Page 2 - Albina_1952_03
P. 2

A L B I N A


                      Ce  muncesc  şi  cum  trăesc  bătrânii                               Să  ne  pregătim  din  vreme
                        in  gospodăria  agricolă  colectivă
                                                                                        pentru  cultura  zarzavaturilor
                    Statutul  Model,  legea   de  bază  ca  sarcină  principală  să  repartizeze
                  după  care  se  conduc  gospodăriile  la  muncă  pe  fiecare  membru  la  lo­  O  vorbă  bătrânească  spune  că  sănă­  2)  Legume  care  se  mulţumesc  cu  pă­
                  colective,  arată  la  art.  26 :  „Repar­  cul  cel  mai  potrivit,  după  puterea   tatea  îşi  trage  rădăcinile  din  grădină.   mântul  gunoit  cu  un  an  înainte:  ro­
                  tizarea  veniturilor  între  membrii  şi  calificarea  lui.         Intr’adevăr,  legumele  şi  zarzavaturile   şiile,  ceapa,  usturoiul,  morcovul  şi  pă
                  gospodăriei  se va  face numai  în  ra­  Iată  de  pildă  în  gospodăria  co­  conţin  substanţe   hrănitoare,  fără  de   trunjelul.
                  port  cu   numărul  de  zile-muncă  lectivă  din  satul  Jeica,  regiunea                                3)  Legume  care  se  desvoltă  bine  în-
                  prestate”.                        Rodna,  sunt  şi  câţiva  bătrâni.  Ba   care  corpul  omenesc  nu  ar  putea  trăi.  tr’un  pământ  îngrăşat  cu  2—3  ani  în
                    Aceasta  înseamnă  că,  în  gospo­  unul  dintre  ei  a  trecut  cu  mult  de   Locul  ales  pentru  grădina  de  zarza­  urmă:  cartofii,  mazărea  şi  fasolea.
                  dăria  colectivă,  fiecare  membru   60  de  ani.  Acesta  are  în  grija  sa   vaturi,  trebue  să  fie  pe  cât  se  poate   încă  din  iarnă,  locul  ales  pentru  gră­
                  primeşte  plată  pentru  muncile  fă­  câţiva  stupi,  duce  şi  muncă  de  ma­  bătut  de  soare  toată  ziua.  Zarzavaturile   dină  se  va  curăţi  de   buruieni,  bolo­
                  cute,  numai  după  cantitatea  şi  ca­  gazioner,  iar  în  timpul  liber,  când   cer  pământuri  grase,   afânate  şi  cu
                  litatea  muncii.  La  organizarea  gos­  vrea,  mai-  face  şi  alte  munci  prin                      vani,  mărăcini,  vrej  şi  uscături.  Se  vor
                  podăriilor  colective  bătrânii  ridică   gospodărie.  Câştigă  la  fel  ca  orice   multă  umezeală.  Orice  pământ  poate  fi   curăţi  arborii  din  apropiere,  spre  a  nu
                  şi  următoarea  problemă :  primim   membru  care  munceşte  cu  sârgu-   pregătit  pentru  grădinărie.  Dacă  pă­  umbri  prea  mult  zarzavaturile.
                  după  cât  am  muncii  când  suntem   inţă  şi  a  luat  produse  la  împăr­  mântul  e  greu  (argilos),  se  afânează   Nu  toate  legumele  cresc  şi  se  des­
                  în  putere,  dar  ce-om  face  când  om   ţeală,  mai  mult  decât  unii  colecti­  prin  săpătură   adâncă  de  30—35  cm.
                  fi  bătrâni  şi  nu  vom  mai  putea   vişti  tineri.                Pământul  sărac  se  îngraşă  cu  gunoi   voltă  în  acelaş  timp.  De  aceea,  unele
                  munci  ca  acum ?                   Sunt  însă  unii  bătrâni  care  nu                                se  seamănă  mai  timpuriu,  în  câmp  ori
                    E xd 'rienţa  bogată  a  colhozurilor   mai  pot  face  faţă  nici  la  munci  u-   bine  putrezit.  răsadniţe,  altele  prin  Mai,   astfel  că,
                  din  Uniunea  Sovietică,  precum  şi   şoare.  In  cazul  acesta,  nimeni  nu-1   Nu  se  pune  niciodată  acelaş  soi  de   prin  rotaţie,  se  pot  semăna  tot  timpul
                  munca  de  până  acum  în  gospodă­  sileşte  pe  bătrân  să  muncească.   legume,  doi  ani  la  rând  pe  acelaş  loc.   anului.
                  riile  noastre  colective  a  dovedit,  cu   Pentru  întreţinere,  dacă  are  feciori   Pământul  se   îngraşă   prin  rotaţie,
                  prisos  nţă,  că  bătrânii  se  pot  bu­  şi  fete,  aceştia  sunt  datori  să-şi                        Salata,  ridichiile  de  lună,  mărarul  şi
                  cura  ce  un  (rai  îmbelşugat  şi  feri­  întreţină   părinţii,  aşa  după  cum   tarla  după  tarla.  Este  bine  ca  îndată   pătrunjelul   de  foi  se  cultivă  printre
                  cit  în  gospodăria  colectivă.  Aşa   şi-i  întreţineau  şi  înainte  de  a  in­  ce  bălegarul  a  fost  împrăştiat  în  gră­  celelalte  legume,  iar  fasolea  de  grădină
                  după  cum  ştim,  gospodăria  colec­  tra  în  gospodăria  colectivă.  Sunt   dină,  să  se  facă  şi  îngropatul  lui,  pen­  se  pune  în  cuiburi  pe  marginea  celor­
                  tivă  este  o  gospodărie  mare,  cu   cazuri  însă  când  unii  colectivişti   tru  a  nu-şi  pierde   materiile   hrăni­  lalte  culturi.   După   mazăre,  spanac,
                  sute  .şi  chiar  mii  de  hectare  de  pă­  bătrâni  nu  au  copii.  In  acest  caz,   toare.
                  mânt.  pe  care  se  cultivă  cereale,   gospodăria  colectivă  are  grijă  de                         ceapă  de  arpagic  şi  varză  timpurie,  se
                  zarzavaturi,   plante  industriale  şi   ei  şi  iată  cum.  Aşa  după  cum  pre­  Legumele  se  împart  în  următoarele  pot  cultiva  :  varză  de  toamnă,  castra­
                   altele.  Deasemenea,  mai  are  şi  alte   vede  Statutul,   gospodăria  colec­  trei  categorii:     veţi  de  toamnă,  pătlăgele  roşii  şi  vi­
                  ramuri  de  producţie,  ca  de  pildă   tivă  opreşte  în  fiecare  an,  din  toată   1)  Legume  care  cer  pământ  proas­  nete,  fasolea  şi  mazărea  târzie  pentru
                  creşterea  vacilor  de  lapte,  a  oilor,   cantitatea  de  produse  obţinute,  un   păt  îngrăşat:  ardeiul,  varza,  vinetele,   conserve.  Ridichiile  de  iarnă  se  pun  di­
                   porcilor,  păsărilor,  albinelor.  Or, la   procent  de  2  la  sută  care  formează
                   aceste  munci  este  nevoe  şi  de  oa­  fondul  de  ajutor.  Din  acest  fond,   castraveţii,  dovleceii,  ţelina,  prazul  şi  rect  pe  marginea  straturilor  sau  prin­
                  meni  voinici,  dar  pot  munci  şi  oa­  gospodăria  organizează  creşe,  că­  spanacul.              tre  celelalte  culturi.
                  meni  mai  slabi,  mai  în  vârstă.  Ast­  mine  de  zi  şi  dă  ajutor  bătrânilor
                  fel  bătrânii  care  sunt  încă  în  pu­  care  nu  mai  pot  lucra.  Adunarea
                   tere,  pot  face  în  gospodărie  munci   generală  a  membrilor  gospodăriei    Din  scrisorile  către  „Albina"
                   mai  uşoare,  ca  paza  avidului  şi  a   hotărăşte  cât  ajutor  se  dă  fiecărui
                   recoltei,  alegerea  seminţelor,  plivi-   bătrân  în  parte.  Iată  dar  că  numai
                   tul  huruenilor  în  grăch'ria  de  zarza­  în  gospodăria  colectivă  ţăranii   Cartea -  un  prieten  bun
                  vat.  îngrijirea  păsărilor,  a  stupi-   muncitori   bătrâni   pot  trăi  fără
                   lo’-,  a  viermilor de mătase, etc.  Pen-   grija  zilei  de  mâine.  La  căminul  cultural  din  comuna  carte  Nicolae  Aimaş  şi  Trifan  Al-
                   tm  munca  lor,  ei  primesc  la  îm­      Gh.  /Vlihai             Gâşteşti,  regiunea  Bucureşti,  cer­  maş,  au  citit  în  luna  aceasta  roma­
                   părţirea   produselor  venituri  care   din  Direcţia  Organizării  şi   cul  A.R.L.U.S.  a  organizat,  cu  aju­  nele  sovietice  „Pescăruşul”  şi  „Ce
                   nu  numaJ  că  ic ajung  pentru  hrană,   Evidenţei  Gospodăriilor  torul  editurii  „Cartea  Rusă“,  o  să  fiu”.  (Rusu  Augustin,  corespon­
                   ba  le  şi  prisosesc.  Brigadierii  au  Colective  şi  întovărăşirilor  consfătuire  în  legătură  cu  broşura  dent).
                                                                                       „întrebări  şi  răspunsuri  despre  ţă­           ★
                                                                                       rănimea  sovietică”.  Ţăranul  colec­
                   Ce  să  citim  în  timpul  muncilor  de  primăvară                  tivist  Ioniţă  Ghena,  ca  şi  alţi  par­  In  comuna  Jelna,  raionul  Bistriţa,  a-
                                                                                       ticipanţi  la  consfătuire,  a  arătat  ce   tât  la  biblioteca  căminului  cultural  cât
                                 DIN  EDITURA  CARTEA  RUSA                            se  poate  învăţa  din  broşură,  pentru   şi  la  biblioteca  colţului  roşu  din  gospo­
                      Iacuşchin :                —  Asolamentele  şi  importanţa  lor  ca  acum  primăvara  să  se  organi­  dăria  agricolă  colectivă  „Scânteia"  se
                                                      în  mărirea  recoltelor.         zeze  astfel  munca  pe  ogoare,  încât   duce  o  rodnică  activitate.  La  cercul  de
                                                                                       să  se  obţină  o  recoltă  deosebit  de   citit  in  colectiv,  organizat  de  tovarăşul
                                     DIN EDITURA  DE  STAT                                                               Sechei  Carol,  se  citesc  deobicei  cărţi  şi
                                                                                       bogată.  (Gheorghe  F.  Dumitru,  co­
                      Stăncuiescu  P.            —  Să  însămânţăm la  timp  ogoarele  respondent).                      broşuri  care  arată  metodele  înaintate
                                                     de  primăvară.                                  ★                   ale  agrotehnicii  sovietice.
                      Iâsenco  T.  D .:           —  Iarovizarea  grâului  de  primă­                                      Un  bun  cititor  este  tovarăşul  T.  Lu-
                                                      vară,  orzului,  ovăzului  şi  me­  In  satul  Iapa,  comuna  Rus-CIuj,   pescu,  care  în  uliimile  săptămâni  a  ci­
                                                      iului.                           numărul   cititorilor  la  biblioteca   tit  mai  mult  de  10  broşuri.
                       Za.mfirescu  N.:           —  Cultura  ovăzului.                căminului  cultural  este  din  ce  în
                      Şerbănescu  V.-:            —  Cultura  porumbului.              ce  mai  mare.  Printre  dânşii  sunt   Cete  două  biblioteci  sunt  înzestrate
                      Tarccvschi  M.  A .:        —  Cum  se  obţin  recolte  mari  de  şl  cei  care  au  fost  alfabetizaţi  în   cu  numeroase  cărţi  In  limba  română  şi
                                                      fân,  de ierburi perene şi anuale.  ultimul  timp.  Foştii  neştiutori  de  In  limba rusă.  (A. R'ihin, corespondent).

                     In  mai  multe  regiuni  ale  ţării  au   Cartea  agrotehnică,  ajutor  preţios                     ţăranilor  muncitori  cărţile  şi  bro­
                   început   însămânţările  de  primă­                                                                   şurile  care  i-ar  ajuta  să  lucreze  cu
                   vară.  Ţăranii  muncitori  de  pe  cu­ în  campania  însămânţărilor  de primăvară                     mai  mult  spor,  acum  în  perioada
                   prinsul  patriei  noastre  au  pornit  la                                                             însămânţărilor  de  primăvară.
                   lupta  pentru  o  recoltă  îmbelşugată.  cărţi  şi  broşuri  dela  biblioteca  raio­ coltăm  la  timp  şi  fără  pierdere”.   Folosind  ajutorul  organizaţiilor
                   In  lupta  aceasta  ei  folosesc  tot  mai  nală  Buhuşi.  Printre  cărţile  agro­  Rezultatele   bune   s’au  văzut  la   de  masă  U.  T.  M.,  U.  F.  D.  R.,
                   mult  experienţa  minunată  a  colhoz­  tehnice  trimise  căminelor  culturale  strângerea  recoltei.  învăţăturile din   A.  R.  L.  LI.  S.  şi  Frontul  Plugarilor,
                   nicilor  sovietici.  La  cercurile  agro­  se numără  „Să  însămânţăm  la timp  broşură, acolo unde au  fost aplicate,   bibliotecarii  căminelor  culturale  au
                   tehnice,  care  au  funcţionat  în  iarna  ogoarele  de   primăvară”,  „Asola-  au  adus  un  mare  spor  de  recoltă.  datoria  de  a  mobiliza  cât  mai  mulţi
                   aceasta  în  cadru!  căminelor  cultu­ meniele  şi  importanţa  lor  în  mări­  Membrii  celor  mai  multe  cercuri  ţărani  muncitori  la  cercurile de citit
                   rale  şi  la  colţurile  roşii  din  gospo­ rea  recoltelor”  de  Iacuşchin,  „Iaro-  agrotehnice aplică pe teren sfaturile  în  colectiv.  Pe  timpul  muncilor  de
                   dăriile  colective,  participanţii au în­  vizarea  grâului  de primăvară,  orzu­  agrotehnice  cuprinse  în  cărţi,  aşa  primăvară  răspândirea  cărţii  agro­
                   văţat  multe  lucruri  noi.  Munca  lor  lui,  ovăzului  şi  meiului”  de Lâsenco  cum  fac  cei  dela  şcoala  viticolă  şi  tehnice  să  fie  o  preocupare  impor­
                   în  cercul  agrotehnic  a  fost  spriji­ şi  altele.  Pentru  popularizarea  aces­ vinificaţie  din  Mizil-Buzău.  tantă  în  toate  satele.  Prin  recenzii,
                   nită  do  bibliotecari,  care,  urmărind  tor  cărţi,  în  multe  cămine  cultu­  Nu  peste  tot  însă   bibliotecarii  consfătuiri  cu  cititorii,  organizarea
                   planul  lecţiilor,  au  pus  !a  îndemâna  rale  s’au  răcut  şi  se  fac  consfătuiri   căminelor  culturale  se  preocupă  de  cititului  la  locul  de  muncă,  articole
                   cursanţilor  cărţi,  broşuri  şi  articole  asupra  conţinutului  lor.  popularizarea  şi  difuzarea  broşuri­  la  gazetele  de  stradă,  panouri,  etc.,
                   din  gazete  în  care  se  vorbea  des­  La  biblioteca  căminului  cultural  lor  agrotehnice.  Ei  uită  că  fără  fo­ se  poate  face  popularizarea  acestor
                   pre  diferite  metode  agrotehnice.  din  comuna  Baba  Ana-Buzău,  s’au  losirea  metodelor  agrotehnice  îna­ cărţi,  din  care  ţăranii  muncitori  îşi
                     Bibliotecarul  căminului  cultural  discutat  cu  cititorii  cărţile  „Cum  se  intate,  fără  ajutorul  ştiinţei,  nu  se  vor  însuşi  metodele  înaintate  ale
                   din  comuna  Şeitin-Arad  procură  lucrează  în  colhozuri”  şi  „Agroteh­  pot  obţine  recolte  îmbelşugate.   ştiinţei  agrotehnice  sovietice.  Bi­
                   din  vreme broşurile necesare cercu­ nica sovietică, ştiinţa  cea  mai  înain­  Bibliotecara  Ana  Oprescu,  dela  că­ bliotecarii  şi  colectivele  lor  trebue
                   lui  agrotehnic  din  sat.  Acelaş  lucru  tată”.  In  urma  muncii  culturale  minul  cultural  din  comuna  Româ-  să  ştie  că  aceasta  este  îndatorirea
                   îl  fac  şi  bibliotecarii  din  Finţeşti-  dusă  de  căminul  cultural  din  acea­  neşti-Prahova,   nu  dă  importanţă  lor  pfincipală,  zilele  acestea.  De  în­
                   Buzău  şi  Crucea,  regiunea  Cons­ stă  comună,  încă  30  de  ţărani  mun­  răspândirii   cărţilor  şi  broşurilor  deplinirea  ei  depinde  în  bună  mă­
                   tanţa.  In  unele  locuri,  bibliotecile   citori  au  intrat  in  gospodăria  agri­  agrotehnice   în   sat,  deşi  are  la  sură înfăptuirea  sarcinilor date prin
                   raionale  ţinând  seama  de  dorinţa   colă  colectivă.             bibliotecă  astfel  de  cărţi  şi  broşuri.   Hotărîrea  partidului  şi  guvernului
                   ţăranilor  muncitori  de  a  învăţa  cât   Ii)  toamna  anului  trecut  ,  la  că­ Acelaş  lucru  se  poate  spune  despre
                   mai  mult,  au  trimis  cercurilor  cărţi  minele  culturale  din  raionul  Mihăi-  bibliotecarii căminelor culturale din   cu  privire  la  pregătirea  şi  efectua­
                   şi  broşuri  agrotehnice. Cercul  agro­  leşti,  regiunea  Bucureşti,  s’au  ţinut  comunele  Dioşti  şi  Stoeneşti,  regi­  rea  campaniei  de  însămânţări  din
                   tehnic  din  Zăneşti  a  primit  regulat  consfătuiri  asupra  broşurii  „Să  re-  unea  Dolj, care nu  pun  la  îndemâna  primăvara  aceasta.
   1   2   3   4   5   6   7