Page 6 - Albina_1952_07
P. 6

8                                                                                                                        ALBINA'
                      m*
                                        Căminele  culturale                                    învaţă  să  aplice  agrominimul
                       să  sprijine  cu  toată  puterea  recoltarea                                  la  îngrijirea  bumbacului
                                                                                             Pe  feţele  arse  de  soare  ale  ţăraniloi  frunzele  ce  se  află  sub  prima  ramură
                                             şi  colectările                               muncitori  ce  se  aflau  în  seara  aceea  la  de  rod  care  e  prinsă  direct  pe  tulpina
                                                                                           cercul  de  cultură  a  bumbacului,  din  principală.
                      *  Dela  un  capăt  la  altul  al   patriei  din  sat,  cât  şi  pe  locul  de  muncă.  Cel
                      •oastre  dragi,  oamenii  muncii  de  pe  ce  termină  primii  secerişul,  cei  ce  îşi   Padia,  se  citea  mare   atenţie.  Ochii   —  Eu  aş  vrea  să  ştiu  cum  se  deose-
                      Ogoare  au  pornit  cu  dragoste  şi  ho-  fac  primii  datoria  patriotică  a  predării   priveau  ţintă  spre  învăţătorul  Jianu,  fceşte  mugurele  de  rod  de  celălalt?  în­
                      Utaire,  la  cea  mai  de  seamă  bătălie  a  cotelor  către  stat,  să  fie  popularizaţi,   care,  cu  o  tufă  de  bumbac  în  faţă,  ex­ trebă  Ioana  N.  Cârstea.
                                                                                                                               —  Vedeţi  mugurele  ăsta?  spuse  în-f
                      •luncilor  de  vară,  bătălia  recoltării  şl  pentru  a  fi  cunoscuţi  şi  cinstiţi  de  in   plica  chipul  în  care  trebue  făcut  ciu­  văţătorui.  E  învelit  în  trei  frunzh
                                                                                           pitul  şi  cârnitul.
                       colectării,  a  cărei  reuşită  va   Întări  tregul  sat.  Dările  de  seamă  pe  care  le
                                                                                             —  Bumbacul,  vedeţi, — începu  învă­ şoare  dinţate  adânc.  Tocmai  după  din­
                      mult  succesul  reformei  băneşti.  fac  preşedinţii  sfaturilor  populare  asu­  ţătorul  Jianu  —  are  o  tulpină  pe  care  ţii  aceştia  se  deosebeşte  mugurul  da
                        Cu  dragoste  multă,  mii  şl  mii  de  tă­  pra  mersului  muncilor  de  recoltare  şi              rod  de  celălalt  —  arătă  el  mergând
                      iau! muncitori, colectivişti, Întovărăşiţi,  colectare  au  un  mare  rol.  Ele  sunt  şl   cresc  două  feluri  de  ramuri  şi  amân­
                      muncitori  dela  S.M.T.  au  asigurat  Co­ pentru  căminele  culturale  un  bun  pri­  două  felurile  se  desvoltă  din  mugurii  apoi  cu  lecţia,mai  departe.  Şi  acum
                                                                                                                             să  vedem  cum  facem  cârnitul.  Când  pa
                      mitetul  Central  al  Partidului  Muncito­  lej  de  Întărire  a  activităţii  de  lămurire   ce  stau  la  subţioara  frunzelor.  Să  vor­  tulpina  principală  s’au  ivit 5—7 ramuri
                      resc  Român,  că  vor  munci  cu  toată  a ţărănimii  muncitoare  pentru  aplicarea   bim  mai  întâi  despre  ramurile  de  rod.
                      dragostea,  cu  toată  puterea  lor  pentru  agrominimuiui  la întreţinerea  culturilor   Le  deosebim  de  celelalte  fiindcă  nu  de  rod  şi  aoeasta  se  întâmplă  la  7—8
                                                                                           cresc  drepte,  ci  ca  frânte,  cu  cotituri  în  zile  după  ciupit,  prindem  cu  mâna
                      izbânda  deplină  a  recoltării  şl  colec­ şi  recoltarea  la  timp,  pentru  predarea
                       tărilor.                          cotelor  şi  demascarea  chiaburilor  sa­  dreptul fiecărei flori. Aceste ramuri apar  dreaptă  tulpina,  în  punctul  unde  sa
                                                                                           dela  frunza 3—5 în sus, depe tulpină. In  vede bine mugurele  din  care se va  des-
                         Căminele  culturale,  ca  şl  celelalte   botori.                                                   volta  a  5-a  sau  a  7-a  ramură  de  rod.
                      lustitutii  culturale  —  bibliotecile  de  tot   Căminele  culturale  au  sarcina  de  a  vârf,  ramul  de  rod  poartă  întotdeauna   Da  aici  în  sus,  rupem  vârful  tulpinei,
                      felul, colturile roşii,  casele de citit,  ele.,   sprijini  cu  toate  forţele  lor  ţărănimea  un mugure de rod. Celelalte, ramurile de   dar  cu  grijă,  să  nu  se  jupoaie  scoarţa.
                       —  au  datoria  şi  sarcina  de  a  sprijini   muncitoare,  pentru  ca  anul  acesta  re­  creştere,  pornesc  deobicei  dela   baza   —  Dar  dacă,  să  zicem,  unele  planta
                      pe oamenii muncii de pe ogoare in înde   coltarea  să  fie  făcută  la  vreme,  cotele   tulpinei  şi  anume  dela  subţioara  frun­  cresc  mai  iute,  altele  mai  domol?  în­
                      plinirea  angajamentelor  luate.  Atât  ac­  să  fie  predate  in  Întregime  şl  cât  mal   zei  a  doua  sau  a  treia,  numărând  da  trebă  Mitroi  Nicolae,
                       tivitatea  cultural educativă,  cât  şi  cea   curând.  Astfel  căminele  culturale  vor
                       artistică,  trebue  să  slujească  din  plin   ajuta  Ia  Înlăturarea  urmărilor  activi­  jos  în  sus.  Aceste  ramuri  nu  poartă   —  Şi  chiar  aşa  se  întâmplă.  Nu  se
                       la  câştigarea  bătăliei  recoltării  şi  co­  tăţii  grupului  de  deviatori  de  dreapta,  fieri  şi  se  termină  cu  o  frunză.  Ce  se  desvoltă  toate  plantele  la  fel;  deaceea
                       lectării.  Anul  trecut,  multe  din  căml   V.  Luca,  A.  Pauker  şi  T.  Georgescu.   întâmplă?  Ramurile  acestea  de  creş­ cârnitul  trebue  să  fie  repetat  —  îl
                       nele  culturale,  datorită  unei  munci  or­  care  prin  activitatea  lor  au  Îngreunat   tere,  ca  şi  vârful  tufei,  crescând  iute,  lămuri  învăţătorul.
                       ganizate  şi  însufleţite,  au  reuşit   să   aprovizionarea  populaţiei  muncitoare   b'ag  din  hrana  ramurilor  de  rod,  în-   Şi  aşa  ca  în  toate  serile  de  Vineri,
                       susţină  din  plin  muncile  de  recoltare  şl   şt  au  încurajat  pe  chiaburi  şl  pe  spe­
                       colectare.  Aşa  au  stat  lucrurile,  bună­  culanţi  să  se  Îmbogăţească  pe  spinarea  fometându-le.  ţăranii  muncitori  din  Padia,  regiu-1
                       oară,  la  căminele  culturale  din  Pieşcoi,   oamenilor  muncii  dela oraşe şi  sate.  —  Şi  ce  s’ar  putea  face  ca  să  putem  nea  Dolj,  au  plecat  şi  în  seara  aceea,
                       raionul  Buzău,  Ciolpani,  raionul  Sna-   Activiştii culturali au  datoria să spri­  îndrepta  hrana  spre  ramurile  ie  rod,  mulţumiţi  că  vor  putea  scoate  roade
                       gov,  unde  au  fost  folosite  toate  for­  jine cu toată tăria politica partidului  de   spre  gogoşii  de  bumbac  ce  cresc  pe  tot  mai  bogate.
                       mele  de  activitate  cultural-educativă  şi   îngrădire  şl  Înlăturare  a  chiaburilor  şi   ele ?  întrebă  un  ţăran.  Până  nu  demult  membrii  cercului
                       artistică  In  întreaga  perioadă  a  munci­  speculanţilor.          —  Puţină  răbdare,  că  acolo  ajun­ de  cultura  bumbacului
                       lor  de  vară.  Aceste  cămine  au  organi­  In  ceeace  priveşte  sprijinirea  colec­                                      făceau  expe­
                       zat  la  arii  gazete  de  perete,  biblioteci,   tărilor,  căminele  culturale  trebue  să-şi  gem,  —  răspunse  învăţătorul  zâmbind  rienţe  pe  o  suprafaţă  de  30  metri  pă­
                       audiţii  radiofonice,  fotomontagii,  etc.   desfăşoare  activitatea  nu  numai  In  sat,   şi  legând  iar  firul  vorbei.  Agrominl-  traţi aflată în curtea  şcolii. Acum sfatul
                       Asemenea  exemple  să  fie  urmate  In   duminica,  ori  la serile culturale,  ci  mat   inul  ne  spune  că  pentru  aceasta  tre­  popular le-a  dat în folosinţă 2500 metri
                       toate  satele  patriei  noastre.  ales  la  arii  şi  la  bazele  de  recepţionare   bue  făcute  două  operaţii  pe  tufa  bum­ pătraţi.  Ţăranii  muncitori  din  Padia
                         Organizarea  de  bliblioteci  volante  Ia   a  cotelor.
                       locul  de  muncă,  vizionarea  de  filme,   Conducerile  căminelor  culturale  tre­ bacului.  Prima  e  ciupitul,  a  doua,  câr­ ştiu  că  bumbacul  aduce  belşug  şi’n
                       gazete  de  perete,  fotomontagii,  audiţii   bue  să  ştie  că  anul  trecut  muncile  de  nitul.  Cum  facem  ciupitul?  Cu  mâna  casele  lor  şi  totodată  asigură  o  însem­
                       radiofonice  la  arii  şl  bazele  de  recep­  colectare  au  fost  tărăgănate,  Întrucât   stângă,  apucăm  planta  din  drep­  nată materie cu  care lucrează  multe fa­
                       ţie.  folosirea  din  plin  a  brigăzilor  de a-   dela  treeriş  nu  s’a  trecut  direct  la  co­  tul  primei  ramuri  de  rod.  Cu  dege­ brici  ale  poporului.
                                                         lectare,  lăsându-se  să  treacă  mult  timp
                       gltaţle,  sunt  forme  de  activitate  care                         tul  mare şi cu  arătătorul  mâinii  drepte,   învăţând  cum  să  aplice  cât  mai  bine
                       trebue  desfăşurată  de  toate  instituţiile   dela  recoltare  până  la  colectare.
                       colturale  de  masă.  Rezultatele  bogate   Fiecare  ţăran  muncitor  ce  îşi  predă  printr’o  mişcare  de  alunecare  de  sus în  agrominimul  la cultura  bumbacului,  ţă­
                       pe  care  le  obţin  colectiviştii  şi  Întovă­  cota,  să  fte convins  că  pune o  cărămidă  jos,  pe  tulpină, îndepărtăm  toate ramu­ ranii  muncitori  din  Padia  sunt  hotărîţi
                       răşiţi!  să  fie  popularizate  pe  loc,  acolo   la  construirea  socialismului  în  patria   rile  de  creştere,  toţi  mugurii  şi  toate  să  obţină  o  recoltă  bogată.
                       unde   se  face  secerişul  şl  îndeosebi   noastră,  că  întăreşte  Republica  Popu­
                       la  arii.  Muncind  In  felul  acesta,  că­  lară  Română,  că  trăiniceşte  alianţa  cu
                       minele culturale ajută la Întărirea alian­  fratele  său  dela  oraş,  muncitorul,  că   Examenul  de  admitere  în  şcolile  profesionale
                                                         luptă  pentru  pace  în  lume  şi  pentru
                       ţei  frăţeşti  dintre  clasa  muncitoare  şl
                                                         liniştea  caselor  noastre,  pândite  de   Direcţia  Generală  a  Rezervelor  de  zenta  la  examenul  medical  şi  absolven­
                       ţărănimea  muncitoare,  ajută  tot  mal  măcelarii  de  popoare,  imperialiştii  a-  Muncă  face  cunoscut:  ţii şcolilor de 7 ani, însă  numai cei cate
                       mulţi  ţărani  muncitori  să  păşească  pe  mericani  şl  englezi.    Examenul  de  admitere în  şcolile  pro­ provin  din  mediul  rural  (din  sate).
                       drumul  de  viaţă  nouă,  In  Întovărăşiri,   Activişti  al  căminelor  culturale,  col­ fesionale  ale  Rezervelor  de  Muncă  în­  Absolvenţii  şcolilor  de  7  ani  din  me­
                       sau  in  gospodării  colective.   ţurilor  roşii,  caselor  de  citit !  Folosiţi  cepe  în  ziua  de  14  Iulie  a.  c.  diul  urban  (dela  oraşe)  se  vor  putea
                                                         din plin toate formele de activitate !  În­  La  acest examen se pot înscrie tinerii  înscrie  la  şcolile  profesionale  numai  în
                           O  grijă  deosebită  trebue  să  aibe
                                                         drumaţi  zi  de zi  pe ţăranii  muncitori  In  cu  4,  5  şi  6  clase  elementare,  care  au  a  doua  jumătate  a  lunii  August,  după
                       căminele  culturale  pentru  populariza­  bătălia  recoltării  şl  colectării !  Înainte,  întrerupt  şcoala  cel  mai  târziu  fu  anul  ce  se  vor  termina  examenele  de  admi­
                       rea  fruntaşilor  la  gazetele  de  perete  pentru  succesul  acestei  bătălii I  1951.  Deasemeni,  se  pot  înscrie  şi  pre- tere  la  şcolile  medii.


                        Din  toată  ţara  primim  corespondenţe                                                              nu  Marin,  Baciu  Constantin  şi  Hali-cl
                       din  care se vede  cum  ţăranii  muncitori,     Sâ  zdrobim  fără  cruţ are                           Haralamb  nu  şi-au  achitat  cotele  de
                       în  frunte  cu  comuniştii,  luptă  cu  tărie                                                         cereale  pe  anul  1951.  Cine  era  să-i  o-
                      împotriva  chiaburilor  şi  a  celor  ce-i   uneltirile chiaburilor şi ale  celor  ce-i ocrotesc! blige  să-şi  predea  cotele,  dacă  însuşi
                      ocrotesc  pe  aceşti  duşmani.  Totodată                                                               preşedintele  sfatului  popular,  Răileanu
                      ţăranii  muncitori  îşi  iau  angajamentul   odată  trimişi  în  judecată  pentru  sabo­ cârciume  în  comună  şi  în  Sibiu,  deve­  Constantin,  era  prieten  la  cataramă  cu
                       să  recolteze  şi  să  predea  cotele  Ia   tarea  legilor  statului  nostru.  nise peste  noapte „mijlocaş” şi  apoi co­  ei?  Ca  ginere  al  chiaburului  Ion  T.  Si-
                       timp,  să  demaşte  cu  tărie  toate  unel­                         lectivist.  Insă  lupul  îşi  schimbă  părul,   mion,  Răileanu  a  intrat  cu  totul   în
                       tirile  chiaburilor,  întărind  astfel  alian­  AU  ALUNGAT  DUŞMANII   dar năravul ba. Chiaburul  intrat în gos­  clica  chiaburilor.  Datorită  acestei  câr­
                       ţa  dintre clasa  muncitoare şi  ţărănimea   STRECURAŢI  IN         podăria  colectivă  căuta  să  bage  intrigi   dăşii,  comuna  Blândeşti  era  codaşă  Ia
                       muncitoare.                        GOSPODĂRIILE  COLECTIVE          între  colectivişti.  Mai  mult,  duşmanul   toate  acţiunile.
                                                                                           nici  nu  adusese  toată  averea  în  gos­
                                                           Datorită  slăbirii  vigilenţei  revoluţio­                          Ultimele  documente  ale partidului  cu
                             SABOTAU  PLANUL                                               podăria  colectivă,  ci  dosise  suprafeţe   privire  Ia  abaterea  de  dreapta  dela  li­
                                                         nare,  în  unele  gospodării  colective  s’au
                               DE  COLECTĂRI             strecurat  chiaburi.  De  pildă,  în  gos­  mari  de  livadă  şi  vie.  Ajutaţi  de  Ho-   nia  partidului  au  trezit  vigilenţa  ţăra­
                                                         podăria  colectivă  din  comuna  Uri,  re­  tărîrea  partidului  din  18  Septembrie  nilor  muncitori  din  comună.
                         In  timp  ce  ţăranii  muncitori   din   giunea  Rodna,  au  pătruns  elemente  1951,  colectiviştii  au  svâriit  afară  pe   Luptând  împotriva  acestei  abateri  în
                       comuna  Dumbrava,  raionul  Lugoj                                                                     comuna  lor,  ţăranii  muncitori  au  înlă­
                                                         exploatatoare  şi  duşmane.  Astfel  intra­ chiaburii  din  gospodăriile  colective
                       şi-au  achitat  cu  cinste  cotele   către  seră  în  gospodărie  trei  bogătani :  Mu-               turat  pe  Răileanu  din  postul  ce-1  deţi­
                                                                                           din  Uri  şi  Apoidul  de  Sus.
                       stat  pe  anul  1951,  chiaburul  Simione-  reşan  Teodor,  Andraş  Alex.  şi  Siiket                  nea.  Totodată  ei  şi-au  arătat  dragostea
                       scu  Ion  nu  s’a  sinchisit  să-şi  predea  Andrei.  Ei  nu  făceau  altceva  decât  să   A  FOST  DEMASCAT   faţă  de  partidul  nostru  şi  Comitetul
                       2.000  kg.  cereale.  Tot  în  această  co­ împiedice  munca  şi  lupta  colectivişti­ OCROTITORUL  C1HABURILOR  său  Central,  în  frunte  cu  tovarăşul
                       mună  mai  sunt  chiaburi  ca  Moldovan  lor.  Ei  se  împotriveau  din  răsputeri  a-   in  comuna  Blândeşti  din  raiomi1  Gheorghe  Gheorghiu-Dej,  care  conduc
                       Nicolae,  Adamoni  Ioan,  Peicuţ  Petre  plieării  metodelor  agrotehnice  înain   Botoşani,  chiaburii  erau  ocrotiţi  de  poporul  muncitor  înainte,  pe  drumul
                       şl  alţii  care  nu  şi-au  achitat  cotele  la  tate.
                                                                                           Răileanu  Constantin,  preşedintele  co­ construirii  socialismului,  după  învăţă­
                       colectare. Ţăranii  muncitori  cer  comite­  La  fel  s’a  întâmplat  şi  în  gospodăria
                                                                                           mitetului  executiv  al  sfatului  popular.  turile  marelui  Staiin.
                       tului executiv al  sfatului popular comu­ colectivă  „Brazdă  nouă“  din  comuna   Aşa  se  face  că  chiaburul  Marian  Gh.
                      nal, care  s’a  dovedit  a  fi,ţâre  îngădui­ Apoidul  de  Sus,  regiunea  Sibiu.  Chia­  nu  a  predat  decât  432  litri  lapte  din   După  corespondenţele  trimise  de  to-
                       tor  faţă  de  chiaburi,  să-i  oblige  pe  a-  burul  Vasile  Albu,  fost  primar  pe  vre­ 2.213  litri  cât  datora  drept  cotă  Dea-   i varăşil  Straton  Nicanor,  \  Burza
                      eeştia  să  predea  cotele  şi  .să  fie  tot­ muri,.  „mar.e  negustor,  proprietar  de semenea,  chiaburii  Lazăr  Ursu,  Paşca-  Gheorghe  şi  Budrală  Dumitru,  ,,:;
                                                                                                                        e  i                           i >i:i !
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11