Page 3 - Albina_1959_06
P. 3

PARTI DUL
           ojUUUUL                                      JUUUUU
           p
             ne-a călăuzit paşii


               Ori  de   cîte   ori  încerc   pete,  o  magazie  pentru  50
             să-mi  adun  gîndurile  şi  să   vagoane  de  cereale  şi  alte
             lac  un  bilanţ  al  drumului   două  magazii  cu  o  capa­
             pe  care  l-a  străbătut  gos­  citate  de  2.000  vagoane,  şi
             podăria  noastră   colectivă   trei  saivane.  S-a  înmulţit şi
             din  ziua  în   care  a   luat   numărul  animalelor,  a3tfel
             iiinţă,  privesc  roată  in  jur   că  avem  acum  1.250  oi,  50
             şi  văd  întreaga  schimbare   vaci, în   afară  de  tineret, 40
             ce  s-a   făcut   în  comuna   scroafe   fătătoare,  iar   în
             noastră.  înainte  vreme,  cei   anul  1958  am  amenajat  şi
             cîţiva  bogătani  ce   stăpî-   un  eleşteu   pentru   peşte.
             neau   aşezările   Cocorei   Venitul   total  al  gospodă­
             smulgeau,  o  dată  cu  rodul   riei  în  anul  care  a  trecut
             pămîntului,  vlaga  pălmaşi­  a  fost  de  peste  770.000  lei.
             lor.  Eu,  de  pildă,  lucram  la   Anul  acesta,  potrivit  pla­
             boierul  Mavrocordat,  şi  nu   nului  de  producţie,  ale  că­
             o  dată  mi  s-a  amestecat su­  rui  cifre  au  crescut  pe  mă­
             doarea  cu  ţărîna  pe  care   sura  numărului  de  membri
             trudeam,  în  schimbul  unei   şi   a   suprafeţei   arabile,
             plăţi  de  mizerie.      vom  avea  un  venit   total
               Am  simtit  că  trebuie  să   de  peste  2.000.000  lei.
             se  schimbe  viaţa  noastră,   Viaţa   ţăranilor   munci­
             aşa  cum  simţeam  că  tre­  tori  din  Cocora   de   altă­
             buie  să  trăim  şi  să  răzbim   dată  s-a  schimbat  şi  ea.
             greutăţile.  Şi  mi-am  dat
                                      Mulţi  colectivişti  au  acum
             seama  mai  tîrziu.  cînd  am   case  noi,  aparate  de  radio   Membrii  întovărăşirii  agricole  din  salul  Vlădoşeşti,  raionul  Strehaia,  s-au  convins  că  executarea
             fost  primit  în  partid,  că nu­  şi  alte  lucruri  folositoare   în  comun  a  lucrărilor  de  întreţinere  este  în  folosul  lor.  Pină  în  prezent  au  şi  prăşit  de  cîte  două
             mai  munca  unită  poate  ii   gospodăriei.   Viaţa  îmbel­  ori  siecla  de  zahăr  şi  iioarea-soarelui,  iar  acum  grăbesc  terminarea  praşilei  întîia  Ia  porumb.
             izbînda   cauzei   noastre.   şugată  a  colectiviştilor  a
             Aşa  m-crm  aflat  în  primele   fost  de  altfel  exemplul  cel
             rinduri  ale  celor  ce  au   mai  hotărîtor  pentru  ţăra­
             constituit  în  1952  gospodă­  nii  cu  gospodărie   indivi­                pfa&pâ&m i&n, ittem e p&tM&c
             ria  colectivă  ,23  August",   duală  din  comună.  In  pre­
             cea  care  avea  să  schimbe   zent,  peste  85  la  sută  din
             în  anii  următori  viaţa  în­  suprafaţa  arabilă  a  comu­
             tregului  sat.           nei  este colectivizată. Peste   RECOLTAREA CEREALELOR
               Ca  la  orice  început   a   puţină  vreme  comuna   va
             fost  greu.  Fără  animale  de   fi  în   întregime   colectivi­
             muncă   suficiente,  Cu   su­  zată.
             prafaţă  de  teren  nu   prea   Viaţa  în  gospodăria  co­  Mulţumită  timpului  favo­  stadiile  de  coacere  în  pîrqa   văzute.  Gospodăriile  de  stat
             mare,  fără  construcţii.  Dar   lectivă   s-a   dovedit  a  fi   rabil  ne  putem  aştepta  la  o   şi  de  coacere  deplină   sînt   si  S.M .T.-urile  trebuie  să-şi
             ■■cu  fiecare  zi  ce  a  trecut,   singurul  drum  spre  belşug   recoltă   bună   de  cereale.   foarte  scurte.  Ele  trec  cu   asiqure  rezerve  de  piese  de
             cu  ajutorul  statului  nostru   şi  bunăstare.   Iată  de  ce   Chiar  şi  in  reqiunile  unde   uşurinţă  în  stadiul  de  răs-   schimb,  iar  unităţile  cu  su­
             democrat-popular,   greută­                          lipsa  ploilor  în  prim ăvară                         prafeţe  mari  de  recoltat  să
                                      vom   mulţumi  întotdeauna                              coacere,   cînd  boabele   se
             ţile  au  fost   învinse.   Azi   partidului  drag,  care  ne-a   făcuseră  pe  mulţi  să  pună  în   scutură,  provoc înd  pierderi   orqanizeze  ateliere  mobile
             gospodăria  colectivă  nu­  călăuzit  inimile  şi  paşii,  şi   cumpănă  soarta  recoltei  din   însem nate.  S-a  calculat,  de   care  să  repare  imediat  orice
             mără  450  de  familii  şi  cu­  ne-a  deschis  larg  drumul   acest  an.                                   maşină  care  se  defectează
             prinde  o  suprafaţă  arabilă   spre  mai  bine.                                 pildă,  că  un  singur  bob  pier­
             de  2.250  hectare,  avem  trei                        Realizarea  unei  producţii   dut   din   fiecare  spic   de   în  timpul  lucrului.
                                                                  mari  şi  de  calitate  depinde                          Cooperativele  săteşti!  au
             grajduri  de  bovine  a  cîte   IACOB  CHEORGHE                                 qrîu,  secara  sau  orz,  în­
             50 capete  fiecare,  un  grajd   preşedintele  G.A.C.  însă  şi  de  felul   si   timpul   seam nă  100— 180  ka.  la  hec­  datoria  să  asigure  stocul  ne­
             pentru  animale  de  muncă,   „23  August",  comuna   cînd  se  face  recoltarea.  Este   tar  sau  pîinea  pe   care   o   cesar  de  coase,  seceri,  piese
             cu  o  capacitate  de  50  c a ­  Cocora,  raionul  Urzioeni  cunoscut  faptul  că  la  cereale  consumă  un  om  timp  de   de  schimb,  cărbuni,  fier  etc.
           n m n n m m n n n n n n n n r ^                                                   5— 6  luni.  Dacă  ne-am  referi   necesar  acestei  campanii.
                                                                                              la  suprafeţele  cultivate  în   In  qospodăriile  unde  strîn-
                                                                                              tara  noastră  cu  cereale  pă-   qerea  recoltei  se  face  cu  a-
                                                                                              ioase,  aceasta  ar  însemna  o   jutorul  anim alelor  de  mun­
                                                       intfieţifieheci.                       paqubă   de  cîteva  zeci   de   că,  trebuie  să  se  dea  o  aten­
                                                                                             mii  de  vaqoane.  C ercetările   ţie  deosebită  întreţinerii  si
                                                       c a i £ tiih i€ o ‘^                   au  dovedit  că  atunci  cînd   hrănirii  acestora  pentru  ca
                                                                                             se  întîrzie  mult  recoltarea.  ele  să  fie  capabile  să  exe­
                                                                                              aceste  pierderi  pot  atinge   cute  această  muncă  grea  si
             Ploile  căzute  în _ uiumul   q.a.c.  „Unirea"  cu  faptul  ca   producţiei ?  Credem  că_  nu.   20— 30  la  suta  din  recoltă.   neîntreruptă.
           timp  în  întreaqa  tară  au  dat   pînă  la  27  mai  nu  începu­  Răm îne  ca  această  părere                O  mare  importantă  o  are
           putere  culturilor  s i . mai  cu   seră  prasila  întîia  la   po­  să  fie  confirm ata  de  ei.  si   Iată  de  ce  recoltarea  tre­
           seam a  plantelor  prăsitoare.   rumb ?   Pot  oare  fruntaşii   mai  ales  şi  de  organele  de   buie  să  se  facă  la  momentul   asiqurarea  transportului  si  a
           Ploile  au  favorizat  însă  în   care   s -a u "  evidenţiat   în   resort  ale  sfatului  popular   cel  mai  potrivit  pentru  fie­  spatiilor  de  depozitare.  Grî-
           acelaşi   timp  si  creşterea   timpul  sem ănatului  să  stea   raional,  cu  atît  mai  mult  cu   care  cultură  si  chiar  pentru   nele  nu  trebuiesc  lăsate  la
           buruienilor  care  se  dezvoltă   cu  m îinile  în  sîn.  să  pri­  cît  pînă  la  gospodăria  co­            arie  prea  mult  timp.  Trans­
           mult  mai  repede  decît  plan­  vească  cu  nepăsare  cum  bu­  lectivă  „Unirea"  este  o  cale   fiecare  parcela  în  parte.
           tele,  am enintîndu-le  cu  înă­  ruienile  fură  din  umezeala                     Cam pania   de   recoltare   portul  la  magazie  să  se  faca
           buşirea.  Se  ştie ^că^  la  fie­  şi  lumina  porumbului,  ceea   de  cîteva  minute.  este  de  obicei  foarte  scurtă.   pe  cît  este  posibil  o  dată  cu
           care  litru  de  ană  căzută,  o   ce  va   duce   la   scăderea  CL  MUNTEANU     Executarea  ei  la  timp  si  în   recoltarea  si  treierişul.  De
           buruiană  consum ă  jum ătate
           si  chiar  mai  mult.  A ceasta                                                    bune  conditiuni  cere  o  bună   aceea  trebuie  să  se  asigure
           pe  de  o  parte.  Pe  de  alta                                                    pregătire  a  utilajului  de  re­  cam ioanele,  căruţele  si  nu­
           parte,  dezvoltîndu-se  mai  re­          Tehnicianul  agronom  Costin  Vasile.  din  comuna   coltare.  stabilirea  din  vre­  mărul  de  saci  necesari.  încă
           pede  decît  planta,  buruiana          Galtiu,  ra  onul  Alba.  n-a  luat  n ci  un  fel  de  ma­           de  pe  acum  trebuie  să  se
           fură  şi  din  lumina  necesară         suri  pentru  combaterea  dăunătorilor  semnalaţi  in   me  a  momentului  optim  si   înceapă  repararea  şi  dezin­
           acesteia.  Si  cu  cit   ploile         culturile  de  cartofi  şi  sfeclă  de  zahăr-  folosirea  chibzuită  a  tuturor
           sînt  mai  dese  cu  atît  perico­                                                m ijloacelor.  Succesul  recol­  fectarea  magaziilor,  atît   în
           lul  îm buruienirii  este  mai                                                     tării  depinde  în  primul  rînd   unităţile   socialiste   cît   şi
           mare.  Iată  de  ce  sînt  nece­                                                   de  pregătirea  parcului  de   la  bazele  de  recepţie.  A-
           sare  măsuri  qrabnice  de  lu­                                                                               ceastă  lucrare  va  asigura  o
           crări   pentru   întreţinerea                                                      maşini  si  tractoare.  A cestea
           culturilor  prin  stîrpirea  bu­                                                   trebuie  să  fie  reparate  si   bună  depozitare  atît  a  ce­
           ruienilor.'                                                                        verificate.  Experienţa  anilor   realelor  pentru  consum,  dar
             In  multe  sate  de  pe  întin­                                                                             mai  ales  a  celor  de  săm intâ
           sul  _ tării,  colectiviştii,  înto-                                               trecut!  ne-a  arătat  că  în   care   reprezintă   garanţia
           văraşitii  si  ţăranii  cu  aos-                                                   cazul  cînd  m aşinile  au  fost
           podării  individuale  lucrează                                                     reparate  superficial,  ele  s-au   unei  recolte  boqate  în  anul
           de  zor  la  întreţinerea  cultu­                                                  defectat  în  timpul  lucrului  si   viitor.
           rilor.  C olectiviştii  din  co­                                                   au  cauzat  întîrzieri  în  mun­  Pentru  ca  în  campania  de
           muna  N.  Bălcescu.  reqiunea                                                                                 recoltare  să  se  poată  folosi
           Constanta,  au  şi  terminat                                                       că  şi  pierderi  de  recoltă.  Pa­  cu  chibzuinţă  toate  m ijloa­
           praşila  a  doua  pe  cele  260                                                    ralel  cu  preaatirea  utilajului
           hectare _cu  floarea  soarelui,                                                    de  recoltare  trebuie  să  se   cele  de  lucru,  trebuie  să  se
           întovurăşitii  din  comuna  Lă-                                                    execute  repararea  si  verifi­  întocm ească  din   timp   un
           custeni,  raionul  Oltetu,  au                                                                                plan  de  muncă.  A cesta  va
           început   prasila  a  doua   la                                                    carea  batozelor  si  m otoare­  stabili  repartiţia  maşinilor,
           porumb,.  Cu  acelaşi  inieres                                                     lor  pentru  treieriş.   pentru
           lucrează  la  întreţinerea  cul­                                                   ca  aceasiă  lucrare  să  în­  ordinea  recoltării,  numărul
           turilor  membrii  gospodăriei                                                      ceapă  o  dată  cu  strînaerea   de  braţe  de  muncă  necesare,
           agricole  colective  ,,Drumul                                                                                 m ijloacele  de  transport   si
           belşuqului"  din  comuna  Ri-                                                      recoltei.  In  multe  comune  se   repartizarea  lor.
           paş,  regiunea  Hunedoara,  şi                                                     aşteaptă  term inarea  recoltă­
           din  alte  părţi.                                                                  rii  şi  apoi  se  începe  treieri-   Executarea  din  vrem e  a  a-
             Si  pe  tarlalele  gospodăriei                                                   şul.  A cest  sistem ,  cauzat  de   cestor  lucrări  va  face  ca  r e ­
           colective  „Unirea"  din  Alba                                                     multe  ori  de  faptul  că  ba­  colta  de  cereale  să  intre  în
           Iulia"Culturile  sem ănate   în                                                                               ham bare  la   timp  si  fără
           prim ăvară  au  răsărit  fru­                                                      tozele  n-au  fost  pregătite
           moase.  M ai  ales  porumbul                                                      sau  ariile  n-au  fost  organi­  pierderi.
           hibrid  de  soiul  KA-4  de  pe                                                   zate  la  timp,   poate   aduce
           23  hectare  ti-e   mai   mare                                                     mari  pagube  prin  deprecie­   1NG.  1ANCU  L1V1U
           dragul   să-l   priveşti.   Dar   —  Lasa  l  in  pace,  ca  se  supără  şi  în  tot  raionul  nu  găseşti          Director  în  Ministerul
           oare  e  deajuns  atît ?  Se  oct   altul  (nai  cumsecade I                      rea   cerealelor   din   cauza
           împăca  oare  colectiviştii  din                   (Desen  de  NIC.  NICOLAESCU1  ploilor  sau  alte  cauze  nepre­  Agriculturii  şi  Silviculturii
   1   2   3   4   5   6   7   8