Page 8 - Albina_1952_07
P. 8

8                                                                                                                         ALBI NA



                                                                                               CU                   T A L C




                       O  poveste...  cu  sarea  chiaburoaicei                                    Tineretul  din  Germania  O ccldentală  refuză  să  fie  carne  de  tari
                                                                                                imperialiştilor  americani,  aţă ţătorl  la  război.
                     —  Tu,  Saveta,  parcă  nu  ţi-s  boii   —  D’apoi  cum  poţi  spune  asta?  sări                                       (Ziarele).
                   acasă!                             chiaburoiaca.
                     —  D’apoi  vezi   bine  că  nu  mi-s!   —  Fiindcă-i  firul  sărat  cum  n’am
                   mormăi  chiaburoaica   Anghel  Saveta   mai  pomenit.
                   din  comuna  Şard,  raionul  Alba.  Că-ţi   —  Că  doară  n’o  fi  dulce!  Şi-apoi,
                   mai  vine-a  râde  când  ţi-i  baiul  pe  cap?  dacă  cugeţi  cu  dreptate  vezi  cum  îi
                     —  Doară  n’o  murit  scrofiţa?  adevărul:  încă  de  când  erau  micuţe,  le
                     —  Mai  răul                     dădeam  oiţelor  să  lingă  sare.
                     —  No,  că  mai  rău  nu  se  poate!  făcu
                   vecina  chiaburoaicei,  o  altă  bogătană   —  Om  vedea  noi!  zise  colectorul.
                                                       Şi  a  văzut.  Lâna  fusese  dată  prin
                   a  satului.                        sare,  udată  şi  ţinută  la  răcoare  să  se
                     —  Ba  se  poate,  şi-asta-i  prost!  Tre-
                   bue  să  predau  musai  cota  de  lână!  îmbibe  cât  mai  bine  şi  să  atârne  cât
                                                      mai  greu.
                     —  D’apoi  că  nu  te  pierde  cu  firea,
                   Saveto!  Ai  predat-o?              — Te-am  prins!  zise colectorul.  Vezi!
                     —  încă  nu...  Vezi  însă,  că  după  trei   Sarea-i  bună  la  fiertură,  însă  nu  peste
                   zile,  e  termenul  de  predare!   măsură!  Spune  drept,  cum  ai  făcut?
                     —  No,  Saveta'  Trebue  să  ştii  cum   —  Vai  şi-amar!  se  văită.ea.  Nu  mă
                   să-ţi  aranjezi  treburile...  Trei  zile,  zis-  băga  în  vreun  bai,  că-mi  rămân  oile
                   ai?  No,  mai  ai  timp  ca  să  cugeti!  Şi...  pe  drumuri!  Şi  adaogă  încet,  la  ure­
                   multă  îi?                        chea  colectorului:  ca  să  nu  fim  oameni
                     — Multă,  de mi  se rupe  inima!  Şapte  răi,  îţi  promit  şase  ţigăi.
                   kiie,  auzi  tu?  Şi  de  şapte  zile  nu  s’o   —  Ai  făcut-o  de  oaie!  strigă  colecto­
                   mai  lipit  somnul  de  minei     rul.  Aţi  auzit  oameni  buni?  Năpârca
                     Vecina  se  gândi  puţin.       mă  ispiteşte  să...  cădem  la  învoială!
                     —  Uite  ce  mă  cuget  eu...  Fă-ţi  ure­  Crede  că  sunt  din  cei  care  îngădue
                   chea  mai  aproape,  că  şi  gardu’  are  chiaburilor  să-şi  facă  de  cap...
                   urechi.  Ce-ar  fi  dacă...?        —  Bravo,  tovarăşe  colector!  ziseră   RIDGWAY:  —  Bun!  Armamentul  îl  avem,  echipamentul  la  fel,  dar  ce
                     Saveta  asculta  cu   lăcomie.  Apoi,                              punem  în  el ?
                   parcă  se  mai  lumină  la  fată.  întrebă   sătenii care erau  de  faţă  la  întâmplare.
                   cu  jumătate  glas:               Aşa  te  vrem,  om  dintr’o  bucată,  omul
                     —  Şi  tu  crezi?...            poporului.  Nu  —  cum  am  citit  în  zia­
                                                                                                            E   x  a   m   e   n  e
                     :—  Ce  să  cred,  că  doar  îi  sigur!  rele  noastre  —  precum  că  preşedintele
                     Centrul  pentru  colectarea  lânei  este  sfatului  popular  din  Gherăseni-Buzău,   In  Statele  Unite  ale  Americii  există  profesor  ce  inteligent  este?  Micuţ,  da»
                   în  comuna  Ighiu.  Când  veni  rândul  a  căzut  la  învoială  cu  chiaburoaica   şcoli  anume  pentru  fiii  marilor  bogă­ cunoaşte  toată  politica  americană!
                                                                                        taşi  şi  industriaşi  americani.  In  aceste   Profesorul:  Nota  10!  Acum  să  te
                   chiaburoaicei,  responsabilul  —  care  o  Ţinea  Corbu  fiindcă  este...  finul  ei!  De
                                                                                        şcoli,  răsfăţaţii  copii  ai  miliardarilor  ascuit  la  fizică.  Ce  sunt  corpurile  elas­
                   cunoştea  pe  şerpoaică  —  o  întrebă:  bună  seamă  că  şi  el  o  să  dea  socoată   trec  clasele în  primul  rând  datorită  ba*  tice?
                     —  Câte  kile  ai  adus?        că  orice  împăciuială  are  zi  de  soco­  mior  părinţilor  şi  nicidecum  meritelor
                                                                                                                            Johny:  Corpurile  elastice  sunt  corpu­
                     —  Şapte,  precum  îs  obligată!  teală!...                        pe care  le  au  la  învăţătură.  rile  care  se  întind.
                     —  Văd  că-s  şapte jumătate!                                        De  curând,  au  avut  loc,  la  o  astfel   Profesorul:  Poţi  să-mi  dai  şi  uri
                                                       Fiind  dată  pe  mâna  organelor de mi­
                     —  Ei,  mai  treacă  dela  mine!  O  fi                            Je  şcoală,  examenele  de  sfârşit  de  an.  exemplu?
                                                     liţie,  chiaburoaica  Anghel  Saveta  re­
                   şi  lâna  mai  grea,  că  e  de  oaie  ţigaie!                       lată  cum  a  mers  examinarea  iui  Johny   Johny:  De  exemplu,  copiii  care  hoîJ
                                                     cunoscu  că  ţinuse  lâna  în  saramură  3
                   Sau  te  superi  că-i  mai  mult?                                    Vanderblitt,  elev  de  liceu,  feciorul  cu­  năresc  pe  străzile  New-York-uIui.  Sunt
                                                     zile, ca să  tragă  chiulul  la cântar; că  pe   noscutului  bancher  cu  acelâş  nume.  La
                     Colectorului  nu-i  venea  să  creadă;                                                               elastici  pentrucă  se  întind  de  foame.
                                                     adevărat,  lână  curată  erau  numai  4  ki­ examen a  asistat şi  tatăl  micului Johny.
                   ştia  el  că  pe  chiaburoaică  n’o  lăsa                              Profesorul:  Cum  te  numeşti ?   Profesorul:  Excelent.  Ştii  care  sunt
                                                     lograme.  Restul  era   sare,  peste  trei
                   Inima  să  mai  „treacă  dela  ea”.  Deaceea                           Johny:  Johny  Vanderblitt.     uneltele  cele  mai  folositoare  pentru
                                                     kile.                                                                muncile  câmpului ?
                   luă  câteva  fire în  mână.  Le  privi  cu  bă­                        Profesorul:  Bine.  Ce  vârstă  ai ?
                                                       Chiaburoaica  Anghel  Saveta  a  fost                                Johny:  Artileria  de  câmp,  infanteria
                   gare  de  seamă:  parcă  erau  îmbâcsite,                             Johny:  14  ani!
                                                     trimisă  în  judecată.  Lâna  stătuse 3  zile   Profesorul:  Foarte  bine.  îmi  place  că   de  câmp  şi  carele  de  câmp!  Ele  sunt
                   aveau  ceva  alb  pe  ele.  Duse  un  fir  Ia   Ia  saramură,  dar  chiaburoaica  va  sta   răspunzi  repede.  cele  mai  folositoare  pentrucă  ele  aduc
                   gură.
                                                     cu  mult  mai  mult  Ia  închisoare.  Tatăl:  Domnule profesor,  aţi observat  tatei  câştiguri  mari.
                     —  Tiii?...  făcu  el.  Parc’a  stat  în  sa-                      cred,  ce  bine  e  pregătit  fiul  meu.  -  Profesorul:  Foarte  bine!  Cu  aceste
                   ramurăl                                        CRISTEA  TODERICI
                                                                                          Profesorul:  Sigur.  Să-i  mai  pun  doar  cunoştinţe  pe  care  le  ai  la  vârsta  asta,
                                                                                        câteva  înhebări.  Care sunt cele mai vă­ ajungi  cu  siguranţă  urmaşul  lui  Ridg-
                                  Un  spic  nestrâns  la  timp                          tămătoare vieţuitoare de pe pământ?  way.  Acum  să  văd  ce  ştii  la  anatomie.
                                                                                         Johny:  Porumbelul,  pentrucă  el  e  Ce  este  de  exemplu  inima ?
                                                                                        simbolul  păcii!                    Johny:  Inima  este  locul  cel  mai  bun
                                                                                         Profesorul:  Minunat. Nici d-1 Trumtn  de  ţintit  cu  revolverul.
                                                                                        n’ar  fi  răspuns  mai  bine.  Şi  care  sunt   Profesorul:  Dar  mâinile ştii  Ia  ce  fo­
                                                                                        cele  mai  folositoare  vieţuitoare?  losesc?
                                                                                         Johny:  Şobolanii,  purecii  şi  gândac’!,   Johny:  Tata  spune  că  la  adunat   O-
                                                                                        pentrucă  împrăştie cultura  şi civilizaţia  banii.
                                                                                        americană.                          Profesorul:  Aşa  este.
                                                                                          Profesorul:  Dar  dintre  toate  vieţui­  Tată!:  Domnule profesor, cred că 1-aţl
                                                                                       toarele,  ştii  tu  care  sunt  cele  mai  uşor  ascultat  deajuns.  Aţi  observat  ce  bine
                                                                                       de  dresat?                        ştie  şi  ce  cultură  vastă  are.
                                                                                         Johny:  Sigur.  Cele  mai  uşor  de  dre­  Profesorul:  Sigur,  sigur,  Johny  Van-
                                                                                       sat sunt guvernele din  Europa  de Apus;  derblilt  ai  trecut  cu  nota  10!
                                                                                       fac  tot,  după  placul  tatei  şi  al  prieteni­  Tatăl:  Mulţumesc,  domnule  profesori
                                                                                       lor  săi...                        Treci  mâine  pela  mine  la  fabrică,  să-ţi
                                                                                         Tatăl:  Bravo Johny!  Vedeţi,  domnule  dau  şi  eu  nota...  de  încasare!



                                                                                                     V i n o            v a l u l

                                                                                         Doi  cetăţeni  trec  prin  faţa  unei  în­ Pe  unii  chiar  i-a  ucis  şi  a  dat  mită
                                                                                       chisori  din  Franţa.              unui ministru  ca  să-l  numească într’un
                                                                                         —  Ştii  —  zice  unul  —  că  eu  cu­ post  mare.
                                                                                       nosc  pe cineva  care  stă  aici!   —  Atunci  merită  să  stea  acolo  unde
                                                                                         —  Da?  Şi  ce  a  făcut ?       este!
                                                                                         —  Din  cauza  lui  au  fost  închişi  pe   —  Ba  nu  merită  deloc:  e  directorul
                            ... e  ca  o  hrană  dată  duşmanului                      nedrept  numeroşi  oameni  nevinovaţi.  închisorii.

                                                         Tiparul .  Combinatul   Poligrafic  „Casa  Scânteii”  —  Piaţa  Scânteii  C.  2419
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13