Page 10 - Albina_1959_06
P. 10

,               CONCURS UL   „A LB IN EI»
                                                                       fi

                                                   ©   1 7 1







                         Reportaj  din  satul  natal...

                    Mîiîdre  sate s  pretutindeni   Umple  sufletu-mi  de  cîntec
                    Pe  vîlcea,  pe  şes,  pe  deal  ;  Holda-n  lanul  fără  hat,
                    Dar  niciunul  nu-i  mai  mîndru   —  Moş  Vasile,  ia  zi-mi  mie
                    Ca  sătucul  meu  natal  !      Cum  e  în  gospodărie ?
                                                    —  Am  o  inimă  o't  casa.
                    Tu,  sătucul  meu,  Şerbeşti,   Căci  belşugu-mi  umple  masa  !
                    Tot  trecutu-mi  răscoleşti  ;  Şi-n  hambar  —  nu  mă-ntreba ;
                   Nume  vechi  ai,  din  şerbie,   Tinereţe  de-aş  avea
                    Cînd  clăcaşul  pe  moşie       Să  mă  bucur  azi  de  toate
                    Robea  pe  străin  pămînt       Că  prea  greu  trăii,  nepoate !    Casa  nouă,  încăpătoare,  cu  ferestre  mari  şi  luminoase,  pe  care  şt-a  con­
                    Din  leagăn  pin-la  mormînt.                                        struit-o  de  curind  ţăranul  întovărăşit  Gavril  Roman  din  LăSchia,  raionul
                    Şi  n-avea  în  viaţă  tihnă,                                       Lăpuş.  In  colţul  din  dreapta:  casa  acoperită   cu   paie   in  care   Gavril
                   Nic:  avere,  nici  odihnă,      Camionul  colectivei                                   Roman  a  trăit  înainte  vreme.
                                                    De  bucate  vîrfuit
                    Nici  soare,  nici  adăpost,                                                                       Foto:  ALEXANDRU  BALANESCU,
                   Mintea-n  negură  i-a  fost !    Apucînd  şoseaua  largă                                                  Corespondent  voluntar
                                                    Spre  oraş  s-a  şi  pornit.
                    Indurat-am  anii  grei          Duce  celor  din  uzină
                   Pînă-n  „August  23“,            Pline  albă  din  sătuc,
                    Cînd  s-a  rupt,  pentru  vecie,   Că  şi  ei  aici  ne-aduc
                   Lanţul  vremii  de  robie.       Şi  tractoare  şi  lumină
                                                    Să  fie  viaţa  mai  bună.
                   Azi,  sătuc  de-odinioară        Cot  la  cot,  noi  împreună
                   E  un  colţ  de  primăvară ;     La  oraş,  ca  şi  la  sat
                   Din  trecutu-ntunecat            Trăim  traiu-mbelşugat.
                   Doar  numele-i  neschimbat !
                                                                                      „Oqlindă"  a  colectivei  din  Sîn-   le-a  aţius  cuvinte  de  laudă  pentru
                   Cînd  din  dealul  ,,Stînca“  spintec   CONSTANTIN  CIOBANU       tana,  reqiunea  Oradea,  poate  fi   aplicarea  cu  succes  în  practică  a
                   Largul  zării  peste  sat,                 Bulmşi-Bacău           numită  şi  qazeta  de  perete,  şi  pa­  cunoştinţelor   căpătate  în  cercu­
                                                                                     noul  de  onoare  unde  stau  la  loc   rile  aqrotehnice,  a  fost  şi  colecti­
                                                                                    de  cinste  m aiştri   recoltelor  bo-   vista  fruntaşă   Catita  Roşu.  Tot­
               l
                                                                                    oate-  De asem enea,  tot  o  „oqlindă"   odată  briqada  i-a  criticat  pe  aceia
                                                                                                                     care au  tras chiulul,  care  au lucrat
                         ACUM  20  DE  ANI                                          a  colectivei  e  si  qraficul  din  bi­  pămintul   după   „cum  i-a   tăiat
                                                                                                      care-ti
                                                                                    roul  socotitorului,
                                                                                                              arată
                                                                                    limpede  continua  înflorire  a  qos-
                                                                                    podâriei.  T ot  „oqlindă"  a  colecti­  capul".  A şa  s-a  întîm plat  cu  baci
                                                                                                                     D ărăban  care  a  aruncat  pe  cîm p
                     Piesa  ,,Doftoroaia  satului",  jucată   doctorul  niţei uş  la  ea  şi  bufneşte  in   vei  sînt  si  noile  construcţii  impu­  înqrăşăm întul  „bulqărit",  din  care
                    de  echipa  de  teatru  a  căminului  cul­  rîs.  „Deochiul"   fetei   nu   era  alt­  nătoare,  tarlalele  înqrijite  sau  ca­  pricină  recolta   s-a  prăpădit   în
                   tural.  a  siirnit  rîsul  tuturor.  ceva  decît  o  rîie.  Da’  ce  rîie!  D-aia   sele  noi  ale  oam enilor.  D ar_ iată   unele  locuri.  Şi  de  aici.  ielania
                     —  Chif.r,  aşa  —  zise  îngîndurat   căprească.  Se  întinsese  afurisita  oe   că  laJSîntana  a  apărut  o  nouă  ,,o-   spicului  de  qrîu :
                   moş  Ion  Invalidu.  Eu  nu  mi-am  pier­  tot  corpul  fetei,  vezi  doamne  îi  priiau   qlindă".  A sa  au  denumit  colecti­  „Nu  vezi  cît  sînt  de  sărman ?
                   dut  piciorul  tot  din  pricina  unei  tică­  de  minune  unsorile  date   de   babă   viştii  briqada  lor  artistică  de  a-
                   loase  de  dof  oroaie ? 1       drept  leac.  Cam  aşa  a  fost  pe  vre­  qitaţie  :  „Oqlindă  colectiv ei- .  Ca   M-a  topit  baci  Dărăban
                                                                                                        cîntecele  si
                                                                                            oqlindă.  în
                                                                                                                       Aruncîndu-mi  azotaţi
                                                                                    într-o
                                                    mea  aia  cu  leacurile,  cu  vrăjitoarele
                     —  Zău  moşule ?  Atunci  ştii  ;e  te   şi  cu  toate  bazaconiile,  cu  :are  ne   locurile  brioăzii  se  văd  atît  izbîn-   De  mă  Irige  la  fica ţi!"
                    rugăm ?  Povesteşte-ne  şi  nouă  cum  a                        zile  de  netăqăduit  ale  colectivei,
                   fost  —  şi  cit  ai  clipi  din  ochi,  tinerii   era  împuiat  capul.  cît _ si  unele  lipsuri   care  se  cer   A lţi  colectivişti  au  fost  criticaţi
                    i-au  şi  dat  roată.             La  amintirea  tre.utului,   sprînee-   înlăturate.            pentru  că  nu  veneau  la  muncă.
                     —  Apoi  să  vă  povestesc...  nele  mari  şi  stufoase  ale  moşului  se                       Aşa,  de  pildă,  fraţii  Benea  care
                                                    încruntară,  apoi  luat  de  voioşia  din   Proqram ele  brioăzii  _au  fost  a-
                     Şi  după  ce  trase  un  fum  de  ţigară   jur  aplaudă  şi  e!  cu  putere  următo­  xate  pe  cele  mai  arzătoare  p ro ­  dădeau  adesea  bir  cu  fuqitii  cînd
                   prelung,  începu  :  lntr-o  zi,  să  tot  fie   rul  număr  din  program.  bleme,  care  frăm întau  qospodăria.   era  vorba  de  o  „trebuşoară  mai
                   vreo  douăzeci  de  ani  de  atunci,  mi-a                       într-unul  din  ele  briqada  a  m ilitat   qreută".  In  formă  de  qhicitoare  a
                   apărut  o  afurisită  de  zgaibă  la  picior.   C.  CONSTANTIN   pentru   m ărirea   productivităţii   fost  „luat  în  focuri"  unul  din  le­
                   Şi  mă  rnînca  măi,  copii,  de  credeam    Cîmpulung-Muscel    muncii.  Printre  cei  cărora  briqada  neşii  colectivei,  care...
                   că-mi  sar  ochii  din  cap.  Ei,  şi  m-am                                                         Are,  zău.  peste  treisute
                   tot  scărpinat  eu  de  s-a  făcut  o  rană                                                         Zile-muncă...  netăcute ;
                   pe care n-o  puteai  acoperi  nici  cu  po­
                   dul  palmei,  aşa  era  de   mare.   Nu                                                             Bineînţeles,  că  toti  au  ştiut  că
                   m-am  dus  la  doctor  să  mă  arăt,  că  pe                                                      e  vorba  de  N icolae  Fărcaş.  După
                   vremea  aceea  nu  era  ca  acum  doctor                                                          criticile  aduse,  fraţii  Benea,  D ără­
                   în  mai  fiecare  comună.  Mă  duc  eu                                                            ban  sau  Farcaş  au  muncit  apoi  cu
                   la  „coana  Alexandrina",  cum  îi  spu­                                                          traqere  de  inimă,  ajunqînd  chiar
                   nea  satul  doftoroaiei,  că  de...  cine  era                                                    în  rîndul  fruntaşilor.   Briqada  a
                   mai  pricepută  pa  ea   la   vrăji   şi                                                          scos  în  evidentă  acest  lucru,   în
                   leacuri ?  Mi-a  dat  baba  o  unsoare  nea­  Pe-ntiniderile  tale,  măicuţa  mea  cîmpie,        următorul  proqram,   dedicindu-le
                   gră  ca  păcura,  spunîndu-mi  să  aştept     Păduri  de  holde  mândre  se  leagănă  in  viat.   un  capitol  întreq.
                   pînă  răsare  luna  şi  să-mi  dau  de  trei   In  suflet  mi  se-aprinde  o  caldă  bucurie        Prin  snoave,  parodii,  versuri  sa­
                   ori  cu  ea  Dar  ţi-a!  găsit.  Afurisita    Ce  mă  îndeamnă  parcă  să  zbor,  să  joc,  să  cfnt !   tirice,   briqada  a  luat   atitudine
                   de  rană  s-a  făcut  şi  mai  mare.  Eu ?   Privesc  trecînd  tractoare  dan  zare  pînă-n  zare   îm potriva  acelora  care  nu  aveau
                   Iaca  din  nou  în  bătătura  zgripţuroai-   Brăzdând  adine  pământul,  trecînd  peste  mejdină ;  q rijă  de  avutul   obstesc,  lăsînd
                   cei.  Adu-mi  un  şobolan  şi  nişte  scîr-   In  urma  lor,  belşugul  se-avîntă  cu  vigoare    curtea   qospodâriei  în   paraqină,
                   năvie  de  cuc.  că-ţi  fac  o  alifie  spiţială   Să  fie  plin  patului  şi  casa  toată  plină !
               0                                                 Prin  mările  de  spice  cu  boabe  aurii           iar  coltul  roşu  neînqriiit.  Rezul­
               •   de  mă  ţii  minte  toată  viaţa".  Credeţi                                                       tatul  a  fost  că  s-a  nivelat  curtea
               O   că  am  putut  s-o  mai  uit  de  atunci ?    Vor  înnota  combine,  din  zori  şi  pînă-n  seară...
               O   Şi  cum  vă  spusei,  mi-a.  făcut  o  altă,   Aud  cgm  curg  piraie   în  şopote  zglobii       cu  un  strat  de  pietriş,  coltul  roşu
               o                                                                                                     a  fost  curătat  „lună",  curtea  cre-
                   unsoare,  m-am  uns, iarăşi  de  trei  ori,   Şi  viersul  ciocîrliei  în  dimineţi  de  vară.    sei  am enajată,  pe  coridorul  sediu­
                   dar  rana  s-a  lăţit  şi  mai  rău.  Aşă   Mi-e  drag  să-ntimpin  zorii  cînd  oamenii  în  cete   lui  s-a  instalat  lumină,  şi  cîte  al­
                   m-a  purtat  scorpia  asta  o  lună  si  mai   Se-ndreaptă - către  muncă  pe  înfrăţit  ogor  ;  tele  !
                   bine.  Cînd  mi  s-a  făcut  piciorul  cît   Trec  pprinteni  oa.lăstunii  cîntînd  flăcăi  şi  fete,  Pentru   realizarea  de  econom ii
               O   butucul,  m-a  pus  nevastă-mea  în  car   Şi  inima  mea  cîntă  cu  glasurile  lor !            au  fost  lăudaţi  o  seam ă  de  colec­
                   şi..,  hai  la  spital.  Dar  a  fost  prea                                                       tivişti,  dar  în  acelaşi  timp  au  fost
                   tîrziu.  Ca  să  scap  cu  viaţă,  a  trebuit                         ION  GLINŢA                 criticaţi •  acei  briqadieri  care  au
                   să-mi  taie  piciorul.  Pe  cînd  mi   se                      ţăran  întovărăşit,  comuna  Dieşti,   lăsat  înqrăsam intele  chim ice  pra­
                   vindeca  rana,  pică  la  spital  şi  o  f«tă                         raionul  Caracal            dă  vînturilor,  ,acei  pom iculiori
                   de  la  noi  din  sat.  Trupul  ei  numai                                                         care^au  „m enajat"   dăunătorii  si
                   o   rană.   „îs  .  deocheată   domnule                                                           au  lăjsat  puietif  scoşi  să  se  pră­
                   doctor'  —   face  fata.  „Aşa   mi-a
                   Spus  coană  Alexandrina  !“   Se  uită                                                           jească  la  soare.  'Au  fost  criticaţi
                                                                                                                     unii  tractorişti  pentru  că  striveau
                                                                                                                     pomii  cruzi  de  ţa  jn aroin ea  dru­
                                                                                                                     murilor  de  cîmp,  căruţaşii  care  o
                                                                                                                     luau  cîteodată  razna   peste  cul­
                                                                                                                     turi,  paznicii  c e  supraveqheau  mai
                                                                                                                    mult...  bufetul   si  nu  bunul   ob­
               l                                                                                                     stesc  sau  zidarii, care  risipeau  ma­
               o                                                                                                    teriale  :
               :                                                                                                      De  trei, luni  stă  vam-n  ploaie
               o                                                                                                    •  Şi-a  iăcut  atîta..,  baie,
               ©   Mîndruliţă,  mîndră  dragă
               o   Nu  te-aş  da  pe-o  lume ntreagă   ■                                                              Cd. pe  toţi  ne-a  ,,curăHl“
               Ş   Ai  cu  mine  deopotrivă                                                                           De  procente  din...  venit.
               0   Zile-muncă-n  colectivă !  >                                                                       Briqada  artistică  din  Sîntana  a
               e                 ★
               0                                                                                                    m ilitat  ' mereu  pentru   întărirea
               ©   După  plug  cu  două  vaci                                                                       qospodăriei  cu  jio i  membri,  sco-
                   Nu  aveam  ce  pune-n  saci.                                                                     tînej  în  evidentă  recoltele  îm bel­
              1    Plugul  cel  cu  cinci  brăzdăr                                                                  şugate  dobîndiţe   de  colectivişti.  Tnrtnrtnrtrtrtrtrtnnnnnftnrtnr
                   Vîrfuie  rodu-n  hambare.                                                                        Iată  cum  redă  briqada  bucuria
                                 ★                                                                                  celui  ce-a  primit  răsplata  muncii  ;
                  I}usu-s-a  timpu’  acela
                   Cînd  te  mărita  parcela.                                                                         Îmi  petrec,  că  nu  îmi  pasă
                  Hărnicia,  rodul  bun                                                                               Cînd  am  podul  plin  la  casă !
                   Iţi  fac  zestrea  de  acum.                                                                       C-am  adus  cu  şasă  cară
                                                                                                                      Treizeci  magi  de  grîu  în  vară.
                       Cuiese  de  AVREL1U  DOMŞA
                                                    Corespondentul  nostru  voluntar  Mihai  Peia,  un  iscusit  fotograf  amator,  ne-a
                  >  :   ţăran  Întovărăşit,  comuna  trimis  fotografia   dc  mai  sus,  infăţişînd  pe  coriştii  căminului  cultural  din   AL.  S1LAGHI
                          Peţelca,  raionul  Alba                                                                                      Oradea
                                                    Clocotici,  in  pitoreştile  lor  costume,  care  au  înregistrat   un  binemeritat
               r t n n r t n n n n r t n r ^                 succes  in  cadrul  festivalului  tineretului  din  Timişoara,          tn rtrtn n n m n rin n f
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15