Page 10 - Albina_1959_06

, CONCURS UL „A LB IN EI»
fi

© 1 7 1

Reportaj din satul natal...

Mîiîdre sate s pretutindeni Umple sufletu-mi de cîntec
Pe vîlcea, pe şes, pe deal ; Holda-n lanul fără hat,
Dar niciunul nu-i mai mîndru — Moş Vasile, ia zi-mi mie
Ca sătucul meu natal ! Cum e în gospodărie ?
— Am o inimă o't casa.
Tu, sătucul meu, Şerbeşti, Căci belşugu-mi umple masa !
Tot trecutu-mi răscoleşti ; Şi-n hambar — nu mă-ntreba ;
Nume vechi ai, din şerbie, Tinereţe de-aş avea
Cînd clăcaşul pe moşie Să mă bucur azi de toate
Robea pe străin pămînt Că prea greu trăii, nepoate ! Casa nouă, încăpătoare, cu ferestre mari şi luminoase, pe care şt-a con­
Din leagăn pin-la mormînt. struit-o de curind ţăranul întovărăşit Gavril Roman din LăSchia, raionul
Şi n-avea în viaţă tihnă, Lăpuş. In colţul din dreapta: casa acoperită cu paie in care Gavril
Nic: avere, nici odihnă, Camionul colectivei Roman a trăit înainte vreme.
De bucate vîrfuit
Nici soare, nici adăpost, Foto: ALEXANDRU BALANESCU,
Mintea-n negură i-a fost ! Apucînd şoseaua largă Corespondent voluntar
Spre oraş s-a şi pornit.
Indurat-am anii grei Duce celor din uzină
Pînă-n „August 23“, Pline albă din sătuc,
Cînd s-a rupt, pentru vecie, Că şi ei aici ne-aduc
Lanţul vremii de robie. Şi tractoare şi lumină
Să fie viaţa mai bună.
Azi, sătuc de-odinioară Cot la cot, noi împreună
E un colţ de primăvară ; La oraş, ca şi la sat
Din trecutu-ntunecat Trăim traiu-mbelşugat.
Doar numele-i neschimbat !
„Oqlindă" a colectivei din Sîn- le-a aţius cuvinte de laudă pentru
Cînd din dealul ,,Stînca“ spintec CONSTANTIN CIOBANU tana, reqiunea Oradea, poate fi aplicarea cu succes în practică a
Largul zării peste sat, Bulmşi-Bacău numită şi qazeta de perete, şi pa­ cunoştinţelor căpătate în cercu­
noul de onoare unde stau la loc rile aqrotehnice, a fost şi colecti­
de cinste m aiştri recoltelor bo- vista fruntaşă Catita Roşu. Tot­
l
oate- De asem enea, tot o „oqlindă" odată briqada i-a criticat pe aceia
care au tras chiulul, care au lucrat
ACUM 20 DE ANI a colectivei e si qraficul din bi­ pămintul după „cum i-a tăiat
care-ti
roul socotitorului,
arată
limpede continua înflorire a qos-
podâriei. T ot „oqlindă" a colecti­ capul". A şa s-a întîm plat cu baci
D ărăban care a aruncat pe cîm p
Piesa ,,Doftoroaia satului", jucată doctorul niţei uş la ea şi bufneşte in vei sînt si noile construcţii impu­ înqrăşăm întul „bulqărit", din care
de echipa de teatru a căminului cul­ rîs. „Deochiul" fetei nu era alt­ nătoare, tarlalele înqrijite sau ca­ pricină recolta s-a prăpădit în
tural. a siirnit rîsul tuturor. ceva decît o rîie. Da’ ce rîie! D-aia sele noi ale oam enilor. D ar_ iată unele locuri. Şi de aici. ielania
— Chif.r, aşa — zise îngîndurat căprească. Se întinsese afurisita oe că laJSîntana a apărut o nouă ,,o- spicului de qrîu :
moş Ion Invalidu. Eu nu mi-am pier­ tot corpul fetei, vezi doamne îi priiau qlindă". A sa au denumit colecti­ „Nu vezi cît sînt de sărman ?
dut piciorul tot din pricina unei tică­ de minune unsorile date de babă viştii briqada lor artistică de a-
loase de dof oroaie ? 1 drept leac. Cam aşa a fost pe vre­ qitaţie : „Oqlindă colectiv ei- . Ca M-a topit baci Dărăban
cîntecele si
oqlindă. în
Aruncîndu-mi azotaţi
într-o
mea aia cu leacurile, cu vrăjitoarele
— Zău moşule ? Atunci ştii ;e te şi cu toate bazaconiile, cu :are ne locurile brioăzii se văd atît izbîn- De mă Irige la fica ţi!"
rugăm ? Povesteşte-ne şi nouă cum a zile de netăqăduit ale colectivei,
fost — şi cit ai clipi din ochi, tinerii era împuiat capul. cît _ si unele lipsuri care se cer A lţi colectivişti au fost criticaţi
i-au şi dat roată. La amintirea tre.utului, sprînee- înlăturate. pentru că nu veneau la muncă.
— Apoi să vă povestesc... nele mari şi stufoase ale moşului se Aşa, de pildă, fraţii Benea care
încruntară, apoi luat de voioşia din Proqram ele brioăzii _au fost a-
Şi după ce trase un fum de ţigară jur aplaudă şi e! cu putere următo­ xate pe cele mai arzătoare p ro ­ dădeau adesea bir cu fuqitii cînd
prelung, începu : lntr-o zi, să tot fie rul număr din program. bleme, care frăm întau qospodăria. era vorba de o „trebuşoară mai
vreo douăzeci de ani de atunci, mi-a într-unul din ele briqada a m ilitat qreută". In formă de qhicitoare a
apărut o afurisită de zgaibă la picior. C. CONSTANTIN pentru m ărirea productivităţii fost „luat în focuri" unul din le­
Şi mă rnînca măi, copii, de credeam Cîmpulung-Muscel muncii. Printre cei cărora briqada neşii colectivei, care...
că-mi sar ochii din cap. Ei, şi m-am Are, zău. peste treisute
tot scărpinat eu de s-a făcut o rană Zile-muncă... netăcute ;
pe care n-o puteai acoperi nici cu po­
dul palmei, aşa era de mare. Nu Bineînţeles, că toti au ştiut că
m-am dus la doctor să mă arăt, că pe e vorba de N icolae Fărcaş. După
vremea aceea nu era ca acum doctor criticile aduse, fraţii Benea, D ără­
în mai fiecare comună. Mă duc eu ban sau Farcaş au muncit apoi cu
la „coana Alexandrina", cum îi spu­ traqere de inimă, ajunqînd chiar
nea satul doftoroaiei, că de... cine era în rîndul fruntaşilor. Briqada a
mai pricepută pa ea la vrăji şi scos în evidentă acest lucru, în
leacuri ? Mi-a dat baba o unsoare nea­ Pe-ntiniderile tale, măicuţa mea cîmpie, următorul proqram, dedicindu-le
gră ca păcura, spunîndu-mi să aştept Păduri de holde mândre se leagănă in viat. un capitol întreq.
pînă răsare luna şi să-mi dau de trei In suflet mi se-aprinde o caldă bucurie Prin snoave, parodii, versuri sa­
ori cu ea Dar ţi-a! găsit. Afurisita Ce mă îndeamnă parcă să zbor, să joc, să cfnt ! tirice, briqada a luat atitudine
de rană s-a făcut şi mai mare. Eu ? Privesc trecînd tractoare dan zare pînă-n zare îm potriva acelora care nu aveau
Iaca din nou în bătătura zgripţuroai- Brăzdând adine pământul, trecînd peste mejdină ; q rijă de avutul obstesc, lăsînd
cei. Adu-mi un şobolan şi nişte scîr- In urma lor, belşugul se-avîntă cu vigoare curtea qospodâriei în paraqină,
năvie de cuc. că-ţi fac o alifie spiţială Să fie plin patului şi casa toată plină !
0 Prin mările de spice cu boabe aurii iar coltul roşu neînqriiit. Rezul­
• de mă ţii minte toată viaţa". Credeţi tatul a fost că s-a nivelat curtea
O că am putut s-o mai uit de atunci ? Vor înnota combine, din zori şi pînă-n seară...
O Şi cum vă spusei, mi-a. făcut o altă, Aud cgm curg piraie în şopote zglobii cu un strat de pietriş, coltul roşu
o a fost curătat „lună", curtea cre-
unsoare, m-am uns, iarăşi de trei ori, Şi viersul ciocîrliei în dimineţi de vară. sei am enajată, pe coridorul sediu­
dar rana s-a lăţit şi mai rău. Aşă Mi-e drag să-ntimpin zorii cînd oamenii în cete lui s-a instalat lumină, şi cîte al­
m-a purtat scorpia asta o lună si mai Se-ndreaptă - către muncă pe înfrăţit ogor ; tele !
bine. Cînd mi s-a făcut piciorul cît Trec pprinteni oa.lăstunii cîntînd flăcăi şi fete, Pentru realizarea de econom ii
O butucul, m-a pus nevastă-mea în car Şi inima mea cîntă cu glasurile lor ! au fost lăudaţi o seam ă de colec­
şi.., hai la spital. Dar a fost prea tivişti, dar în acelaşi timp au fost
tîrziu. Ca să scap cu viaţă, a trebuit ION GLINŢA criticaţi • acei briqadieri care au
să-mi taie piciorul. Pe cînd mi se ţăran întovărăşit, comuna Dieşti, lăsat înqrăsam intele chim ice pra­
vindeca rana, pică la spital şi o f«tă raionul Caracal dă vînturilor, ,acei pom iculiori
de la noi din sat. Trupul ei numai care^au „m enajat" dăunătorii si
o rană. „îs . deocheată domnule au lăjsat puietif scoşi să se pră­
doctor' — face fata. „Aşa mi-a
Spus coană Alexandrina !“ Se uită jească la soare. 'Au fost criticaţi
unii tractorişti pentru că striveau
pomii cruzi de ţa jn aroin ea dru­
murilor de cîmp, căruţaşii care o
luau cîteodată razna peste cul­
turi, paznicii c e supraveqheau mai
mult... bufetul si nu bunul ob­
l stesc sau zidarii, care risipeau ma­
o teriale :
: De trei, luni stă vam-n ploaie
o • Şi-a iăcut atîta.., baie,
© Mîndruliţă, mîndră dragă
o Nu te-aş da pe-o lume ntreagă ■ Cd. pe toţi ne-a ,,curăHl“
Ş Ai cu mine deopotrivă De procente din... venit.
0 Zile-muncă-n colectivă ! > Briqada artistică din Sîntana a
e ★
0 m ilitat ' mereu pentru întărirea
© După plug cu două vaci qospodăriei cu jio i membri, sco-
Nu aveam ce pune-n saci. tînej în evidentă recoltele îm bel­
1 Plugul cel cu cinci brăzdăr şugate dobîndiţe de colectivişti. Tnrtnrtnrtrtrtrtrtnnnnnftnrtnr
Vîrfuie rodu-n hambare. Iată cum redă briqada bucuria
★ celui ce-a primit răsplata muncii ;
I}usu-s-a timpu’ acela
Cînd te mărita parcela. Îmi petrec, că nu îmi pasă
Hărnicia, rodul bun Cînd am podul plin la casă !
Iţi fac zestrea de acum. C-am adus cu şasă cară
Treizeci magi de grîu în vară.
Cuiese de AVREL1U DOMŞA
Corespondentul nostru voluntar Mihai Peia, un iscusit fotograf amator, ne-a
> : ţăran Întovărăşit, comuna trimis fotografia dc mai sus, infăţişînd pe coriştii căminului cultural din AL. S1LAGHI
Peţelca, raionul Alba Oradea
Clocotici, in pitoreştile lor costume, care au înregistrat un binemeritat
r t n n r t n n n n r t n r ^ succes in cadrul festivalului tineretului din Timişoara, tn rtrtn n n m n rin n f