Page 8 - Albina_1952_11

8 A L B I T

A l L t >

Sâ ia şi cum ătrul ceva!

Intr’o seară, chiaburii Costea Tudor După câtva timp, chiaburii veniră
şi Costea N. Costea din comuna Cerna, din nou la Niţă şi-i spuseră :
raionul Măcin, îi spuseră ţăranului — Ei, cumetre, acu-i acu’ 1 A venit
Miţă Ion : timpul să ne-ajuţi la gradul de rubede­
— Măi nea Niţă, ce-ar fi să ne’ncu- nie ! Că se-ajută cumetrii între ei când
metrim ? e vorba de... pericol personal 1 Mai
— Păi să ne’ncumetrim, da’ cum ? ales c’o să te-alegi şi tu cu ceva din im
răspunse săteanul ; că voi n’aveţi co­ afacerea asta I Ce zici, cumetre ? ^ —. /
pii de botezat, eu aşişderea... sau aştep­ — Păi acum, răspunse Niţă Ion —
taţi până o să am un copil de botezat am intrat în horă, trebue să joc 1 Sau
şi atunci noroc cumetre I Lăsaţl-o şi cum s’ar zice... să mergem cu cumetria
voi mai până pela anul... pân’la sfârşit 1
— Am lăsa-o noi, dar nu ne lasă ăi In noaptea aceea, chiaburii transpor- 8L.', -. _
dela sfat! Că sunt cu ochii pe «oi şi tară pe furiş Ia casa „cumătrului” : pa­ D V'.’'»'
nu prea eşim la socoteală 1 tru piei de viţel, o maşină de cusut
— Cum dracu nu eşiţi, că doar anul hamuri, o centrifugă pentru aflarea
trecut aţi eşit bine la socoteală trăgând densităţii laptelui, o ladă cu fire de
chiulul la colectare cu mai multe mii bumbac, mai multe baloturi de pânze­
de kilograme de cereale, şi pe anul turi şi câţiva saci cu cereale.
ăsta... — Cumetrie’n toată regula, da’ şi
— Ei, şi dumneata de colo 1 îl între­ sabotaj în toată regula 1 zise Niţă Ion. — „Alegerile din trecut — „Dar azi, eu nu mă dumiresc:
rupse Costea Tudor. Mai încetişor, nea — Muşcă-ţi limba, cumetre ! şoptiră Le-am pregătit precum am'vrut Ei bucuros se pregătesc
Niţă, că şi zidurile au urechi 1 chiaburii. Calicii, ştie ori şi cine Pentru alegeri, cu temei
— înţeleg I zise săteanul- Pentrucă — Păi mi-o muşc, că dacă l-o muşca Munceau, in brânci, toţi pentru mine!" Muncind acum doar pentru ei 1"
şi zidurile au urechi, vreţi să „mişcaţi pe cineva păcatul să treacă acum pe
ceva din urechi” pentru a ne face cu­ ul-iţă-.. ne-am dus pe copcă
metri... — Fii pe pace, cumetre 1 îl liniştiră
— Vezi că vii d’acasă ? Asta-i expli­ chiaburii. Că la ora asta nu-i pe uliţă
caţia, nea Niţă I Ce mai încolo şi’n- nici coadă de pisică !
coace, bate laba cu zapciul, ia-mă de — Atunci e bine I râse „cumătrul”
braţ şi zi-mi tu şi hai să fim cumetri ca să-şi facă curaj. Că... unde nu este — Astăzi nu vreau să fiu deranjat răsfoiască mai departe. Fotografia i
pe viaţă şi pe moarte 1 pisică, şoarecii vătaf ridică 1 la telefon I mătoare o înfăţişează pe regina
— Adică pe viaţă şi pe profit, Dar... nu fu tocmai aşa ; că nu tre­ — La ordin ! Astăzi nu dau nimănui şezând în faţa vilei şi jucând pokti
dacă’nţeleg eu bine 1 cea pisică pe uliţă, dar trecea ţăranul legătura cu dvs. — răspunse maiorul lorzii englezi.
— Sigur că’nţelegi, nea Niţă ! Că şi muncitor Pitu Dumitru — care îi de Beloradici, manipulantul telefonului
— Vila aceasta e lângă Novi Vir
noi vom fi înţelegători cu matale : când mască pe loc. Palatului alb din Belgrad, a cărui sin­ doi. E o linişte de mormânt şi în afn
om face câte-o afacere bună om avea Mărfurile fură confiscate şi chiaburii gură sarcină este să dea sau să nu dea de asta în regiune sunt vinuri straşnic
grijă şi de dumneata — că vorba aia: daţi pe mâna instanţei de sabotaj. La legătura cu „camera de lucru” a lui F. cel mai potrivit loc pentru odihn
frate, frate, brânza-i pe bani — să ia judecată, chiaburii fură întrebaţi : Tito. A fost păstrat şi vechiul mobilier. (
şi cumătrul ceva I — Cu ce scop aţi dosit mărfurile în — Natural, cu excepţia d-luî Allen. minunat ar fi să dorm în patul fost
— Păi dacă-i vorba pe luate, hai să casa lui Niţă Ion ? — După cum ordonaţi 1 Cu excepţia regine... Pentru pază ar fi destul t
luăm câte-un păhărel 1 Să cinstim cu­ — Păi, răspunseră ei făcându-se că d-lui Allen — răspunse maiorul. regiment de gardă. O stradă sau doi
metria, de! n’au înţeles întrebarea, ne-am gândit Sigur că Tito are astăzi chestiuni im­ ar trebui evacuată şi ar avea acolo Ic
Se „cinstiră” ei până despre ziuă, că Niţă e cumătrul nostru şi-am vrut portante de rezolvat. II frământă poate şi regimentul..- Dar ia să vederrî... C
cherchelindu-se binişor, iar la plecare să-l ajutăm... să ia şi cumătrul ceva 1 probleme de importanţă mondială. s’a întâmplat cu regina Maria ? A em
se pupară reciproc urându-şi bineţe... Costea Tudor fu condamnat la 8 ani Tito a intrat şi s’a aşezat la biroul grat. Ei, dar eu nu vreau să emigre
ca'ntre cumetri. Şi, ca s’arate că ştie închisoare şi Costea N. Costea la 6 ani. fostului rege Alexandru şi s’a adâncit- Nici Vinodol nu e potrivit pentru cor
să „aprecieze” noua cumetrie, la ple-. Şi fiindcă trebuia „să ia şi cumătrul în gânduri. Ar trebui să plece în cediul de vară.
care chiaburul Costea Tudor îi dădu ceva...” a luat un an închisoare corec- vilegiatură undeva — dar unde ? Atunci privirea lui Tito se opri asi
lui Niţă un pol : ţională 1 Poate că aşa se va sătura de Unde ar putea să facă o „esca­ pra fotografiei vilei „Istranca” di
— Ca acont de rubedenie! zise el „cumetrie” cu chiaburii 1... padă” pe vreo lună-două ? Dar de ce Abbazia. Această vilă fusese a conteli
împ!eticindu-se... GRIGORE TUDORAN trebue să se frământe atât, când are Seemeelli, proprietarul rafinăriei de ix
*n fată albumul ilustrat al vilelor şi ♦rol din Fiume.
castelelor sale ? — Da, şi acesta era fascist — spus­
NINA CASSIAN Tito începe să răsfoiască albumul... ei — dar să vedem ce s’a întâmo'.at ci
Castelul regelui Alexandru dela Bled. el ? Adevărat, s’a mutat în Itali< <
E un castel minunat şi Bledul la fel, mirabil 1 Este singurul dintre . ,ii
C i n e v o t e a z ă în S. U. A. e foarte frumos. Aici va fi bine... Toc­ proprietari ai vilelor mele, care nu i
mai vroia Tito să întindă mâna după fost spânzurat, nu a fost executat şi nt
receptorul telefonului, când deodată îşi a murit.
Ca să te afli’nscris pe liste Dar, ce să vezi ? După o lună aduse aminte ■ o fi oare în apropiere — Mă duc la Abbazia I — se bucură
In S.U.A. — azi, nu ţi se cere Muri măgarul, lac’aşa. vreun aeroport ?... In afară de aceasta, Tito şi întinse mâna după receptorul
Nici judecată şi nici cinste, De-un accident ? De moarte bună? Bledul e împrejmuit de păduri. Ah I telefonului, când deodată îşi aduce
Ci doar să ai ceva avere. Mai poa’ să ştie cineva ? Pădurile astea blestemate! In definitiv aminte că ceva nu e în ordine. In acea­
ce s’a întâmplat cu regele Alexandru ? stă vilă a locuit în 1947 Lâszlo'Raik
Un oarecare cetăţean Destul că omul nostru, biet, A fost ucis în străinătate de ustaşi. E — şi în faţa lui Tito apăru Rajk pe
Nici prea’mbrăcat, nici rupt de tot Fu şters din liste cu onor, trist, foarte trist... Eu nu vreau să-mi spânzurătoare. Din nou, pe frunte, au
Prrmi şi dânsul drept la vot Pierduse singurul lui drept închei viaţa într’un fel atât de trist — început să-i apară broboane de sudoare
După sistemu-american. De a mai fi alegător. murmură Tito şi hotărî: Nu merg la şi n’a mai răsfoit albumul până ce i
i Bled I s’au mai potolit nervii.
i Era, oricât, proprietar De-atuncl, rămas numai cu carul, L-a cuprins o frică de moarte şi l-au Fotografia următoare înfăţişa insula
Dotat cu strictul necesar: îşi duce-amarul şi oftează: trecut sudori reci. Şi-a scos vestonul Brioni. Fără să se mai gândească, luă
S Avea un car — Eu nu’nţeleg : cine votează de mareşal şi a început să răsfoiască hotărîrea de a pleca la Brioni. E cea
Şl un măgar. In S.U.A. ? Omul sau măgarul? cu grabă albumul. Pe pagina a 2-a era mai frumoasă şi cea mai sigură locali­
fotografia vilei dela Kranj. înainte, vila tate. In apropiere sunt vase de război
fusese a generalului nazist Krummer. şi artilerie de coastă. Populaţia a fost
E împrejmuită de păduri de brazi şi e evacuată. Grădinarii şi chelnerii, porca­
mobilată foarte luxos. De fapt, e un loc ri: şi păzitorii de vite, portarii şi bucă­
hun de odihnă — se gândi Tito- Are un tarii, ba chiar şi bucătăresele şi fetele
aer excelent şi se mai poate organiza din casă sunt membri ai U.D B.-ei !
şi o vânătoare. E şi un loc sigur, la — Dar, la dracu 1 — se sperie Tito.
Kranj staţionează o brigadă de tancuri Pe vremuri aici îşi petrecea vara Be-
şi un regiment de artilerie. Mă duc la nito Mussolini 1 El a păţit-o cel mai
Kranj — bombăni el, dar îşi aduse re­ rău. Partizanii l-au împuşcat şi l-au
pede aminte : ce s’a întâmplat cu acest- spânzurat de picioare. A meditat mult,
general Krummer ? Asta trebue s’o şi în fine a hotărît:
Ştie Kardelj. — Tot la Brioni mă duc! E aproape
— L-au ciuruit gloanţele partizani­ Polla şi acolo e şi aeroportul.
lor — răspunse la telefon Kardelj. ★
Tito trânti receptorul şi-i blestemă pe „Tito, Tito, vei păţi ca Benito 1” —
partizani. aceste cuvinte apar zilnic pe pereţii ca­
— Să ia dracu şi vila şi vânătoarea. selor din Belgrad, Zagreb, Liubliana,
Nu vreau să văd prin somn stafia lui Split şi Tetinje. Poporul îşi spune ver­
Krummer 1 dictul.
Din ziarul „România liberă" No. 2512
Şi cu mâna tremurân-dă începu să GOICO PETROVICI
REDACŢIA ; Bucureşti, strada Dobrogeanu Gherea 2. telefon ; 5.B9.4H ABONAMENTE : 7.50 lei anual. Ta* *» poştală plătită In numerar coiif aprobării 'd b s
Dlr Generale P T T. Nr. 17.933/942 TIPARUL: Combinatul Poligrafic „Casa Scâotell" - Plata ScânielU C. 4169