Page 3 - Albina_1952_11

A L B I N A 3

M A N I F E S T U L

Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare

(Urmare din pagina 2-a) suşi procesul măreţ de construire a vieţii noi socia­ rie şi sărăcie, pradă foamei, bolilor şi şomajului.
liste. Partidul şi Guvernul, arătând deschis şi cin­ In Italia, Franţa, Anglia, numeroase întreprinderi
tere de muncă, tot avântul său tineresc, în slujba stit aceste greutăţi, depun eforturi neobosite pentru îşi închid porţile. In ţările capitaliste sunt astăzi
construirii socialismulu1, în slujba păcii, a întăririi a le înlătura, mobilizează massele de oameni ai aproape 40 milioane de şomeri. Muncitorii, ţăranii,
patriei şi făuririi fericirii ei. > muncii în vederea lichidării lor. Nu există nicio în­ intelectualii din ţările capitaliste nu au siguranţa
Statul democrat-popular sprijină pe micii mese­ doială că aceste eforturi vor fi încununate de suc­ zilei de mâine, ei nu cunosc fericirea de a trăi şi
riaşi cu scopul de a-i ferj de exploatarea capitalistă, ces. Convingerea oamenilor muncii că toate greu­ munci liber pentru sine, pentru familia şi pentru
de a spori producţia realizată de ei şi de a ridica tăţile vor fj înfrânte se întemeiază pe strânsa legă­ patria lor.
bunăstarea lor. tură a Partidului Muncitoresc Român şi a condu­ Poporul nostru muncitor, popor constructor al
S’a întărit şi se întăreşte statul nostru de demo­ cerii Statului cu poporul, pe unitatea de nezdrunci­ vieţii noi, priveşte cu mândrie măreţele sale cuce­
craţie populară — instrumentul principal al con­ nat între partid, guvern şi popor. Această unitate riri şi este plin de încredere în viitorul său însorit.
struirii socialismului. Spre deosebire de statul bur­ este o forţă uriaşă care poate clinti şi munţii din Suntem oameni liberi, simţim bucuria muncii noas­
ghezo-moşieresc, potrivnic intereselor poporului, loc. Cu atât mai mult ea poate să învingă greută­ tre libere în patria noastră liberă.
statul de democraţie populară este un stat al oa­ ţile trecătoare, pe care le mai avem. Orice om cin­ Aceste cuceriri istorice dovedesc justeţea politicii
menilor muncii dela oraşe şi sate. Statul de demo­ stit şi de bună credinţă — cetăţean al Republicii Partidului Muncitoresc Român care a condus po­
craţie populară apără cuceririle oamenilor muncii Populare Române, poate să judece singur după rea­ porul nostru muncitor din victorie în victorie. Par­
dela oraşe şi sate, asigură dezvoltarea industriei, lizările mari obţinute sub conducerea Partidului tidul a dovedit prin fapte că nu cunoaşte interese
agriculturii, a comerţului socialist, asigură dez­ Muncitoresc Român şi a Guvernului Republicii mai înalte decât interesele poporului muncitor.
voltarea culturii, creşterea continuă a buneistări a Populare Române, realizări ce nu pot fi negate nici Convins că între vorbele şi faptele comuniştilor este
masselor populare. S’a făurit şi se întăreşte alianţa de duşmani, că tot ce s’a făcut şi tot ce se face în o deplină armonie, poporul muncitor îşi însuşeşte
dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, Republica Populară Română este pentru binele po­ politica partidului, se simte legat trup şi suflet de
baza puterii populare în R.P R. Au fost create sfa­ porului muncitor, pentru fericirea milioanelor de partid, este strâns unit în jurul partidului, în jurul
turile populare, organe locale ale puterii de stat, bărbaţi, femei, tineri, copii, pentru un viitor strălu­ Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul
care atrag massete largi ale celor ce muncesc la citor al poporului nostru, al patriei noastre scum­ Gheorghe Gheorghiu-Dej.
conducerea treburilor obşteşti. A fost făurit un nou pe 1
aparat de stat, legat strâns de masse şi pus în Măreţele noastre succese in construirea socialis­ Cetăţeni şi cetăţene,
slujba lor. In locul prefecţilor şi primarilor, care mului au fost obţinute în luptă cu împotrivirea cla­
slujeau regimului de asuprire şi exploatare a po­ selor exploatatoare, cu uneltirile imperialiştilor a- In faţa noastră se deschid perspectivele măreţe
porului, se află azi la posturi de răspundere din mericano-englezi şi ale slugilor lor. Imperialiştii ale planului cincinal şi planului de electrificare.
aparatul de stat oameni ai muncii, devotaţi po­ americani şi englezi şi slugile lor nu se pot împă­ Creşte şi se va întări şi mai mult puterea econo­
porului muncitor. ca cu gândul că au pierdut pentru totdeauna bogă­ mică a patriei noastre.
Potrivit cu interesele celor ce muncesc statul de ţiile noastre pe care le-au jefuit atâta vreme Ei tri­ Industria noastră se dezvoltă într’un ritm nemai­
democraţie populară asigură oamenilor muncii mit şi recrutează spioni şi provocatori dintre rămă­ cunoscut în istoria ţării. Ea va fi în 1955 de 5 ori
dreptul de asociere în organizaţii obşteşti, libertatea şiţele claselor exploatatoare înfrânte, elemente des­ mai puternică decât în 1948. Producţia industriei
cuvântului, libertatea presei, libertatea întrunirilor compuse, fără patrie, urîte şi izolate de popor, care de construire a maşinilor, pe care n’am avut-o nici*
şi meetingurilor, libertatea demonstraţiilor, pe care caută să saboteze şi să împiedice dezvoltarea şi în­ odată în ţară şi pe care a creat-o regimul de demo­
nu le au oamenii muncii din ţările capitaliste. florirea patriei noastre. craţie populară, va fi de 3 orf mai mare decât în
Partidul şi guvernul R.P.R. poartă o grijă de­ Oamenii muncii din Republica Populară Română 1950. Producţia de maşmi-unelte va fi de 5 ori mai
osebită întăririi capacităţii de apărare a statului trebue să întărească vigilenţa împotriva duşmanilor mare decât în 1950. Producţia de cărbune va fi la
împotriva oricăror uneltiri ale imperialiştilor ame- fericirii poporului, dinăuntrul ţării, împotriva su­ sfârşitul cincinalului de peste 3 ori mai mare decât
ricano-englezi sau ale slugilor lor titoiste. A fost grumătorilor libertăţii popoarelor, duşmani ai in­ în 1948, producţia de oţel de aproape 4 ori mai ma­
creată armata populară, care este înconjurată de dependenţei şi libertăţii poporului nostru, aţâţătorii re, producţia de fontă de peste 4 ori mai mare. pro­
dragostea tuturor oamenilor muncii. Forţele Armate criminali ai unui nou război, imperialiştii americani ducţia de petrol de aproape 3 ori mai mare faţă de
ale R.P.R. stau de strajă hotarelor ţării, suverani­ şi englezi, şi haita de slugi nemernice ale imperia­ 1948. In anul 1955, producţia de energie electrică va
tăţii şi independenţei poporului român, securităţii lismului, dela social-dcmocraţii de dreapta până la fi de peste 3 ori mai mare decât în 1948.
sale şi păcii. titoişti. In decursul planului cincinal vor căpăta viaţă noi
Înalta conştiinţă patriotică a oamenilor muncii, întreprinderi, care vor valorifica tot mai mult bo­
Cetăţeni şi cetăţene, dragostea lor puternică faţă de Republica Poputară găţiile ţării în folosul poporului. Vor intra în func­
Română, realizările obţinute de poporul nostru în ţiune noi hidrocentrale şi termocentrale Se va con­
In opera de construire a socialismului ne bu­ toate domeniile sunt o chezăşie că uneltirile duşma­ strui Combinatul siderurgic şi metalurgic din Mol­
curăm zi de zi de ajutorul puternic şi frăţesc al nilor noştri vor fi frânte. Vrednicul şi înzestratul dova, care va da peste un milion de tone metal,
marii noastre prietene şi eliberatoare — Uniunea popor român, eroica noastră clasă muncitoare, har­ constituind baza industrializării acestei părţi a ţării.
Sovietică nica noastră ţărănime muncitoare, intelectualitatea , Se vor construi mari turnale şi cuptoare Martin,
Sprijinul economic, politic, moral şi ideologic pe noastră legată de popor, conduse de partid, vor du­ iar altele vor fi reconstruite. Se vor construi o fa­
care ni-l dă marea Uniune Sovietică şi personal to­ ce cu succes până la capăt opera de construire a brică de autocamioane, fabrici de utilaj electroteh­
varăşul Stalin, este de nepreţuit. socialismului în patria noastră. nic, un combinat de aluminiu, o nouă cocserie, o
Pent.u {ara noastră, prietenia şi alianţa strânsă fabrică de rulmenţi, fabrici noi de ciment, etc.
cu Uniunea Sovietică şi ajutorul ei frăţesc sunt Cetăţeni şi cetăţene, Bogatele resurse naturale ale ţării noastre —
chezăşia libertăţii şi independenţei noastre naţio­ petrol, cărbune, gaze naturale, sare — formează
nale. chezăşia construirii socialismului în patria iiaza dezvoltării unei puternice industrii chimice în
noastră. Amintiţi-vă cum arăta ţara noastră acum 8 ani. ţara noastră. Planul cincinal prevede construirea
Mulţumită ajutorului pe care ni-l dă Uniunea Războiul criminal, în care a fost aruncată ţara unor combinate chimice pe bază de gaz metan, a
noastră de burghezie şi moşierime şi partidele ei
Sovietică, am putut să ne refacem ţara, să dezvol­ politice, provocase economiei naţionale distrugeri unor fabrici de medicamente, de penicilină şi altele.
tăm industria, să creăm noi ramuri industriale. grele. Industria şi transporturile erau dezorga­ Unele vor intra în funcţiune şi vor da producţie
Uniunea Sovietică ne-a trimis instalaţii şi agre­ nizate. Muncitorii mai trudeau din greu pen­ încă în cursul acestui plan cincinal.
gate complexe, maşini numeroase, strunguri de tru capitalişti. Agricultura era înapoiată. Sărăcimea In cadrul planului cincinal vor începe să circule
mare precizie, utilaj minier, uriaşe excavatoare care satelor, împovărată de impozite şi înglodată în da­ vapoare pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Puterea
sapă drum Dunării spre mare, motoare şi turbine torii, mai slugărea pe ogoarele moşierilor şi chia­ apelor Bistriţei, care se irosea înainte în zadar, va
pentru marile centrale electrice, întregul utilaj pen­ pune în mişcare uriaşele turbine ale hidrocentralei
tru marele combinat poligrafic „Casa Scânteii”, burilor. Aproape 4.000.000 de oameni erau analfa­ „V. 1. Lenin” şi va face să înflorească regiuni în­
beţi şi semianalfabeţi Mii de locuinţe erau distruse
tractoare şi comhaine pentru agricultură, materii de bombardamente. Muncitorii şi funcţionarii nu tregi ce erau ţinute în stare de înapoiere de regi­
prime pentru industrie şi numeroase alte mărfuri. mul burghezo-moşieresc Va începe construirea ca­
Datorită ajutorului sovietic putem produce în ţara puteau să cumpere cu salariile lor mei cele strict natului Bucureşti-Dunăre care va face ca oraşul
noastiă utilaj petrolifer, rulmenţi, maşini şi insta­ necesare pentru hrană In schimb moşierii, capita­ Bucureşti să devină port la mare. Va lua un mare
laţii de care avem nevoie şi pe care nu le-am pro­ liştii, bancherii, speculanţii huzureau în bine şi avânt munca de reconstrucţie, sistematizare şi dez­
dus niciodată la noi în ţară până azi. Nicio ţară strângeau averi din munca celor mulţi şi asupriţi. voltare a oraşului Bucureşti, Capitala Republicii
Au trecut doar câţiva ani de atunci. Aceşti ani
capitalistă n’ar fi putut să ne acorde un ajutor au fost ani de luptă dârză, plini de înfăptuiri. noastre dragi, se vor construi noi oraşe moderne,
atât de eftîn şi tehniceşte calificat, ca acela pe care socialiste Va începe construirea centrului universi­
ni l-a acordat şi ni-l acordă Uniunea Sovietică. Priviţi acum la ţara noastră! Intr'un timp scurt tar din Bucureşti şi a unor institute de învăţământ
Ştiinţa şi cultura sovietică sunt pentru noi un poporul român, în frăţească colaborare cu miniri- superior, în diferite oraşe ale ţării; vor intra ?n
izvor nesecat de învăţătură, de experienţă înaintată tăţile naţionale, a transformat România dintr’o ţară funcţiune Centrul Cinematografic dela Buftea, Tea­
în toate domeniile. înrobită şi exploatată, suptă zeci şi zeci de ani de trul muzical din Bucureşti şi alte teatre, instituţii
Intre U.R S.S., ţara noastră şi celelalte ţări de hienele imperialiste, într’o ţară liberă, indepen­ de cultură, aşezăminte de sănătate, de cultură fizi­
democraţie populară s'au format relaţii noi, de dentă, cu un regim de democraţie populară. Dintr’o că şi de sport.
strânsă colaborare, întemeiate pe egalitatea în ţară agrară înapoiată, cum a fost sub regimul bur­ In agricultură valoarea întregii producţii agricole
drepturi, pe respect şi ajutor frăţesc, relaţii de ne­ ghezo-moşieresc, România a devenit o ţară cu o va spori de aproape 2 ori, faţă de 1950.
închipuit între ţările capitaliste. Legăturile de prie­ economie în plină dezvoltare, o ţară care se indus­ întinse suprafeţe de pământ, altădată sterpe,
tenie care leagă ţara noastră de Uniunea Sovieti­ trializează repede şi a cărei agricultură se mecani- vor deveni rodnice. Din apele Canatului Dunăre-
că, precum şi de Republica Populară Chineză, de zează treptat. Poporul muncitor este astăzi stăpân Marea Neagră vor fi irigate 120.000 de hectare,
celelalte ţări cte democraţie populară din Europa şi pe minunatele frumuseţi şi bogăţii ale ţării noastre. iar alte 170.000 vor fi redate agriculturii prin în­
Asia, de Republica Democrată Germană slujesc Pe harta ţării apar oraşe noi. Se făuresc şosele şi diguiri Se vor împăduri 390.000 ha., ceeace v3
cauzei construirii socialismului, cauzei păcii şi căi ferate. Se construesc uzine şi fabrici, centrale ajuta la înlăturarea urmărilor secetei. In Delta Du­
frăţiei între popoare. electrice, şcoli, instituţii ştiinţifice, locuinţe, creşe, nării va începe cultivarea unor plante industriale
Poporul român şi alături de el minorităţile na­ cămine. Apar mereu noi şantiere. Construim o viaţă şi subtropicale cum nu au mai existat până acum
ţionale din patria noastră poartă o dragoste şi re­ nouă I Construim socialismul I în ţara noastră. Această frumoasă regiune a ţării,
cunoştinţă fierbinte Uniunii Sovietice şi marelui România este astăzi mai puternică decât oricând. lăsată în paragină de regimul burghezo-moşieresc,
Stalin pentru ajutorul frăţesc ce ni-l acordă *n Niciodată ţara noastră nu a avut la graniţă prie­ va fi transformată în viitor într’o grădină minu­
munca şi lupta noastră pentru construirea socialis­ teni şi aliaţi atât de încercaţi şi de devotaţi, ca nată.
mului în Republica Populară Română. Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară. Ţăranii cr gospodării mici şi mijlocii vor fi spri­
Situaţia oamenilor muncii din ţara noastră se jiniţi de statul democrat-popular pentru a obţine
Cetăţeni şi cetăţene, deosebeşte ca dela cer la pământ de situaţia oame­ recolte bogate şi a-şi asigura o viaţă tot mai îm­
nilor muncii din ţările capitaliste şi coloniale, de belşugată. Gospodăriile colective vor fi ajutate pen­
Cu toate succesele mari pe care le-am dobândit, situaţia oamenilor muncii din Iugoslavia, înrobită tru a mări rodul care să asigure ridicarea bunei-
există încă lipsuri şi greutăţi ce trebuese înlăturate. de fasciştii titoişti. Oamenii muncii din aceste ţări
Dar acestea sunt greutăţi trecătoare, legate de în­ gem încă sub jugul exploatării. Ei trăesc în mize­ (Continuare In pagina 4-a)

I :i'.-