Page 6 - Albina_1959_06
P. 6
Despre !
pomiviticultură {
Ploile căzute recent au
creat condiţii favorabile a-
paritiei unor boli a pomilor
fructiferi şi viţei de vie,
mai ales în regiunile unde
au fost mai abundente. Intre
acestea, mai periculoase
sînt rapănul merelor şi
mana vitei de vie-
RAPĂNUL MERELOR este
provocat de atacul unei ciu
perci parazite. Aceasta a- Sezonul odihnei de vară a început. Pentru organizarea odihnei
tacă toate organele măru şi tratamentului balnear al salariaţilor şi copiilor lor, din
lui. Pe frunze apar pete de bugetul asigurărilor sociale de stat s-au alocat anul acesta
culoare brună, iar pe ramuri 328.500MO lei, sumă ce depăşeşte cu mult pe cea cheltuită in
apar cufundări şi ruperi de acest scop anul trecut. Numai prin sindicate vor fi trimişi anul
scoarţă. Pe fructe apar, de acesta ta munte sau la mare pentru a_şî petrece concediul de
asemenea, pete cafenii cu odihnă sau pentru tratament balnear 310.000 de oameni ai
aspect de crustă. In dreptul muncii — cu 60.000 mai mult decît anul trecut. Alie zeci de
acestora pulpa se întăreşte mii de oameni ai muncii împreună cu fam iliile lor işi vor
In (Uniunea Sovietice ol fost creat de curind un nou şi fructul se deformează. petrece concediul de odihnă anul acesta în casele de odihnă
spectroscop, cu ajutorul căruia se cercetează proprietăţile fizice şi Cînd atacul este mai puter ale întreprinderilor şi instituţiilor. In fotografie : vedere de la
optice, ale atmosferei. De pildă, cu acest aparat se pot face cer nic, fructele crapă adînc. băile Ocna Sibiului.
cetări asupra luminii cerului in timpul nopţii. Pentru preîntâmpinarea in
fecţiilor cu această ciu
percă, recomandăm să se a-
plice o stropire cu zeamă fc tlu £ gi
bordeleză în concentraţie de
Actualităţi din agricultura 0,5 la sută.
MANA este cea mai răs-
pîndită şi mai păgubitoare
boală a vitei de vie. Este
Uniunii Sovietice provocată de o ciupercă O T I T E L E G R I P A L E
mică ce nu se poate vedea
cu ochi ud liber şi care atacă
frunzele, ciorchinii tineri, După cum am amintit in In mod obişnuit, otita seroa
Intr-un laborator Leninqrad, în tot cursul anu florile, cîrceii. lăstarii tineri tr-un articol precedent la rubri să, fără perforaţia timpanului,
lui, lequme proaspete si şi chiar boabele. Pe frunze ca „Sfatul medicului", printre se vindecă în 7-10 zile. Otita
al atomului paşnic ieftine. apar pete care la început complicaţiile pe care le-a dat supurată, fie spontan, fie prin
sînt galbene, apoi devin ru gripa este şi otita. Bolnavul paracenteză, tratată corect, se
Laboratorul de radioizo- Un nou soi de bumbac ginii. Cînd petele sînt dese, simte urechile înfundate, „aude va închide în 3-7 zile. In caz
topi al A cad em iei. de Ştiin frunzele cad. Lăstarii şi vocea în cap", îşi aude paşii în de prelungire a supuraţiei ne
ţe Acjricole „Tim ireazev" Academ icianul uzbec Ak- cîrceii se brunifică şi cad. urechi, cînd înghite aude poc vom gîndi la complicaţii sau
din M oscova este înzestrat ram Dadabaev a obtinut de Frunzele şi lăstarii care cad nituri şi clipoceală la timpane. la cauze ajutătoare: rinite. si-
cu cel mai modern utilaj. curind un nou soi d_e bum sînt purtătorii şi transmiţă- Cînd infecţia este mai puter nuzite, diabet etc
A ici se studiază procesele bac „S-8017" cu fibra fină, torii bolii. Cînd atacul a- nică sau organismul mai puţin După închiderea timpanului
com plicate care au loc în care dă o recoltă de 32 pare mai tîrziu, boabele de rezistent, se trece direct de la şi oprirea supuraţiei, auzul nu
orqanismul plantelor si se chintale la hectar — cu 20 vin cafenii, pieloase şi se înoeput sau după faza seroasă, revine imediat la normal. Bol
lac cercetări în vederea a- la sută m ai mult d ecît ve zbîrcesc. în faza otitei acute purulente, navul continuă să simtă ure
plicării practice a izotopilor chile soiuri. Pentru a preîntâmpina a- cînd se formează puroi în casa chea înfundată, care pocneşte
radioactivi în acrriculturâ. Noul soi de bumbac se tacul manei, cel mai impor timpanului. Bolnavul simte în cînd suflă nasul sau cînd în
Un deosebit interes prezintă coace cu 12 zile mai devre tant mijloc este stropirea acest caz dureri violente, ure ghite.
experienţele cu fosfor radio me decît celelalte soiuri si cu zeamă bordeleză. Timpul chea se înfundă tare, ţiuie, poc Tratamente cu raze, aerosoli
activ. care se adauqă la în este adecvat pentru cultu cînd trebuie să se facă neşte, temperatura creşte brusc. etc. ajută la vindecarea bolii.
grăşăm inte. Plantele asim i rile industriale din zona de stropirea şi concentraţia so Durerile sînt mai ales noaptea, Din motive anatomice locale
lează înqrăşâm intele si îm ngrd a Uzbekistanului, care luţiei se indică de obicei de bolnavul nu poate dormi şi se şi mai ales prin prezenţa poli
preună, cu ele si fosforul. reprezintă principala bază a către staţiunile refponale zbate agitat, trezind pe cei din pilor (vegetaţii adenoide), co
C ercetătorii constată apoi culturii bumbacului din Uni de avertizare a manei. Ia jur. piii fac mult mai frecvent 3-
conţinutul de izotopi radio unea Sovietică. perioada dinaintea în Este bine, cînd se poate, ca ceastă complicaţie a gripei, ca
activi din rădăcinile si frun Pînă acum bumbacul cu floritului, adică la începu în această fază bolnavul să se şi cele mai multe agravări.
zele plantelor, puţind astfel fibră fină era cultivat nu tul lunii iunie, stropirea se arate medicului specialist- Ace Bătriuii care au o debilitate
să urm ărească cum se des mai în sudul republicii, în va face cu o soluţie prepa sta va face o paracenteză, dre- fizică accentuată, dar mai ales
făşoară nutriţia si de cîte reqiunea cea mai călduroasa rată din 500 gr. sulfat de nînd astfel colecţia purulentă cei care suferă de boli cronice
înqrăsăm inte au e le nevoie. a U.R.S.S. Acum el poate fi cupru, 250 gr- var şl 120 gr. din ureche, sau va trata boala ca : tuberculoză, diabet, sifilis,
fac cu uşurinţă complicaţii gra
La acest laborator se fac, cultivat si în nord, în spe piatră acră Ia 100 litri de după aspectul local. Pe lîngă ve, care fie că încep deodată,
de asem enea, experienţe de cial în reqiunea Taşkent. apă. Se stropesc părţile tratamentele enunţate se vor fie că înaintează încet cu semne
iradiere radioactivă a plan Extinderea zonelor de cu lţi; aeriene ale viţei, insistin- face spălaturi în supuraţie şi ascunse.
telor. Sub influienţa acestor vare a bumbacului^ cu fibră du-se pe dosul frunzelor şi se vor da antibioticele cele mai Turburările grave ce le poate
iradieri radioactive, la plan; fină va perm ite să se spo lăstarilor. eficace în funcţie de flora mi- da otita, complicaţiile care foar
te apar calităţi noi. Datorită rească de 1.5 ori producţia crobiană cercetată, prin analize te adesea pun în pericol viaţa
acestor experienţe se expe de bumbac în Uzbekistan. de laborator. bolnavului, trebuie să-l facă
rim entează în prezent obţi foarte atent, ca în scurtă vreme
nerea de noi culturi mult Ă \ W \ W . V t V . \ W . ,,A 5 W / W .V A V W A % \ W i W A % W 1 A \ W Ă W i ,A V U W să se adreseze medicului spe'-
mai rezistente s i,c u o pro ciaiist, pentru semne care se în
ducţie sporită fată de cultu depărtează de la mersul uşor
rile obişnuite. L u c r ă r i a g ric o le şi obişnuit al bolii.
Legume cultivate DR. OCTAV ROCIU
fără pâmînt '
1 1 1
La com binatul de sere si
răsadniţe al D irecţiei ali personal. 6. Pronume posesiv — Tulpina cerea ŞT9AŢI CĂ...
m entaţiei publice din Lenin-
qrad s a făcut o serie de lelor — Corpuri cereşti. 7 Expresie calificativă ...inima unui om bate tn-
experienţe cultivîndu-se le- — Pronume personal- 8. Nu-i lipseşte — Lu tr-un an de aproape 40.000.000
qume nu în pămînt, ci în crare agricolă de bază ,(pl.). 9- A smulge bu de ori ?
pietriş obişnu it Plantele au ruienile — întocmai — Etcetera. 10. Una din
primit substanţele nutritive cele mai frecvente boli ale griului — Sărut — ...mărul trăieşte 30— 100
Subsemnatul, 11. Odinioară, generalul doroban
sub forma unei soluţii spe de ani şi dă o producţie
ciale care conţine, în propor ţilor şi al întregei infanterii — Pămînt adunat anuală de 5—20 de tone de
ţie necesară, tot ce trebuie în jurul tuipinei (nu se recomandă decît la fructe la hectar ?
pentru dezvoltarea lor nor cartofi). 12. Conjuncţie — Fără ea plantele nu $ ...eucalipţii care trăiesc în
rodesc. 13. A se ivi — Oraş în Moldova —
mală. în urma acestor expe Plantă numită şi stinjenei. Australia, sînt cei mai înalţi
rienţe, de pe un metru pă Vertical : 1. A stîrpi duşmanii plantelor — arbori din lume ? Unii eu
trat s-au obtinut 39 kq. cas A întreţine culturile. 2. U ltim a..., piesă deM. calipţi ating înălţimea de 165
traveţi si 16 kq. roşii. Noua Sebastian — Lucrare în grădinile de legume. metri.
metodă de cultivare a lequ- 3. Boală la porcine şi păsări împotriva căreia
melor. în afară de faptul că se fac vaccinări în luna iunie — A stropi cul ...primele creioane au fost
asiqură o producţie sporită turile cu apă adusă prin canale. 4. Miros — fabricate în Europa în anu:
de legume contribuie, tot Cel agricol înţepe toamna — Tuburi 5. Unealtă 1664 ?
odată, si la reducerea agricolă (pl.) — Pun rufele la spălat. 6. ion ...pentru a obţine artificial
cheltuielilor pe care le im Barbu — Fir — Sală de solemnităţi. 7. Stejar cantitatea de energie degaja
plica preqătirea pămîntului numit şi tufa albă ( pl) — Soare egiptean — tă de soare timp de un minut
si uşurează procesul de in Cîmpie. 8. Rupt în jumătate — R'ndunele. 9. A ar trebui să se ardă canti
troducere a înqrăsăm intelor. Orizontal: 1. Lucrare în vie care se execută mesteca — Bovine. 10. Usturoi în Ardeal — tatea de cărbuni care se ex
în prezent se proiectează în luna iunie — Lucrare agrotehnică necesară Grăsime la unele animale — Cele de cireşe trage îiitr-uu an şi jumătate
construirea unei sere spe la plantele prăşitoare. 2. Cultura acestei plante sînt bune pentru ce-ai. lt. Campanie agric»'ă iu întreaga lume ?
ciale, cu o suprafaţă de 1809 s-a extins în ultima vreme şi în ţara noastră care începe la sfîrşitui lui iunie —Din nou. 12. ...în anul 1958, numărul
m etri pătrati. pentru culti — Duşmani ai culturilor. 3. Am rămas (popu Plantă textilă — Formaţie artistică — Se mai călătorilor care au plecat cu
varea leoum elor fără pă lar). — fvlu iese pînă cînd nu faci foc. 4. încurcă cîteodată — In ., meri. 13. Edita; — trenurile din gările Capitalei
mînt. Sera va în rw e să Ogoare fără haturi — Perioadă de timp. 5. A Strîngerea porunT'itlui, strugurilor, etc. a fost de 15.760000. aproape
seca mlaştinile — Nu recunosc — Pronume Cuvinte mai puţin cunoscute : aţa. cit întreaga populaţie a ţării?
funcţioneze anul acesta si ea
va furniza m aqazinelor din
