poporul   soldaţi,  191  maşini  blindate,  numeroase  bucurie  şi  vrednicie  ziua  de  8  rei  soarelui.
              vietnamez   a  dobândit  o   însemnată   avioane,  tancuri,  vase  de  război.  Martie,  Ziua  Internaţională  a  Fe­  Elena  Karoly,  şefa brigăzii  horti­
              victorie.  La  24  Februarie,  Armata   Această  ruşinoasă  înfrângere  înspăi­  meii.                 cole din gospodăria colectivă  „Stea­
              Populară  Vietnameză   sdrobind  tru­                                  Din  bezna  neştiinţei  de  carte,  gul  lui  Lenin”  Păuleşti,  regiunea
              pele  colonialiştilor   francezi,  a  elibe­  mântă  atât  pe  cotropitorii  francezi,  cât   dela  batjocora,   nesocotinţa,  umi­  Baia  Mare,  a  primit  pentru  cele
              rat  oraşul   Hoabin.   Acest  oraş  era   şi  pe  mai  marii  lor  întru  fărădelegi,  linţa  în  care  le-au  ţinut  boierii  şi  670  zile  muncă,  făcute  împreună  cu
              unul  din  punctele  de  mare  însemnă­  imperialiştii   americani.   Ei  îşi  dau  moşierii,  femeile  din  patria  noas­ familia  sa,  17.500  kg.  produse  şi  o
              tate  unde   colonialiştii   francezi  îşi   seama  că  nu  pot  îngenunehia  popoa­  tră  au  păşit  către  o  nouă  viaţă.  mare sumă  de  bani.
                                                                                                          noastre  de
                                                                                   După  eliberarea  ţării
                                                                                                                        După  cum  sunt  de  harnice  şi  de
              strânseseră  mari  forţe.  Luptând  cu  vi­  rele.  Oricât  puhoi  de  armată  şi  arma­  către  oastea  marelui  Stalin,  sute  şi   pricepute  în  muncă  în  gospodăriile
              tejie   şi   eroism,   ostaşii   Armatei   ment  din  cel  mai   drăcesc  ar  trimite   sute  de  mii  de  femei  au  învăţat   coleclive,  tot  astfel  femeife  satelor
               Populare  Vietnameze  au  străbătut  ba­  ei,  oricâte  crime  nelegiuite  ar  înfăptui   carte,  au  devenit  conducătoare  în   noastre  sunt,  de  cele  mai  multe  ori,
              rajul  de  foc  cu  care  se   înconjurase   împotriva  înflăcăraţilor  patrioţi,  lupta  gospodărirea  comunei,  a  raionului,   în  primele  rânduri  în  toate  acţiu­
               inamicul,  silind  trupele  cotropitorilor   sfântă  pentril  eliberare  dusă  de  po­  a  regiunii,  a  ţării.  Şi  noi  ştim  că  a-   nile  întreprinse  de  partid  şi  guvern
                                                                                   ceasta  se datoreşte  luptei  partidului   în  folosul  muncitorilor  şi  al  ţărăni­
               francezi  să  se  retragă  în  mare  dezor­  poare  este  de  neînfrânt.
                                                                                   nostru  drag  şi  regimului  de  demo­  mii  muncitoare.  Astfel  îndrumătoa-
               dine.  De  pe  urma  acestei  înfrângeri,   Victoria  dela  Hoabin  îmbărbătează   craţie  populară.  rea  Vâlcu  Maricica  din  comuna
               cea  mai  grea  din  ultima  vreme,  cotro­  în  lupta  lor  dreaptă  şi  popoarele  încă   Mii  de  femei,  ţărănci  muncitoare,  Baloteşti,  raionul  Panciu,  regiu­
               pitorii  francezi  —  înarmaţi  cu  arma­  neeliberate  din  Asia,  pornite  să  termine  încredinţate  că  singurul  drum  pen­ nea  Putna,  a  lămurit  femeile  să-şi
               ment  american  —  au  pierdut  22.500  cu  apăsarea  imperialiştilor.  tru  a  scăpa  de  sărăcie  este  cel  al  valorifice  produsele  prin  coopera­
                                                                                   gospodăriei  mari  colective,  au  pă­  tivă  şi  ca  urmare,  într’o  singură
                      Din  nou  criză  de guvern  în  Franţa                       şit  cu  hotărîre  pe  drumul  socialis­  săptămână,  35  femei  au  valorificat
                                                                                   mului  la  sate.  Ele  au  adus  în  gos­  2.600  kg.  porumb  şi  1.500  kg  grâu.
                Numai  după  cinci  săptămâni  de  gu­  vot  în  Adunarea  Naţională,   această  podăria  colectivă  toată  puterea  lor   Ziua  de  8  Martie,  Ziua  Interna­
               vernare,  guvernul  francez  condus  de   lege  a  fost  respinsă  şi  guvernul  Faure,  de  muncă,  toată  hărnicia,  au  deve­  ţională  a  Femeii,  nu  e  numai  o
               Faure  (se  citeşte  For)  a  fost   nevoit   care  pusese  problema  votului  de  încre­  nit  fruntaşe  în  muncă  şi  pot  sta  cu  zi  de  bucurie,  de  sărbătoare  pentru
               să  demisioneze.  Deşi  a  guvernat  nu­                            cinste  şi  mândrie  alături  de  suro­  femeile  din  satele  noastre.  8  Martie
                                                 dere  pe  această  chestiune,  a  fost  ne­
               mai  câteva   săptămâni,  totuşi  guver­                            rile  lor  muncitoare  din  oraş,  alături  e ziua  când  femeile  noastre,  ali/turi
                                                 voit  să-şi  înainteze  demisia.
               nul   Faure  a  înjugat   şi  mai   mult                            de  stahanovistele  din  fabrici  şi  de  femeile  de  pe  întreg  cuprinsul
                                                   Puternica  mişcare  de  pace  a  poporu­
               Franţa  la  carul  războiului,   adâncind                           uzine.                            pământului  îşi  unesc  şi  mai  mult
                                                 lui  francez  i-a  făcut  pe  mulţi  deputaţi
               mizeria  oamenilor  muncii.  Aşa,  bună­                              Linele  din  aceste  colectiviste,  da­  puterile,  în  lupta  pentru  cucerirea
                                                 reacţionari,  care  până  atunci  sprijini­
               oară,  la  conferinţa  blocului  războinic                          torită  priceperii  şi  dragostei  lor  unei  păci  trainice,  împotriva  măce­
                                                 seră  guvernul  în  acţiunile  sale  de  reîn­
               al  Atlanticului,  ce  a  avut  loc  la  Lisa­                      pentru  muncă,  au  ajuns  să conducă  larilor  de  popoare,  imperialiştii  a-
                                                 viere  a  fascismului   german,  să  dea
               bona,  capitala  Portugaliei,  fostul  şef                          gospodăriile  colective.  Sunt  astăzi  mcricani  şi  englezi.
                                                 înapoi  şi  să  se  alăture  votului  comu­
               de  guvern  Faure  dând  ascultare  stăpâ­                          14  femei  preşedinţi  de  gospodării   In  lupta  şi  in  munca  lor,  femeile
                                                 niştilor.   Răsturnarea   guvernului  de
               nilor  săi  de  peste  ocean,  a  holărît  ca                       agricole  colective.  Tovarăşe  ca  din  satele  noastre,  călăuzite  de
                                                 sub  conducerea  lui  Faure  este  încă  o
               Franţa  să  pregătească  până  la  sfârşi­                          Maria  Zidaru,  Vâjâilă  Aneta,  Dinu  pilda minunată a bravelor  femei  so­
                                                 lovitură  dată  planurilor   imperialişti­
               tul  acestui  an  12  divizii   pentru  „ar­                        Păuna  sunt pilde de spirit gospodă­  vietice,  păşesc  cu  tot  mai  multă  ho­
                                                 lor  americani,  care  au  hărăzit  Franţei
               mata  Atlanticului”  şi  să  sporească  chel-                       resc  şi  chibzuinţă.              tărîre,  alături  de  soţii  şi  fiii  lor,  pe
                                                 un  loc  însemnat  în  planurile  lor  răz­
               tuelile  militare  la   uriaşa   sumă  de                             Rada  Smochină,  membră  in  gos­  drumul  construirii  socialismului  şf
                                                 boinice.        ;
               1.400  miliarde  franci.  Pentru  a-şi  duce                        podăria  colectivă  din  comuna  Tra-  al  fericirii  în  patria  noastră  dragă.
                                                   Lupta  unită  a   poporului   francez,
               la  îndeplinire  promisiunile  făcute,  gu­
                                                 strâns  în  jurul  Partidului  Comunist,
               vernul  Faure  pusese  la  cale  împovăra­                            Pa  ce  drumuri  bătuta  umblă  ircpar.a^îii  americani
               rea  poporului  francez  cu  noi  impozite,   va  ieşi  biruitoare  împotriva  încercărilor
               printr’o  lege  care  prevedea   sporirea   imperialiştilor   americani   de  a  târî    Aţâţătorii  la  război  din  cadrul  pactului  Atlantic  s'au
                                                                                                    întâlnit  la  Lisabona.
               cu  15  la  sută  a  impozitelor.  Pusă  la  Franţa  într’un  nou  război.
                                                                                                                                          (Ziarele)
                        Să  fie  anulală  ticăloasa  sentinţă
                             împotriva  pairloţilor  greci
                 Călăii  dela   Atena  se  pregătesc  să   acuzatorii  noştri.  Am  dovedit  acest  lu­
               soarbă  din  nou  sânge  omenesc,  prin   cru  ori  de  câte  ori  libertatea,  indepen­
               condamnarea  la  moarte  a  luptătorului   denţa  şi  integritatea  ei  au  fost  în  pe­
               Nikos  Beloiannis  şi  a  tovarăşilor  săi,   ricol.  Noi  luptăm  pentru  ca  în  Grecia
               de  către  tribunalul  militar  grec.  să  vină  zile  mai  bune,  fără  foamete
                 Şi  aceasta,  în  clipa  când  la  Paris  a  sau  războaie.  Pentru   realizarea   a-
               avut  loc  cu  mult  tărăboi,  de  faţă  fiind   cestui  ţel,  noi  ne  sacrificăm  la  nevoc
               şi  Eisenhower,   primirea  Greciei  în   şi  viaţa.  In  persoana  noastră  voi  aţi
               pactul  războinic  al  Atlanticului.  pus  sub  acuzare  lupta  pentru  pace,  aţi
                 Ce  vor  imperialiştii  americani  şi  slu­  pus  sub  acuzare  Grecia”.
               gile  lor  din  guvernul  dela  Atena ?  Să   Şi  cum  n’ar  fi  luptat  Nikos  Beloia­
               lipsească  poporul  de  cei  mai  inimoşi   nnis  —  fiu  de  frunte  al  poporului  său
               şi  mai  iubiţi  conducători  ai  săi,  pentru   —  pentru  viaţa  nouă,  când  vede  cum
               a  putea  împinge  cât  mai  repede  Gre­  cresc  mizeria  şi  foamea  în  patria  sa
               cia  în  război,  pentru  a  o  putea  jefui   dragă,   când   cotropitorii   americani
               mai  aprig.                       poruncesc   guvernului   lui   Plastiras
                 Vestea  condamnării   eroului  Nikos   săvârşirea  celor  mai  mari  ticăloşii  îm­
               Beloiannis  a  stârnit  în  toată  lumea  un   potriva  poporului  său.  Când  închisorile
               val  de  nestăvilită  ură  împotriva  celor   Greciei  gem.  Când  numai  din  1946  în­
               ce  vor  să  smulgă  viaţa  lui  Beloiannis   coace  tribunalele  au  dat -8.000  de  con­
               şi  a  celorlalţi  luptători  pentru  liberta­  damnări  la  moarte.  Popoarele  se  îm­
               tea  Greciei.                     potrivesc  cu  dârzenie  ticăloasei  con­
                 Nikos  Beloiannis  şi  tovarăşii  săi  de   damnări.  Ele  cer  viaţă   şi   libertate
               luptă  nu  numai  că  nu  s’au  făcut  vino­  pentru  Beloiannis  şi  tovarăşii  săi.  Ele
               vaţi  cu  nimic  rău,  dar  şi-au  sacrificat   cer  ca  ticăloasa  condamnare  ordonată
               totul,  şi-nu   primejduit   chiar  viaţa,   de  imperialiştii   americani  să  nu  se
               pentru  binele  poporului  grec,  în  lupta  execute.
               împotriva  cotropitorilor  hitlerişti.  Alături  de  oamenii   cinstiţi  din  în­
                                                                                            ACIIESON  :  Dacă  vrem  să  ajungem  stăpânii  lumii,  trebue
                 Vorbind  în  faţa  tribunalului  militar   treaga  lume,  milioanele  de  cetăţeni  din
                                                                                        să  înlăturăm  diu  cale  Uniunea  Sovietică  şi  ţările  de  democraţie
               dela  Atena,  Beloiannis  a  rostit  cuvinte   R.P.R.,  cer  anularea   sentinţei  şi  eli­  populară  !....
               înflăcărate :  „Noi  iubim  Grecia  şi  po­  bera rea  lui  Beloiannis  şi  a  tovarăşi­  IIITLER  (din  tablou)  către MUSSOI.INI  :  Ţi-aduci  aminte?
               porul  său  mult  mai  mult  decât  o  iubesc  lor  săi.                 Tot  aşa  am  pornit-o  şi  noi...
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12