Page 10 - Albina_1952_11
P. 10
2 - A L B I N A
W — o * . — - ii------- ------------rr—
Toată ţara sărbătorirea zilei
DE 7 NOEMBRIE
se p r e g ă t e ş t e de a l e g e r i IN TARA
La hidrocentrala
„V. I. Lenin“-Bicaz
Manifestul F. D. P. primit cu multa însufleţire Pe marele şantier al hidrocentralei
Pe tarlaua întisă cât îţi cuprindea strială a ţării a crescut mult. Astăzi în 274 oi, 44 porci, 20 stupi şi multe pă „V.I. Lenin" dela Bicaz, acolo unde
privirea, porumbul a crescut înalt şi ţară se fabrică tractoare, combine, mo sări. constructorii dau viaţă planuluj de
a legat rod bogat. Prevederile planu toare şi fel şi fel de alte maşini şi unel — Dar să ne uităm aici pe câmp în electrificare a ţării, sărbătorirea zilei
lui au rămas cu mult în urmă. Cifrele te pe care altădată le aduceam din ţă jurul nostru şi să vedem cum ni-i as
de 7 Noembrie s’a desfăşurat cu un
din plan vorbeau de o producţie mijlo rile imperialiste. Schimbările petrecute tăzi munca, a luat vorba Dan Gheor
uriaş entuziasm.
cie de 1-500—1.600 kg. la hectar. Mun în agricultură le văd şi mai bine, le ghe. Nicicând n’a fost pela noi aseme
ca depusă de colectivişti după regulile simt zi cu zi. S’a terminat cu clasa mo nea porumb. Dela sfecla de zahăr nu ne întâmpinând cu noi realizări cea de
agrominimului a avut drept rezultat şierilor. Pe sute de mii de hectare, ase mulţumim cu 18 mii kg. la hectar, dela a 35-a aniversare a Marii Revoluţii
obţinerea unei recolte de peste 2.000 meni ca pe ogoarele colectiviştilor din hectarul de cartofi am scos cu 3.000 Socialiste din Octombrie, muncitorii
kg. porumb la hectar. Bradu, trag brazde adânci aducătoare kg. peste plan. Grâul răsărit, verde şi de pe toate şantierele hidrocentralei
In jurul carelor încărcate cu ştiuleţii de rod mănos, cele 10.000 de tractoare. des ca peria, semănat aşa cum am în
aurii de porumb, culegătorii au făcut Satul lor, viaţa nouă a fiecăruia e pil văţat dela colhoznici, în rânduri încru au organizat schimburi de onoare.
an cerc mare ca să-i cuprindă pe toţi dă grăitoare a tot ceeace a adus regi cişate, ni-i o mândreţe. Pentruca holda Colectivul întreprinderii 801 dela
cei peste 80 de colectivişti aflaţi în lan mul de democraţie populară, tuturor ţă să crească şi mai bogată pe ogoarele Bicaz şi-a terminat planul anual în 9
la cules. Bădilă Gheorghe, secretarul ranilor muncitori din ţara noastră. noastre, pentru belşug în casele noa luni şi 24 de zile. 31 echipe de munci
organizaţiei de bază, a rostit cuvântul Firul discuţiilor s’a pornit cu repezi stre, voi vota la 30 Noembrie pe can tori, fruntaşi, stahanovişti, mineri, dul
de deschidere. Apoi învăţătorul Ţepor- ciune. lacob Aurelian, preşedintele gos didaţii Frontului Democraţiei Popu
dei Eustate a dat citire Manifestului podăriei colective, arătând cât adevăr lare. gheri, electricieni şi mecanici lucrează
Consiliului Central al Frontului Demo este cuprins în Manifestul F.D.P., a Alţi colectivişti au vorbit despre in contul anului 1953, iar brigadierii,
craţiei Populare, legând cifrele cuprin purtat vorba despre viaţa lui şi a al şcoala elementară cu şapte clase din inginerii şi tehnicienii de pe şantierul
se în Manifest de înoirile petrecute în tora din sat. tineretului dela tunel intrare au câşti
sat la ei, în Bradu, din raionul Sibiu. — Oameni săraci şi înglodaţi în ne sat, căminul cultural şi biblioteca plină gat întrecerea cu şantierul tunel ieşire,
Feţele tuturor au prins a se îmbujo voi, mulţi dintre noi ani dearândul de cărţi folositoare, aparatul de radio, obţinând mari economii.
ra. In inimi bucuria creştea odată cu slugi pe la chiaburi, asta era viaţa noa cinematograful, dispensarul, grădiniţa
vorbele învăţătorului. Oamenii şi-au stră în trecut. Apoi a arătat cum el, de copii, baia populară care în curând Demonstraţia de 7 Noembrie a fost
amintit despre urgia şi blestemăţia câr Bucurenciu Constantin, Dumitru Vasi- va intra în funcţiune. In fiecare a cres deschisă prin defilarea unuj detaşa
ment de pionieri dela Şcoala Elemen
muirilor burghezo-moşiereşti. Apoi gân le, Uncheşul Alexandru, Drăgoi Pătru, cut mai puternică dorinţa ca votul pe
durile au revenit Ia ziua de azi, la vre Urs ieronim şi alţi colectivişti şi-au ri care Ia 30 Noembrie îl vor da candi tară Bicaz. A urmat apoi coloana har
nicilor brigadieri constructori dela
murile noi. Fabricile şi uzinele, smulse dicat parte din ei case, alţii grajduri, datului F.D.P., să-l întărească prin
şantierul tineretului, îmbrăcaţi în
din mâna exploatatorilor, sunt bun al bucătării. Gospodăria colectivă a ajuns muncă şi mai încordată pentru înflo
haine vătuite de iarnă şi cu căciuli
întregului popor. Pe tot întinsul patriei ca astăzi să aibă o întindere de peste rirea gospodăriei colective, a satului
albe.
au apărut fabrici noi. Puterea indu 300 hectare, 59 capete de vite cornute, lor, a patriei noastre scumpe.
Minute în şir s’au scurs coloanele
muncitorilor dela Bicaz şi dela atelie
rele centrale I.C.S.I.M. şi construcţii
Candidatul şî-a întâlnit alegătorii şi instalaţii. îmbrăcaţi în treninguri
albastre, sportivii hidrocentralei, frun
Despre întâlnirea alegătorilor cu electorală 6 Mu.şeteşti-Piteşti pentru cu săli de clasă încăpătoare şl lumi
candidatul F.D.P. în 6atul Valea lui dragostea şi încrederea pe care i le-au noase. taşi în întrecerea sportivă dintre mari y
Enache din comuna Tutana-Piteşti ves acordat propunându-i drept candidat le şantiere de construcţii din ţara
tea s'a dus repede. Vorba a umblat din în alegerile de deputaţi pentru Marea învăţătoarea Paula Ştefănescu şi nu noastră, au încheiat coloana, mergând
om în om, dela casă la casă. Au pur Adunare Naţională. In continuare, to meroşi ţărani muncitori printre care şi
tat-o oameni în floarea vârstei, bătrânii, varăşul Anca a vorbit despre măreţele Negrilescu Gheorghe au vorbit despre în pas cadenţat.
femeile, tinerii şl chiar copiii. realizări dobândite de poporul nostru întunericul neştlinţei de carte care stă A vorbit apoi tovarăşul Cornel Ful
Adunarea a fost deschisă de tova muncitor 6ub conducerea partidului pânea în trecut şl despre putinţa pe ger, secretarul comitetului de partid
răşul Creţu din partea consiliului raio clasei muncitoare şi despre viitorul lu care o au azi ţăranii muncitori din 6at al şantierului hidrocentralei. El a ară
nal F.D.P. Prezentând pe tovarăşul minos care stă în faţă ţării noastre, să-şl trimită copiii la învăţătură. Când tat însemnătatea zilei de 7 Noembrie
Anca Gh. Pa vel, candidat F.D.P. pen aşa cum 6unt arătate şi în Manifestul s’a mai pomenit în trecut, au arătat ei, şi felul cum a fost întâmpinată de că
tru circumscripţia 6 Muşeteşti vorbi Consiliului Central al Frontului Demo ca un om de serviciu la şcoală, având o tre muncitorii hidrocentralei, a 35-a a-
torul n’a trebuit să 6pună prea multe. craţiei Populare. familie numeroasă, aşa cum este a to niversare a Marii Revoluţii Socialiste
I] cunosc prea bine cu toţii. Ii doar După cuvintele rostite de candidat varăşului Gh. Frujinoiu, să-şi poată tri din Octombrie.
din comuna lor, din sat dela Tutana. au vorbit numeroşi cetăţeni. Vâlcloiu mite copiii la şcoli medii? Şi ca el sunt
Fiu de ţărani săraci, de mic copil a Ion a amintit de vremurile apuse, când încă alţii în 6atul Valea lui Enache. In comuna Vidra
fost nevoit să sufere exploatarea şi alegătorii nici nu-şi cunoşteau candida Iată dece cu toţii, la 30 Noembrie, îşi
mizeria muncind ca slugă. Tinerii fii tul şl când dreptul la vot însemna de vor da votul pentru victoria în alegeri Peste 4.000 de ţăran; muncitori
de ţărani muncitori îl cunosc ca pe un fapt diiciptul de a fi svântet în bătae a Frontului Democraţiei Populare, pen cu gospodării individuale, colectivişti,
neobosit activist al raionului U. T. M. pentru a vota pe trimişii unui partid tru viitorul, luminos al patriei noastre tractorişti şi muncitori din gospodă
Curtea de Argeş. 6au altul al burgheziei şi moşierimii. dragi. riile agricole dc stat din raionul Vi
Apoi a luat cuvântul tovarăşul An Dumitru Arsene a vorbit despre La sfârşit adunarea s’a transformat dra s’au adunat pentru a sărbători a
35-a aniversare a Marii Revoluţii So
ca Gh. Pavel, care a vorbit , cu însu schimbările petrecute în comuna lor. într’o manifestare a dragostei fierbinţi cialiste din Octombrie. Sute de căruţe
fleţire despre marile drepturi şi hber- Trecutul le-a lăsat moştenire ca local pentru Partidul Muncitoresc Român, împodobite cu verdeaţă şi fanioane
tăţl ale poporului muncitor statorni de şcoală o clădire mică şi neîncăpă pentru Comitetul Central al P.M.R., în roşii au umplut uliţele comunei Vidra.
cite de Constituţia ţării noastre. Ei a toare. Acum, alături, s’a înălţat aproa frunte cu tovarăşului Gh. Gheorghiu- Cu lăutele în frunte, tineri şi vârstnici,
mulţumit cetăţenilor din circumscripţia pe gata de a fi terminat, un local nou DeJ, primul candidat al F.D.P. în horă mare, se îndreptau spre locul
unde trebuia să fie adunarea. Ţă
ranii muncitori purtau covoare ţe
sute cu măestrie, pe care puseseră por
Stahanovista Maria Andriana tretul tovarăşului Stalin.
In primele rânduri ale manifestanţi
Printre candidaţii Frontului Demo ţărani săraci care din greul părinţilor în folosul întregului popor muncitor. lor sunt muncitori fruntaşi ca Taran-
craţiei Populare pentru Marca Adunare abia căpătau un boţ de mămăligă. Stăruind pentru a învăţa mai bine me ciuc Elena, tractoristă la S.M.T.-Că-
Naţională se numără şl stahanovista A plecat apoi la oraş In căutare de seria ei, reuşeşte să meargă mai de lugărcni, care în cinstea zilei de 7
Noembrie a depăşit cu aproape 50 la
Maria Andriana dela secţia de prepara- lucru. Bogătanii dela oraş erau tot atât parte, lucrând la două maşini deodată. sută planul, colectivişti ca Maria Ono-
ţie a bumbăcăriei dela Filatura Româ de răi şi de hapsâni. Muncea din zori Maria Andriana depăşeşte cu regulari frei, Alexandru Epure, Gheorghe Miha-
nă de Bumbac. pănă’n noapte în casa unui negustor, tate norma, devenind o muncitoare lache, îon Ticu dela gospodăria colec
Cu ani în urmă, când Maria Andria cunoscând doar umilinţă şi ocară. Pu fruntaşă. Pentru munca ei a căpătat tivă din Vidra, care au izbutit să reali
na, asemenea întregului nostru popor tem spune că este prima parte a vieţii titlul înalt de staiianovistă. Aşa după zeze planul de însămânţări cu 10 zile
muncitor, a cunoscut exploatarea şi fă Măriei Andriana, viaţă care nu se deo cum spune dânsa, un ajutor preţios în înainte de termen.
rădelegile regimului burghezo-moşle- sebea de cea a milioanelor de mun muncă îi sunt metodele sovietice. In cuvinte pline de mânie, tractoriş
resc, nici nu putea să se gândească că citori exploataţi nemilos de moşieri şi In fabrica în care lucrează Maria An tii, colectiviştii şi ţăranii individuali
cu gospodării mici şi mijlocii şi-au
ea ar putea reprezenta în cel mai înalt capitalişti. driana s’a organizat o şcoală stahano- exprimat ura faţă de agresorii ameri-
organ de conducere al ţării, interesele Anii regimului de democraţie popu vistă, unde ea explică cum a reuşit să cnno-englezi care săvârşesc atacuri
celor ce muncesc. lară aduc vremuri noi şi pentru Marfa obţină asemenea rezultate în muncă, să banditeşti în Coreea şi care vor să
Odată cu zorile luminoase, cu înce Andriana din comuna Mioreni. In Mar- depăşească mereu norma, să producă extindă flacăra războiului în toată
putul de viaţă nouă a milioanelor de ţie 1948, Maria intră cu drag să înveţe mai multe ţesături de bumbac, de care lumea, Cu bucurie şi încredere în vii
muncitori dela oraşe şl sate din patria şi să muncească la Filatura Română de au nevoe oamenii muncii dela oraşe şi torul lor fericit, oamenii muncii din sa
noastră, s’au schimbat multe şi în viaţa Bumbac. Au trecut doar patru luni şi sate. tele raionului Vidra şi-au exprimat v
Măriei Andriana. Ea s’a născut în reuşeşte să se evidenţieze prin hărnicia Azi, Maria Andriana este candidată dragostea pe care o poartă tovarăşului
anul 1925, în casa unei familii de ei, fiind trecută la secţia de preparat a a F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru Stalin, care le-a deschis calea spre lu
mină şi fericire.
fărani săraci din comuna Mioreni-Mus- fabricii. - Marea Adunare Naţională dela 30 După masă, pe scena clădită în
cel. Copilăria ei a fost tristă şi plină de Acum, într’adevăr simţea şi ea că Noembrie în circumscripţia electorală parcul comunei, a avut loc un specta
■uferinţi, asemenea tuturor copiilor de munca ei este roditoare, în folosul ei, Nicolae Bălcescu din Bucureşti . col artistic.
