Page 10 - Albina_1952_07
P. 10
2
ALBI NA
Sfatul agronomului
Să demascam fără cruţare pe toţi duşmanii
îngrijirea şi păstrarea cerealelor strecuraţi în gospodării colective
şi întovărăşiri agricole
Aplicând din ce în ce mai mult re gros de 3 cm. După ce şi uşa va fi li
gulile agrotehnice, muncitorii din gos pită cu benzi de hârtie, magazia este
Culturile întovărăşiţilor din comuna
podăriile agricole de stat, S.M.T.-uri, lăsată închisă timp de 48—60 ore pen Gospodăriile colective din raionul
colectiviştii şi întovărăşiţi!, ca şi ţă tru ca fumul de pucioasă să pătrundă Jariştea, raionul Focşani sunt mult Vaslui au obţinut până acum o seamă
ranii individuali obţin şi în acest an peste tot şi să distrugă insectele şi mai frumoase decât ale ţăranilor mun de succese în muncă. Dar succesele ar
o recoltă bogată. Secerişul a început şoarecii. citori care au continuat să lucreze de
în multe părţi şi pe alocuri a pornit In loc de pucioasă poate fi folosită unul singur pe petecul lor de pământ. fi fost şi mai mari dacă în rândul co
treerişul. Recolta ia acum drumul ma o soluţie de 2 kg. var stins în 5 litri Datorită' aplicării minimelor agroteh lectiviştilor n’ar fi pătruns chiaburi,
gaziilor şi hambarelor. apă, la care se adaogă un kilogram nice, porumbul a crescut mare şi fru lupi îmbrăcaţi în piei de oi. Astfel, da
Hotărîrea guvernului şi partidului gaz. Cu acest amestec se văruesc bine torită lui N. Buceanu, secretarul sfa
mos, iar grânele ou spice bogate au
privind felul cum trebue înfăptuită pereţii, podeaua, tavanul. Deasemenea,
început să îngălbenească, semn că a tului, o unealtă ticăloasă a chiaburilor
campania de vară, dă sarcini în vede- se vor desinfecta sacii, lopeţile, vântu-
iea păstrării fără pierderi a produselor rătorile, găleţile. sosit vremea secerişului. în gospodăria colectivă din Rădeni
agricole. Cerealele proaspăt treerate nu se pun La o vreme ne-am trezit însă că în s’au strecurat chiaburi ca Gh. Chel-
Bine s’au pregătit în ce priveşte păs în magazie decât curăţate şi uscate. rândurile noastre unii arătau îndoială man, fost cârciumar, proprietar de
trarea cerealelor, gospodăriile agricole Făcându-se o încercare, s’a văzut că tractor şi batoză, Hulubă Vasile, pro
în ce priveşte aplicarea regulilor agro
de stat şi gospodăriile colective din re cerealele jilave puse într’o magazie prietar a 18 hectare de pământ, N. Vă-
tehnice. Unii ziceau ba că minimele
giunile Dolj, Timişoara, Bucureşti. La umedă, fără a li se da vreo îngrijire,
gospodăria agricolă colectivă din Sân- au pierdut în 6 zile 6 la sută din pu agrotehnice nu sunt bune Ia nimic, ba raru, proprietar a 30 hectare pământ.
mihaiul Român, regiunea . Timişoara, terea de încolţire. Boabele au fost mân că pe vremea bătrânilor nu se plivea Deasemenea, în comuna Valea Hogii
magaziile au fost reparate şi curăţate cate de păianjeni, care au atacat col grâul, orzul sau ovăzul. Noi am cău devenise colectivist chiaburul Th. Ene,
din vreme, s’au pregătit carele, căru tat mai adânc izvorul tuturor nemul Stăpân pe 9 hectare pământ, o turmă
ţul moale al seminţelor neuscate. A-
ţele, s’au reparat sacii şi prelatele. Du nalizându-se din nou boabele după 9 ţumirilor. Astfel, am putut afla că de peste 30 oi şi cazan de ţuică. La
pă ce au predat la baza de recepţie co zile, s’a văzut că au mucegăit în mare toate nemulţumirile şi îndoelile por gospodăria colectivă din Albeşti pă
ta cuvenită statului, colectiviştii au pus neau dela Andrei Culiţă, Ştefan Chi- trunsese în gospodăria colectivă chia
parte, au căpătat o culoare închisă, iar
orzul la păstrare în magazii curate, noc, Ion V. Giurgea, Dan Bratu, Gh. burul Mihai Gugiman, proprietar a 10
puterea de încolţire le-a scăzut la 48
încăpătoare. D. Bratu şi Gh. Meroiu. Şi ce fel de hectare teren, grădinărie şi pomi fruc
la sută.
Buna îngrijire şi păstrare a cereale Uscarea cerealelor se face la soare, oameni credeţi că sunt aceştia? Ei sunt tiferi.
lor depinde de o seamă de măsuri care întinzând boabele pe prelate. Uscarea chiaburi sadea care se strecuraseră în Aceşti chiaburi strecuraţi în gospo
trebue luate din timp. Dacă nu se pre este grăbită prin lopătare După usca rândul mijlocaşilor şi apoi în întovă dăriile colective căutau pe toate căile
gătesc din timp magazii şi dacă recol re, boabele sunt date prin vânturătoa- răşire. să facă pe colectivişti să nu vină la
ta nu este îngrijită în timpul înmaga- re, pentru a fi curăţate de praf şi de Am alungat pe aceşti duşmani din muncă şi se împotriveau hotărîrilor
zinării, pierderile cresc foarte mult. alte corpuri străine. După uscare şi întovărăşirea noastră şi astfel ne-am luate de conducerile gospodăriilor co
Unii ţărani muncitori care nu-şi pre lective. Toate faptele duşmănoase ale
curăţarea la trior şi vânturătoare, ce întărit şi mai mult.
gătesc magaziile, nu le curăţă, nu le realele pot fi înmagazinate. După ce au fost alungaţi chiaburii acestor chiaburi mascaţi în mijlocaşi
desinfectează din timp, se trezesc pe La început cerealele sunt aşezate în- din întovărăşire, mulţi ţărani munci au fost desvăluite de către colectivişti,
ste an cu grâul gărgăriţat, mâncat de tr’un strat de 10—30 cm. grosime, tori care mai stăteau la îndoială toc iar duşmanii au fost daţi afară din
şoareci, molii şi alte insecte, sau mu după cât sunt de uscate. In primele 2-3 mai din cauza acestor duşmani, vân- gospodăriile colective. N’au ce căuta
cegăit şi stricat din cauza apei din săptămâni sunt lopătate de două ori turători de felurite svonuri, au făcut chiaburii în gospodăria colectivă. Ei
ploi ori zăpadă. pe săptămână, apoi mai rar, odată pe cereri să intre şi ei în întovărăşire. sunt duşmani înverşunaţi ai regimului
Pentru a înlătura pierderile, se iau săptămână, la două săptămâni şi la o nostru de democraţie populară.
o serie de măsuri c.re să asigure o cât Lungii Ion
lună. In timpul lopătării ferestrele tre membru în întovărăşirea din co DA VID SAVU
mai bună păstrare a cerealelor. In pri bui să stea deschise. muna Jariştea, raionul Focşani corespondent
mul rând vor fi pregătite magaziile. Luând toate aceste măsuri cerealele
Trebue reparate acoperişul, pereţii, du nu se vor strica şi nu vor pierde pu
şumeaua. Se vor astupa toate crăpătu terea de încolţire. Chiaburi sabotori
rile şi găurile fie cu ciment, fie cu chit Să luăm toate măsurile pentru în- condamnaţi de justiţia populară
sau cu tablă ţintuită cu cuie. Toate
magazinarea şi păstrarea în bune con- De curând tribunalul Piteşti a jude I. Iancu şi Constantin Baciu din co
resturile de cereale din crăpături sunt
diţiuni a produselor agricole, produse cat şi condamnat un grup de chiaburi muna Brăduleţ şi Ioan R. Mihai din
înlăturate. Apoi se închid bine feres care reprezintă hrana întregului popor din cuprinsul regiunii Argeş, care, în comuna Poiana Lacului, la câte un an
trele şi se lipesc cu benzi de hârtie. muncitor, chezăşia unui trai îmbelşu ura lor faţă de regimul de democraţie închisoare corecţională şi 500 lei a-
După aceasta se ard trei kilograme pu populară, au încercat să saboteze pla mendă.
gat, putere în lupta pentru pace şi so
cioasă pe cărbuni aprinşi, cu 50 grame cialism. nul de colectări şi impozite, refuzând A mai fost condamnat Ia un an şi
spirt denaturat. Cărbunii sunt puşi pe să-şi predea cotele cuvenite statului, jumătate închisoare corecţională chia
şi nedeclarând în întregime suprafe
o tablă aşezată pe un strat de nisip, Ing. agr. FL CONSTANTINESCU burul Ilie I. Ilie, proprietar al unei mori
ţele de pământ pe care le aveau. din comuna Sălătruc, pentrucă s’a sus
Au fost condamnaţi astfel chiabu- tras dela predarea uiumului către stat.
Desmiriştesc în pas cu secerişul roaica Ana Micescu din comuna Ciu- Ţăranii muncitori privesc cu bucurie
meşti la 2 ani închisoare corecţională măsurile care se iau împotriva chia
Fiind o lucrare obligatorie prevăzută Cristea a întors miriştea de pe ogorul şi 700 Iei amendă, chiaburii Marin Miu, burilor, împotriva acestor duşmani ai
de agrominim, desmiriştitul se face secerat. din comuna Oarja şi Savu Marinescu alianţei dintre clasa muncitoare şi ţă
anul acesta pe suprafeţe mult mai în In numeroase gospodării agricole din comuna Drăganu, la câte un an şi
tinse decât anii trecuţi. colective lucrările de desmiriştit sunt jumătate închisoare corecţională şi 500 rănimea muncitoare, duşmani ai
Astfel Ia gospodăria agricolă de stat înaintate. In gospodăriile colective din lei amendă, precum şi chiaburii Ioan poporului muncitor.
din Segarcea:DolJ. desmiriştitul este fă Şiria-Arad, Sânmihaiul Român-Timi-
cut de două brigăzi de tractorişti aflate şoara, Raşi-Ialomiţa a fost desmiriştită
în întrecere socialistă. Pornind la lucru întreaga suprafaţă cultivată cu orz. Nepăsare la strângerea recoltei
îndată după seceriş, brigăzile au în Aceste exemple trebue urmate de toţi
tors miriştea cu discuitoare şi cu plu oamenii muncii de pe ogoare. Astfel In comuna Horia, din raionul Tulcea, spune că încă mai aşteaptă repartiza
guri fără cormană, pe o suprafaţă de ei contribue încă de pe acum la belşu grâul a dat de mult în pârgă. Recolta rea batozelor de către raion.
80 hectare. gul recoltei anului viitor. rea însă merge anevoe, pentrucă co S’a ajuns la o asemenea situaţie
In comuna Ulment, raionul Alexan Ţărani muncitori! Luptaţi pentru re mitetul executiv al sfatului popular co pentru că însăşi comitetul executiv al
dria, ţăranul muncitof Cristea Croito- colta bogată a celui de al treilea â.n
ru a terminat secerişul primul pe co din cincinal! Faceţi desmiriştitul înda munal priveşte cu nepăsare problema sfatului popular comunal nu a prelu
mună. îndată după recoltare tovarăşul tă după seceriş! strângerii recoltei Ia timp şi fără pier crat temeinic Hotărîrea cu privire la
deri. recoltare şi nu şi-a făcut un plan chib
Nici până Ia 6 Iulie nu se ştia câte zuit pentru perioada muncilor de vară.
In atenţia cercurilor agrozootehnice arii va - avea comuna. Aşa că nici nu Dacă ar fi fost mai multă preocupa
Pentru săptămâna 15—22 Iulie 1952 şitul şi udatul la timp a culturilor de putea fii.vorba de amenajarea ariilor. re, comuna putea avea chiar o arie
se recomandă următoarele lecţii şi apli legume asigură recolte bogate. Mulţi ţărani muncitori, cum sunt co electrificată, deoarece în comună exis
caţii practice : 4. Pentru cercurile pomicol-vitieole: muniştii jclreş Ştefan, Gh. Antohl, de tă lumină electrică.
1. Pentru cercurile agrotehnice (cul Pregătirea terenului în vederea nouilor
turi mari) : — Organizarea lucrului la plantaţii de pomi. Legatul lăstarelor, putatul; Tiidor Ciubotaru şi alţii au ter Comitetul executiv al sfatului
arie după metoda sovietică a lui N. copilitul şi prăşitul vii. minat- seceratul dar n’au unde să popular al comunei Horia trebue să le
Brediuc. 5. Pentru cercurile zootehnice: Im treere. pede nepăsarea şi să ia fără întârzie
portanţa aplicării zootehminimului la
2. Pentru cercurile de cultura bum Nepăsarea comitetului executiv a re, fără să piardă o singură oră, toate
bacului : Aplicarea agrominimului la îngrijirea animalelor. mers şi mai departe. Nici nu ştie de măsurile necesare bunel desfăşurări a
6. Pentru cercurile apicole : Lărgirea
îngrijirea bumbacului. cuibului de albine pentru a se împiedica rostul batozelor. Tovarăşul Vasile Cor- campaniei de recoltare, ireeriş şi co
3. Pentru cercurile legumicole: Pră- roitul natural. nea, preşedintele comitetului executiv, lectări.
