Page 9 - Albina_1952_11

Congresul Naţional
pentru Apărarea Păcii
va avea loc la 5-7 Decembrie

In seara zilei de 4 Noembrie a.c. a avut loc sub con­
ducerea acad. Mihail Sadoveanu, preşedintele Comitetului
Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., o şedinţă
a Biroului Comitetului Permanent şl a Comisiei c.e orga­
nizare a Congresului Naţional pentru Apărarea Păcii.
Biroul a analizat felul cum 9e desfăşoară acţiunea da
58eifo â 6 x ' tS ă fitâ /n  u tc U fa , întâmpinare a Congresului'Naţional pentru Apărarea
Păcii şi pregătirile pentru participarea poporului nostru
la Congresul Popoarelor pentru Apărarea Păcii, care se
a , cb â ettâ M u tteâ H * c u S tu fia B g va ţine la Viena.
Biroul a hotărît ţinerea Congresului Naţional pentru
Apărarea Păcii între 5—7 Decembrie a.c. la Bucureşti.
Anul 55 Seria ll-a Nr. 255 8 pagini— 15 bani Miercuri 12 Noembrie 1952

Pentru înflorirea patriei, Măreaţa sărbătoare

pentru socialism a Zilei de 7 Noembrie în Capitala tării

Plini de însufleţire şi bucurie au Brovka, I. M. Soloviova, A. D. Kaclu-
Citiţi Manifestul Consiliului Central Pe valea Bistriţei oamenii încep să
al Frontului Democraţiei Populare şl nu mai trăiască sub ameninţarea năvă­ sărbătorit oamenii muncii din Capitala rovski, membri ai delegaţiei sovietice
ţării cea de a 35-a aniversare a Mare­ la sărbătorirea Lunii Prieteniei Româ­
veţi vedea că nu este vorba de un obiş­ lirii apelor. Pe pământul ieri pustiu de lui Octombrie. Coloane nesfârşite de no-Sovietice ; L. Răutu, Gh. Stoica, ge­
nuit manifest electoral. Nu coprinde fă- secetă al văii Cara-Su, alături de ora­
gădneli deşarte, vorbărie goală, aşa pre­ şele noi care se ridică, se vor întinde muncitori, tehnicieni, funcţionari, oa­ neral locotenent Al. Drăghici, general
locotenent L. Sălăjan, general locote­
cum ne obişnuiseră zeci de ani la rând uriaşe ogoare irigate. meni ai artei şi ştiinţei, militari, spor­
tivi, delegaţii de ţărani muncitori din nent N. Ceauşescu.
manifestele electorale ale partidelor bur­ In ultimii ani au fost electrificate a- La marea demonstraţie a oamenilor
gheze. proope 400 sate. Statul de democraţie regiunea Bucureşti, înfrăţiţi deopotrivă
sub steagul partidului clasei muncitoare muncii din Capitală au asistat dease-
Manifestul Consiliului Central al populară a pus la îndemâna ţărănimii au defilat ore întregi prin piaţa Genera- meni şefii misiunilor diplomatice ale ţă­
F.D.P. este un strălucit bilanţ de reali­ muncitoare mii de tractoare, maşini şl lissimul Stalin. rilor prietene.
zări pe care le trăim cu toţii, un minu­ unelte agricole, seminţe selecţionate, La ora 9 şl 15 minute, tovarăşul
nat program de luptă pentru a duce spre credite, într’un cuvânt tot ceeace este Sutele de mii de manifestanţi şi-au Constantin Pârvulescu, membru în Bi­
noi culmi aceste realizări. necesar pentru a crea condiţiile unei arătat în ziua de 7 Noembrie dragostea roul Politic al C.C. al P.M.R. a felicitat
Iţi tresaltă inima de mândrie patrio­ vieţi noi şl la sate. lor fierbinte faţă de Marea Uniune So­ pe participanţii la meeting în numele
tică citind Manifestul. Fiecare rând îţi Ceeace am realizat până acum este vietică, faţă de Partidul Comunist al Comitetului Central al P.M.R. şt al Gu­
aminteşte de drumul pe care l-am mult, dar nu ne poate ajunge pen­ Uniunii Sovietice, dragostea neţărmuri­ vernului cu prilejul zilei de 7 Noembrie
parcurs până astăzi şl de viaţa fericită tru a ne asigura o viaţă îmbelşugată. tă pentru cel mai bun prieten al po­ şl a rostit o scurtă cuvântare.
pe care o vom trăi. Deaceea. poporul nostru munceşte cu porului nostru, tovarăşul Stalin. Cuvântul tovarăşului C. Pârvulescu
Care ţară capitalistă ar putea prezen­ însufleţire pentru a apropia viitorul de Marea demonstraţie din Capitala ţării a fost întâmpinat de oamenii muncii cu
ta astăzi un asemenea bilanţ, sau s’ar prezent, pentru a da viaţă cincinalului. a însemnat o puternică manifestare a o caldă manifestaţie de dragoste faţă
putea măcar gândi la - ii astfel de plan La capătu] acestui plan cincinal noi ataşamentului faţă de partid, faţă de de marea Uniune Sovietică, faţă de ge­
de viitor ? Niciuna. Bilanţul adevărat al ştim bine că Industria va fi de 5 ori Comitetul său Central, în frunte cu to­ nialul stegar al păcii, tovarăşul Stalin.
oricărei ţări capitaliste nu este decât: mai puternică decât în 1948. Va fi mai varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, conducăto­ In sunetele Marşului Partizanilor, îşi
foame, mizerie şl şomaj. Mărturie sunt multă fontă, mai mult oţel şi vor fi deci rul încercat al partidului şi poporului fac apoi apariţia în piaţă gărzile
cei peste 40 milioane şomeri care există mai multe maşini şi unelte. De peste nostru. Infăţişându-şi din adâncul ini­ muncitoreşti, înarmate, urmate de co­
astăzi în ţările capitaliste. trei ori va creşte producţia de energie mii bucuria ce-o simt pentru marile în­ loana elevilor Şcolilor Rezervelor de
Dar ţara noastră nu mai cunoaşte a- electrică faţă de 1948. Şoselele ţării făptuiri dobândite în anit regimului de Muncă. Au urmat apoi în rânduri strân­
cum molimele obişnuite ale capitalismu­ noastre vor fi străbătute de autocamioa­ democraţie populară, oamenii muncii se. coloane neîntrerupte de manifes­
lui. Ajutat neîncetat de Uniunea So­ ne pe care vom citi marca de fabricaţie şl-au arătat hotărârea de a merge înain­ tanţi, purtând 6teaguri roşii, portrete
vietică, poporul nostru îşi făureşte o pa­ românească. Da. vor fi autocamioane te, sub conducerea înţeleaptă a parti­ ale marilor dascăli, ale conducătorilor
trie înfloritoare, în care 6ă se poată bu­ dului, pe calea luminată întregii ome­ partidului nostru şl ale partidelor co­
cura de toate frumuseţile vieţii. fabricate la noi în ţară 1 niri de Revoluţia Socialistă din Octom­ muniste, panouri înfăţişând realizările
Bogăţiile uriaşe care mai zac şi astăzi brie.
In 1948 posturile de radio imperia­ oamenilor muncii din fabrici, uzine şl
liste îşi bă tea u joc de avântul cu care încă în măruntaele pământului, vor fi Piaţa Stalin căpătase un aspect deo­ Instituţii. Nesfârşite coloane de demon­
porniserăm la fabricarea primelor scoase la Iveală pentru a fl folosite în sebit. Aci se înălţau tribunele frumos
împodobite cu pânză roşie şi ghirlande stranţi purtau pancarte pe care sta
noastre tractoare. Astăzi, după patru ani producţie. Astfel, în 1955 producţia de
de brad. Deasupra tribunei centrale se 6crls: „Trăiască pacea între popoare I
dela acel prim tractor ieşit pe porţile petrol va fi de aproape trei ori mai afla un medalion uriaş cu chipurile lui
uzinelor „Sovnomtructor", avem în ţară Jos aţâţătorii la război !“
mii şl mii de tractoare româneşti. Pro­ mare faţă de 1948. Lenin şi Stalin. In faţă se înălţau patru Ca un angajament solemn, care înfă­
ducem astăzi de 2,5 ori mai mult oţel In 2000 de sate se va aprinde panouri cu portretele marilor dascăli ai
omenirii muncitoare : Marx. Engels, ţişa unitatea de nesdruncinat a întregu­
decât în 1938, de peste trei ori mai becul electric şl odăiţă cu el va creşte Lenin, Stalin. lui popor muncitor, se înălţau pretutin­
mult ciment, de 2,5 ori mai multă flacăra culturii. Despre toate realizările
Aplauze şl ovaţii putern ee au salutat deni sute de pancarte cu lozinca : „La
energie electrică. Toate acestea le-am regimului nostru de democraţie popu­
sosirea în tribuna centrală, a conducă­ 30 Noembrie vom vota cu toţii pe can­
realizat într’un timp foarte scurt, având lară ţăranii muncitori pot să afle din
torilor Partidului şi Guvernului, a soli­ didaţii F.D.P."
ajutorul Uniunii Sovietice. De aco’.o, din conferinţele şi manifestările ce au loc lor marelui popor soviete. Cot la cot cu muncitorii din fabrici
Răsărit, ne-au venit nenumărate insta­ la căminele culturale. E necesar ca ac­ In tribună au luat loc tovarăşii :
laţii şl agregate, strunguri de mare tiviştii culturali să împletească conţinu­ Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, şl uzine au trecut manifestând munci­
tori din gospodăriile agricole de stat şl
precizie, utilaj minier, uriaşe escava- tul Manifestului Consiliului Central a!
A. I. Lavrentiev, ambasadorul Uniunii S.M.T.-uri, colectivişti. întovărăşiţi şi
toare, motoare şl turbine, tot felul de F.D.P. cu înfăptuirile concrete din sa­ Sovietice la Bucureşti, academicianul ţărani cu gospodării mici şi mijlocii
maşini. Cu ajutorul lor poporul nostru tul respectiv. B. D. Grekov, conducătorul delegaţiei din regiunea Bucureşti. Demonstraţia
ridică construcţii măreţe, 6chimbă înfă­ Manifestul Consiliului Central al
sovietice care a participat la sărbători­ a fost încheiată prin defilarea coloa­
ţişarea ţării. F.D.P. nu oste numai un bilanţ, ci un rea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, nelor de sportivi.
Mkfiş, Poarta Albă, Năvodari, vor fi înţelept program de acţiune. Chezăşia academicianul M. B. Mitin, I. Chi-
peste un scurt timp oraişo înălţate în realizării acestui program este priete­ Sărbătoarea celei de a 35-a aniver­
şinevschi. Al. Moghioroş, Gh. Apostol, sări a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­
locuri unde altădată abia ©reşteau mă­ nia de neclintit dintre ţara noastră şl Miron Constantinescu, acad. prof. dr. tombrie a însemnat o înflăcărată de­
răcini. Din blocurile moderne care se Manea Ţară a Socialismului şi celelalte
C. I. Parhon, general de armată Emil monstraţie a recunoştinţei oamenilor
vor înălţa pe cheiul viitorului canal, vor ţări de democraţie populară. Bodnăraş, general colonel F. I. Gol'i- muncii din ţara noastră faţă de Uniunea
putea fi văzute vapoare despicând cu Întreg acest program de viitor al
kov, P. Borilă, C. Pârvulescu, acad. Sovietică şi faţă de învăţătorul şi con­
putere valurile spre mare. Vapoarele poporului nostru este în primul rând
M. Sadoveanu, acad. prof. Tr. Săvu- ducătorul oamenilor muncii din lumea
acestea vor porni din portul Bucureşti legat de menţinerea păcii în lume, pen­ lescu, precum şl V. A. Kovda, P. U. întreagă, marele Stal in.
şl vor merge doalungul canalului până tru ca nimic să nu-1 poată abate dela o-
la Midia. Sunt astea doar promisiuni ? pera de construcţie paşnică. Deci, pen­
Răspunsul vi-[ pot da locuitorii Dobro- tru pace şi un viitor care să-i poată da
gei cane au şi început să cunoască o altă omului tot ce-i oste necesar unei vieţi
viaţă. *vi-l pot da constructorii canalu­ frumoase, poporul nostru va da la 30
lui. oare văd cu ochii lor cutn albia îna­ Noembrie votul său candidaţilor Fron­
intează spre mare. tului Democraţiei Populare.
Se schimbă fa ţa satelor
Ţăranii muncitori din comunele raio­ Gheorgfie Caraiman şi mulţi alţii.
nului Tecuci coutribue prin muncă vo­ Asemeni celor din Buceşti sunt şi
luntară şi autoimpunere la înfrumuse­ ţăranii muncitori din Nicoreşti. Ei au
făcut un drum şi au adus materialul
ţarea satelor lor.
Iată, de pildă, în comuna Buceşti, necesar construirii unui pod, iar pen­
ţăranii muncitori, în frunte cu comu­ tru electrificarea comunei au procurat
niştii, au ajutat mult la lucrările de aproape jumătate din stâlpii necesari.
Exemple de felul în care ţărănimea
construire a unei noi şcoli, contri­
buind în acelaş timp cu bani la procu­ muncitoare munceşte cu dragoste să
rarea materialului necesar. Printre cel schimbe faţa satelor şi vechiul lor fel
care au muncit cu râvnă la căratul pie­ de viaţă, sunt din ce în ce mai multe.
trişului au fost fărâmi muncitori Ma- Em. Mihăescu Ţărani muncitori din regiunea Bucureşti defilând la 7 Noembrie prtn
nolache Săndică, Dumitru Vasile, corespondent faţa tribunelor.