Page 1 - Albina_1952_07
P. 1

R.   .  .  ’h   '  i  S x p . C * - ^    1 . ' ^ .   ■      y - * /   T3 '  \
                                                                                  i  f   &    \ \
                            th       '   X - '- ~                                        sg  } J
                                                                                        63
             Anul 55, Seria  ll-a  Nr.                                                                                         Vineri  4  Iulie 1952


                                                                                                                            — 8 pagini          —
                                                                                                                               REDACŢIA:  Bucureşti
                    Comitetul                                                                                                str.  Dobrogeanu  Gherea  2
                                                                                                                                   Tel.  5 89.48
                  de conducere
                                                                                                                                adm inistraţia:
                                                                                                                             Editura  de  Stat—Imprimate
                Mihail  Sadoveanu                                                                                             si  publicaţii  —  Sectorul
                Gala  Galaction                                                                                                     Publicaţii
                                                                                                                             Bucureşti  str  Bnezolanu  27
                Al.  Cazaban                                                                                                       Tel.  4.66.76
                                                    “ CRei/fela suptămâmUa
                Ion  Călugăru                                                                                                 A B O N A M E N T !
                Dumitru  Mihalache                                                                                                7,50  lei anual
                Dumitru  Corbea                     aaşezămtnmtn1 Cu&utHtfe                                                        Un  exemplar
                                                                                                                                    15  Bani
                                              Taxa  poştală  plătită  In  numerar  conf.  aprobării  Dir.  Generale  P.T.T.  Nr.  17.933 942



                             Un  îndrumar  de  preţ
               pentru  întreg  poporul  nostru  muncitor

               La  consfătuirea  pe  ţară  a  muncitori­  jat  întemeierea  de  noi  gospodării  co­
             lor mineri  din  industria carboniferă,  to­  lective,  îngăduia  pe  chiaburi  în  gospo­
             varăşul  Gh.  Gheorghiu-Dej,  preşedin­ dăriile  colective  şi  întovărăşiri,  a  ne­
             tele  Consiliului  de  Miniştri  şi  secreta­ glijat  sectorul  socialist  de  stat  al  agri­
             rul  general  al  C.C.  al  P.M.R.,  a  făcut  culturii.  T.  Georgescu,  deşi  era  pus  de
             o  expunere  de  o  deosebită  însemnătate  partid  într’un  post  anume  de  unde  să
             pentru  poporul  nostru.          stea  de  pază  intereselor  statului  de
               In  expunerea  sa,  tovarăşul  Gh.  democraţie  populară  şi  ale  poporului
             Gheorghiu-Dej,  a  înfăţişat  mizeria  din  muncitor,  a  îngăduit  elementelor  duş­
             trecut  şi  lupta  dusă  de  minerii  din  pa­  mănoase  să-şi  ducă  activitatea  vrăj­
             tria  noastră,  sub  conducerea  partidului   maşă.
             pentru  o  viaţă  mai  bună,  precum  şi   Expunerea  tovarăşului   Gheorghiu-
             schimbările  adânci  petrecute  în  viaţa  Dej  arată  că  trebue  să  întărim  necon­
             minerilor  în  regimul  de  democraţie  tenit  alianţa  între  clasa  muncitoare  şi
             populară.  Minerii,  datorită  politicii  ţărănimea  muncitoare,  să  luptăm  neîn­
             drepte  şi  chibzuite  a  partidului  au  do­ cetat  împotriva  urmărilor   activităţii
             bândit  succese  însemnate  în  muncă  şl  deviatorilor  oportunişti  de  dreapta,  să            j : i i i i i p s
             păşesc  mereu  înainte,  îmbunătăţindu-şi  lovim  fără  cruţare  orice  urmă  a  ace­
             mereu  viaţa.                     stei  abateri  dela  linia  partidului.   Din  primele  cereale  treerate,  colectiviştii  din  Sănmihaiul  Român,
               Minerii  dau  patriei  a/1  aproape  de   Este  necesar să  întărim  vigilenţa  în­  regiunea  Timişoara,  duc la  baza  de recepţie cota  la  colectare.  (Citiţi  re­
             două  ori  mai  mult  cărbune  decât  se  tregului  popor  muncitor  faţă  de  duş­  portajul în pagina 3-a).
             scotea  în  1938.  Acest  lucru  este  foarte  manul  de  clasă,  faţă  de  agenţii  şi  co­
             însemnat  pentru  industria  noastră  so­ diţele  de  topor  ale  duşmanului.  Duş
             cialistă,  pentru  toţi  oamenii  muncii  de  mânui  de  clasă  visează  să  aducă  îna­
             la  oraşe şi  dela  sate, deoarece industria  poi  vremile  de  robie  moşierească,  să   Comunistul  llie  Ivancea a  primit  chitanţa  Nr.  1
             mineră  are  o  foarte  mare  însemnătate  înrobească  ţara  imperialiştilor  ameri­  îndată  ce  a  terminat  treeratul  or­
             în construirea  socialismului.  Minerii  au  cani.  Foştii  moşieri  şi  fabricanţi,  chia­            Ia  colectare.  Astfel,  ei  a  primit  chitan­
             muncit  cu  spor  mult  mai  mare  în  în­ burii, spionii,  diversioniştii  şi  sabotorii,  zului,  comunistul  llie  Ivancea,  secre­  ţa  Nr.  1  pe  raion.
             trecerea  socialistă,  folosind  şi  urmând  agenţii  imperialiştilor  americani  şi  ai  tarul  organizaţiei  de  partid  din  comu­  Pilda comunistului  Ivancea a fost ur­
             pilda  stahanoviştilor  mineri  sovietici.  fasciştilor  tiloişti,  toţi  aceşti  duşmani              mată  de  ţăranii  muncitori  din  comu­
             Mecanizarea  muncii  în  mine  s’a  îmbu­  înrăiţi  nu  se dau  înlături  dela  nici  o ti­  na  Vlădila,  raionul  Caracal,  s’a  dus   nă  care  după  treeriş  şi-au  predat  co­
             nătăţit  deasemeni,  datorită  în  mare  căloşie.  Numai  veghiând  cu  toţii  împo­  la  baza  de  recepţie  şi  a  predat  cota  tele  către  stat.
             parte  ajutorului  primit  din  marea   triva  lor,  lăsând  la  o  parte  orice  nepă­
             Uniune  Sovietică.  Ca  urmare  a  succe­  sare,  vom împiedica  sabotajul,  vom  pu­
             selor  în  muncă  s’a  îmbunătăţit  din  te­  tea  îmbunătăţi  din  ce  în  ce  mai  mult   înzestrarea agriculturii cu maşini agricole
             melii  şi  viaţa  minerilor.  Sutele  de  şcoli   şi  mai  repede  viaţa  întregului  popor
             de  calificare,  locuinţele  construite  de   muncitor.                Prin  grija  partidului  şi  a  guvernului  ce  vor  putea  fi  folosite  la  alte  lucrări
             curând,  îngrijirea  sanitară,  zecile  de   Tovarăşul  Gheorghiu-Dej  arată  în
             biblioteci,  cluburi,  magazine  de  stat,   continuare  lipsurile  care  mai  sunt  în   şi  datorită  ajutorului  neprecupeţit  ai   agricole.
             odihna  în  staţiunile  balneo-climatence,   industria  carboniferă,  precum  şi  felul   marii  Uniuni  Sovietice  şi  colaborării   In  afară  de  aceste  maşini,  au  fost
             au  îmbunătăţit  foarte  mult  viaţa  mine­  în  care  trebue  dusă  lupta  pentru  înde­  cu  ţările  de  democraţie  populară,  agri­
             rilor.                                                                                                 importate  din  R.  Cehoslovacă  620  co­
                                               plinirea  sarcinilor  pe  care  Planul  Cin­ cultura  noastră  este  înzestrată  cu  tot
               In  expunerea  sa,  tovarăşul  Gheorghe   cinal  şi  Planul  de  Electrificare  a  ţării             sitori,  500  secerători-legătorî  şi  şase
             Gheorghiu-Dej  a  arătat  râ  mai  avem   le  pun  în  faţa  minerilor  şi  tehnicienilor   mai  multe maşini şi unelte agricole per­  maşini  de recoltat cartofi.
             greutăţi.  Multe din  aceste  greutăţi  sunt   din  sectorul  cărbunelui.  Expunerea  se   fecţionate.
             urinarea  activităţii  deviaturilor  opor­  ocupă  de  organizarea  şi  mecanizarea   Numai  în  primele  cinci  luni  şi  jumă­  Industria  noastră  socialistă,  în  con­
             tunişti  de  dreapta.  Purtătorii  acestei   muncii  în  mine,  ridicarea  nivelului  de               tinuă  desvoltare,  a  livrat  şi  ea  agricul­
             abateri  oportuniste  de  dreapta  în  rân­  trai  al  minerilor,  măsurile  pentru  re­  tate  ale  acestui  an,  Uniunea  Sovietică
             durile  P.M.R.  sunt  V.  Luca,  A.  Paoker   crutarea  şi  pregătirea  cadrelor  noi  de   ne-a  livrat 248 combine autopropulsate,   turii  un  număr  însemnat  de  tractoare
             şi  T.  Georgescu.  Analiza  făcută de  C C.   mineri,  protecţia  muncii  in  mină.  Apoi  140  batoze,  98  maşini  de  recoltat  car­  model  K.D.-35, sute de batoze,  un  mare
             al  P.M.R.  după  şedinţa  plenară  din                                                                număr  de  secerători-legători,  desmiriş-
             26-27  Mai  1952  a  dovedit  că  A.  Pauker   se  arată  cu  deosebită  limpezime  sar­ tofi,  138  combine  de  recoltat  sfeclă  şl
             şi  T.  Georgescu  nu  sunt  numai  împă-   cinile  care  stau  în  faţa  întregului  po­  4  maşini  de  recoltat  bumbac.  titoare,  selectoare  şi  alte  maşini  agri­
             ciuitorişti,  ci  —  ca  şi  V.  Luca  —  pur­  por  muncitor,  în  faţa  organizaţiilor  de   Dacă  socotim  că  o  singură  combină   cole.
             tători  ai  devierii  de  dreapta  dela  linia   partid,  în  faţa  organelor  de  stat  şi  or­
             partidului.  Expunerea  arată  limpede   ganizaţiilor  de  masă,  pentru  realizarea   autopropulsată  iniocueşte  zilnic  munca   Toate  aceste  maşini  au  fost  reparti­
             cât  a  fost  de  dăunătoare  şi  păgubitoa­  Planului  Cincinal,  plan  de  făurire  a   a  130 de oameni  şi  a  12  atelaje,  rezultă  zate  gospodăriilor  agricole  de  stat  şl
             re  pentru  întreg  poporul  activitatea   temeliei  economice  a  socialismului  în
             dusă  de  deviatori,  care  au  mers  pe  un   ţara  noastră.       că  aceste  minunate  maşini  sosite  din  staţiunilor  de  maşini  şi  tractoare,  iar
             drpm  de  frânare  a  creşterii  industriei   Ţăranii  muncitori  au  nespus  de  mul­ Uniunea  Sovietică  vor înlocui  zilnic în  unele  au  şi  început  să  fie  întrebuin­
             grele  —  industrie  ce  stă  la  temelia   te  de  învăţat  din  expunerea  făcută  de   actuala  campanie  de  recoltare  câte  ţate  pentru  recoltarea  orzului  şi  grâu­
             construirii  socialismului.       tovarăşul  Gh.  Gheorghiu-Dej  la consfă­
               Tovarăşul  Gheorghiu-Dej  analizează  tuirea  pe  ţară  a  muncitorilor  mineri  32.240  braţe  de  muncă şi  2.976  atelaje,  lui.
             în  expunere  şi  felul  cum  deviatorii  de   din  industria carboniferă.  Luptând  pen­
             dreapta  au  subminat,  au  împiedicat  tru  pâinea  poporului,  aplicând  agro-
             îndeplinirea  planului  de  colectări  şi   minimul  la  recoltarea  cerealelor,  pre­  O  mare  victorie  a  forţelor  păcii
             achiziţii.  V.  Luca  mergea  pe  linia  încu­  dând  de  îndată  cotele,  ţăranii  săraci
             rajării  speculei,  a  îmbogăţirii  chiabu­  şi  mijlocaşi  nu  trebue  să  uite  o  clipă
             rilor şi  speculanţilor care căutau  să  în­ că  în  sate  uneltesc  şi  sabotează  chia­  Jacques  Duclos a  fost  eliberat
             fometeze  pe  muncitori  şi-i  jefuiau  pe  burii,  că  mai  sunt  unii  care  arată  în­
             ţăranii  muncitori.  V.  Luca  se  ridica  pe  găduinţă  faţă  de  chiaburi.  Ţăranii   Sub  presiunea  opiniei  publice  din  pretinsul  „complot  împotriva  securi­
             faţă  împotriva  pedepsirii  chiaburilor  muncitori  contribue  la  construirea  so­
             sabotori.  Linia,  drumul  pe  care  mergea  cialismului  recoltând  la  vreme,  predân-   lumea  întreagă,  Jacques  Duclos,  se­ tăţii  Interne  a  statului”.
             V.  Luca,  lovea  nu  numai  în  interesele  du-şi  cotele  cât  mai  curând,  valorifi   cretar  al  Partidului  Comunist  Francez,   In  ziua  de  1  Iulie,  la  orele  20,  to­
             clasei  muncitoare,  ci  şi  in  ale  ţărăni­ când  mai  mult  prin  cooperative,  pălind  a fost smuls din ghiarele închisorii unde  varăşul  Duclos  a  părăsit  închisoarea,
             mii  muncitoare.  Ţărănimea  muncitoare  în  întovărăşiri  după  statutul  model,  în  fUsese  întemniţat.  fiind  întâmpinat  de  mii  de  oameni  cu
             are  interesul  să  sporească  tot  mai  mult  gospodării  colective  şi  luptând  fără   Judecătorii  nu  l-au  putut  găsi  nicio  urale.  Poporul  francez  continuă  lupta
             schimbul  între  sat  şi  oraş,  să  se  des-  încetare  împotriva  chiaburilor  şi  spe­ vină  şi  deaceea  au  fost  nevoiţi  să  nu  pentru  eliberarea  lui  Andre  Stil,  re­
             volte  industria  socialistă  care  stă  la  culanţilor.            dea  urmare  ordinelor  imperiâlişfilor  a-  dactorul  şef  al  ziarului  L’Humanitâ".   %
             baza  construirii  socialismului,  deoarece   Urmând  îndemnurile  partidului,  ţă­  mericani,  care  au  poruncit  întemniţa­ a  cărui  eliberare  a  fost  refuzată.
             numai  aşa  se îmbunătăţeşte  mereu  via­ ranii  muncitori  vor  avea  din  ce  în  ce   rea  iubitului  fiu  al  clasei  muncitoare   Eliberarea  tovarăşului  Jacques  Du­
             ţa  întregului  popor  muncitor  dela  ora­ mai  mult  belşug  în  case,  vor  merge  cu   franceze.  In  felul  acesta  s’au  dovedit  clos  a  stârnit  în  întreaga  Franţă  un
             şe  şi  dela  sate.               cinste  pe  calea  construirii  socialismu­
               A.  Pauker  a  demobilizat  organele  de  lui  şi  apărării  păcii,  pe  calea  lumi­  neîntemeiate  toate  provocările  groso­ uriaş  val  de  bucurie  şi  a  fost  salutată
             stat  ce  au  în  grijă  colectările,  a  întâr­ nată  de  cel  mai  mare  şi  mai  iubi!   lane  ale  poliţiei,  puse  la  cale  de  guver­ ca  o  mare  victorie  a  forţelor  păcii  şl
             ziat  organizarea  întovărăşirilor  de  lu­ prieten  al  poporului  nostru,  tovarăşul  nul  trădător  al  Franţei,  slugă  a  impe­ ca  o  puternică  înfrângere  n  aţâţători­
             crare  în  comun  a  pământului,  a  negli­ I.  V.  Stalin.         rialiştilor  americani,  în  legătură  cu lor la război.
   1   2   3   4   5   6