Page 5 - Albina_1952_11
P. 5
DIMUMIUMEA SOVIETICĂ
11. R. S. S. ţara celei mai înaintate agriculturi
Marea Revoluţie Socialistă din Oc- I. cuv U.R.S.S. va dobândi uriaşe resurse.hi
mbrie a deschis o nouă eră în istoria doctor în ştii iţe economice droenergetice. După nivelul de electri
îenirii. In cei 35 de ani care au tre- ficate. agricultura U R.S S. a depăşit
t dela Revoluţia din 1917, în Ţara nată cu 6ucces, a fost soluţionată defi şi sovhozuri a sporit cu 59 la sută faţă de-acum cele mat desvoltate ţări capita
ivietică s’au produs transformări de nitiv şi pentru totdeauna. de nivelul cunoscut înainte de război, liste. In vreme ce în agricultura S.U.A.
iportatiţă mondială şl istorică. Printre Deosebit de repede sa desvolfcat în iar aceea a parcului de combine — cu există 500.000 de motoare electrice, în
este mari prefaceri are o însemnătate perioada de după război, producţia unor 51 la sută. In prezent staţiunile de ma U.R.S.S. existau la sfârşitul celui de-al
osebită făurirea orânduirii colhoznice. astfel de importante culturi tehnice ca şini şi tractoare îndeplinesc peste două patrulea plan cincinal peste 800 000 de
Orânduirea colhoznică a fost făurită bumbacul şi sfecla de zahăr Anul tre treimi din toate muncile de câmp din motoare electrice. Odată cu punerea în
) marele Stalin. Tovarăşul Stalin a cut producţia globală de bumbac brut colhozuri. funcţiune a uzinfelor hidroelectrice dela
adus în fapt teoria colectivizării ag'M- a depăşii nivelul de dinainte de război S'au obţinut mari succese şi în creş Cuibâşev, Stalingrad şi Cahovca. nive
î'.turii. Colectivizarea a însemnat o a- ~cu 46 la sută, iar producţia globală de terea vilelor. Din Iulie 1945 şi până in lul de dinainte de război al capacităţi
incă transformare revoluţionară, egală sfeclă de zahăr — cu 31 la sută. In a- Iulie 1952 şeptelul de vite cornute mari lor electrice din agricultură va creşte
jpă urmările ei cu însăşi revoluţia din cest an aceste culturi au dat recolte şi a crescut în U.R.S.S. cu 13.4 milioane de 12 ori.
lele luj Octombrie 1917 mai mari Ţara Sovietică deţine primul de capete, şeptelul de oi — cu 41,8 mi In faţa agriculturii deschide perspec
Victoria orânduirii colhoznice a loc din lume in cultivarea multora din lioane, de porci — cu 21,2 milioane, de tive uriaşe planul cincinal de desvol
:himbat din rădăcini înfăţişarea satului cele mai importante culturi. cai — cu 5.6 milioane. Producţia glo tare a economie’ naţionale a U.R.S.S.
jlhoznic. Chiaburiinea a fost lichidată Uniunea Sovietică a devenit patria bală şi producţia marfă de carne, lapte, pe anii 1951 — 1955 Agricultura Ţârii
rin colectivizarea totală. Ţărănimea so- recordurilor mondiale ale recoltelor la unt, ouă. lână şi p'ele, a depăşit în an-, Sovietice îşi va spori în acest râs’-mp
ietică a fost isbăvită pentru totdeauna o sere de culturi agricole. Departe, din samblu nivelul de dinainte de război. recolta globală de cereale cu 40—50 'a
e exploatare, pornind pe drumul gos- colo de hotareie Uniunii Sovietice, sunt Ieşind în întâmpinarea viitorului co sută. recolta de bumbac brut — cu
odăriei mari. socialiste. Muncind pe cunoscute numele maiştrilor, agricul munist. poporul sovietic supune natura 55—65 la sută, de sfeclă de zahăr —cu
îmeiul proprietăţii obşteşti socialiste, al turii. crescuţi de Partidul Comunist şl voinţei sale, devenind stăpânul ei. 65—70 la sută. de cartofi - cu 40—45
luncii colective şi al tehnicei înaintate, de Statul Sovietic. Colhoznica Serghee- Marele plan stalinist de. transformare a la sută. Va creşte şeptelul de v’te şi via
ărănimea sovietică a devenit o ţărăni- va din Siberia a obţinut o recoltă de naturii din regiunile de stepă şi silvo- spori productivitatea creşterii vitelor
ie cu totul nouă, cum nu a cunoscut grâu de primăvară de 10 100 kg. la stepă din partea europeană a U.R.S.S. Staţiunile de maşini şi tractoare vor
ita istoria. hectar. Marc Oziomîi, laureat al Pre- are drept trainică temelie cea mai înain desăvârşi mecanizarea principalelor
Transformarea socialistă a agricul- miulu1 Stalm şi Erou al Muncii Socia tată ştiinţă agricolă din lume, ştiinţa a- munci de câmp, a creşterii vitelor a le
urii a devenit cu putinţă numai pe te- liste, Evghenia Doiiniuc, Eroină a Mun gricoiâ miciurinistă. Zidurile de ver gumicultorii, a pomlculturii. a transpor
neiul creării industriei soc;aIiste, care cii Socialiste şi Stepanida Viştac, de deaţă ale pădurilor de protecţie, cu o
i înzestrat şi înzestrează necontenit a- două ori Eroină a Muncii Socialiste ob suprafaţă totală de 6 milioane hectare, tării, încărcării şi descărcării produc
■ ricultura sovietică cu cele mai moder- ţin câte 10—20.000 kg. de ştiuleţi de din care 2,6 milioane ha s’au şi plantat, ţiei agricole, a irigaţiei şi s e c ă r i i mlaş
te mijloace tehnice. porumb ia ha. şi chiar şi mai mult. Col marile construcţii de pe Volga, Nipru, tinilor. Până la sfârşitul planului cinci
Agricultura U.K.S.S. este astăzi cea hoznica Alieva a obţinut o recoltă ne Don şi Amu-Daria, dintre care Canalul
nai înaintată, cea mai mare şi cea mai maivăzută de bumbac — de 15 500 kg. Volga-Don ,,V. I Lenin” şi Uzina hi nal capacitatea parcului de tractoare
^'"a.nizată agricultură din lume. Ia ha Colhoznica cazahă Bitai Tateno- droelectrică dela Ţimlianscaia au şi in din S M.T.-uri va creşte cu 50 la sută. In
riaşa desvoltare a agriculturii so va. Ero’nă a Muncii Socialiste, a obţi trat în funcţiune — toate acestea sunt noul plan cincinal o problema importan
cialiste a fost înfăţişată într’un chip lu nut 190.600 kg. de sfeclă de zahăr 'a verigi ale marelui plan de transformare tă o va constitui introducerea pe scară
minos de tovarăşul G M. Malenkov în ha. Colhoznicul cazah Ibrai Jahaev a a naturii. largă a tractoarelor electrice şi a maşi
raportul la Congresul al XlX-tea al Par obţinut 17 200 kg. de orez la ha. Cele ma; mari sisteme de irigaţie nilor agricole acţionate de energia elec
tidului Comunist al Uniunii Sovietice. Agricultura socialistă primeşte an de din lume şi perdelele de păduri de pro trică. mai cu seamă în regiunile mari
Prin înfăptuirea măsurilor luate de an dela Statul Sovietic un număr uriaş tecţie vor asigura irigarea şt alimenta lor uzine hidroelectrice
Partidul Comunist şi de Guvernul So de maşini şi unelte din cele mai noi. rea cu apă a peste 28 milioane hectare Oamenii muncii de pe ogoarele soc;a-
vietic, agricultura socialistă a învins cu Cele mai noi tipuri de maşini agri de pământ. Lărgirea suprafeţelor iri liste privesc cu un simţământ de în
succes greutăţile provocate de război cole create în U.R.S.S. în cei câţiva ani gate şi alimentate cu apă va da posibi dreptăţită mândrie drumul eroic străbă
şi de seceta din anul 1946 şl în scurtă de după război şi puse în practică, măr litatea să se producă în plus anual 3 tut de ei. ca şi de întreg poporul sovie
vreme a atins şi a depăşit nivelul de di turisesc înaltul nivel al desvoltării gân milioane tone de bumbac brut, adică tic, sub conducerea Partidului Comu
nainte de război al producţiei agricole. dirii ştiinţifice şi tehnice sovietice, for peste o treime din producţia anuală mij nist şi a tovarăşului Stalin, în răstimp
In anul 1952 recolta globală de cereale ţa industriei socialiste, în stare să pro locie de bumbac din S.U.A., o Jumătate de 35 de ani. Sărbătorind cea de-a 35-a
s’a ridicat la 8 miliarde puduri. Recol ducă orice maşini şi unelte. de miliard de puduri de grâu, 30 mili aniversare a MarU Revoluţii Socialiste
ta globală de grâu — cea mai importan In prezent există în Uniunea Sovieti oane puduri de orez şi 6 milioane tone din Octombrie, ţărănimea colhoznică
tă cultură alimentară — a crescut cu 48 că 8.939 stapţiuni de maşini şi tractoa de sfeclă de zahăr. In aceste regiuni este pătrunsă de o hotârîre neclintită
la sută faţă de anul 1940 In acest fel, re, staţiuni pentru pădurile de protec şeptelul de vite cornute mari va spori de a dobândi succese şi maţ, mar' în
aşa cum a arătat tovarăşul G. M. Ma>- ţie, staţiuni pentru îmbunătăţirea isla cu 2 milioane capete, iar şeptelul de oi desvoltarea agriculturii, ca să asigure
lenkov, problema cerealelor, socotită zurilor şi staţiuni de maşini pentru ra — cu 9 milioane. belşug de produse pentru popor şi su
Înainte drept cea mai ascuţită şi cea mura creşterii vitelor. Capacitatea totală După desăvârşirea marilor construc ficiente materii prime pentru industria
mai serioasă problemă, a fost soluţio- a parcului de tractoare din S.M.T.-uri ţii ale comunismului, agricultura în plină desvoltare
CONSTRUCŢII ALE PĂCII
Marile succese obţinute in anii de după război de
întreaga economie naţională a Uniunii Sovietice au
dus la o continuă ridicare a nivelului material şi cul
tural al oamenilor sovietici. Numai in răs
timpul 1947—1952 au avut loc 5 reduceri ale preţu
rilor de stat cu amănuntul, preţurile mărfurilor ali
Mereu noi ţi noi şantiere acoperă întinsul mentare şt industriale fiind astăzi în mijlociu de două Raza industrială a Uniunii Sovietice repre*
Marii Ţări a Socialismului biruitor: locuinţe spa ori mat mict decât la sfârşitul anului 1947. zintă o reţea uriaşă de mari fabrici şi uzine, în
Acest avânt al bunei stări a poporului sovietic se treprinderi industriale ale statului, răspândite
ţioase pentru oamenii muncii, şcoli largi, univer
datoreşte creşterii neîncetate a venitului naţional De pe tot întinsul Ţării Sovietice. Sute de mu de
sităţi cu zeci de etaje, uzine gigantice şi multe pildă, între anii 1940—1951 venitul naţional al întreprinderi din diferite ramuri industriale au
alte construcţii măreţe. U.R.S.S. a crescut cu 83 ta sulă. La sfârşitul celui de fost construite în republicile aflate la marginile
al cincilea plan cincinal, adică în anul 1955, venitul Uniunii Sovietice.
Toate aceste construcţii ale vieţii vorbesc de
naţional al U.R S.S. va fi de peste 15 ori mai mare In fotografie : La uzina de maşini electrice
politica de pace a Uniunii Sovietice. decât în anul 1913 din Erevan (R.S.S Armeană) puternicele trans
lată, aci se poale vedea graficul creşterii în pro formatoare electrice sunt gata de a fi trimise
In lotografie; Clădirea înaltă, construită in
cente a venitului naţional ai U.R.S.S. faţă de anul pe şantierul uzinei hidroelectrice dela Kuibăşev
viaţa Smolensk, Moscova. 1913. una din marile construcţii ale comunismului.
