Page 4 - Albina_1959_06
P. 4
t
DE PE ÎNTINS
m,
— Fugi, Leano şi mai împrumută scoată 1.000—1.200 kg.
un ciur de mălai, că ne plînq copiii hectar. Aceasta era o i
de foame, aghiazma cui a închinat-o, formanţă. Astăzi, cine
a
de sărăcie. atît, pur şi simplu se
—- Ce mă fac mamă ? Ia spune, spună- Toate aceste rez
mi a venit rîndul să ies la horă şi pot fi nicicum despărt
n-am ce pune în picioare. Parcă văd tatea S.M.T.-ului dit î
că mă duc şi eu în tîrligi, cum s-a Au trecut anii. Num
dus ţaţa, acu-i anul. Arză-o-ar focul tilor din staţiune a spi
do viaţă, că tare mai e amărîtă, tajul ei agricol. Acest
—- Tuşe Frusinăăă ! Ia vin, ia.
Auzişi de bietul Lisandru a lui Mi-
tru ? L a cosit oftica, săracu’. N-a i h PW »
mai avut tac-su pe ce-i lua doctorii
şi a- murit băiatu’ cu zile. ^ D E
Pînă acum 14—15 ani cam aseme
niţii. Pîrlita, Vasilaţi, Şoldanu, Ra- U D E.
nea discuţii auzeai la tot pasul prin
satele dunărene din preajma Olte-
dovani, iată numai cîteva din aceste
aşezări. Sărăcie. Amarnică sărăcie. din care mare parte co
Tovarăşa profesoară Szilaghi Elisabeta, membră a unei brigăzi ştiinţifice din Oradea, explică colecti. Lucrat ca vai de lume, pămîntul noastră, este astăzi ap
oiştilor din Sălăuş locul pe care-l ocupă pe planiglob ţările lagărului socialist. deşi mănos, se arăta tare zgîrcit cu ori mai numeros decît
cei nevoiaşi. Cu cei bogaţi nu. Ei a- S.M.T.-ului. Gradul i
veau tractoare, semănători, aveau ca şi cunoştinţele n
secerători. Ei făceau toate muncile
au sporit şi ele. Dacă '
încă o brigadă ştiinţifică comunală la vreme, folosind sărăcimea satelor. vorbă cu oricare din
★
— Ce-i ăla ? Seteme î Şi ce face ? staţiunii despre metod
In sală n-aveai loc să arunci un ac. A tîta întrebării colectivistului, în acelaşi timp el — Nu fraţilor, se-me-te. Adică Sta cei avansate constaţi c
om enire nu venise la căm in decît, ştiu eu, dem ască încă o dată în faţa locuitorilor co ţiune de maşini şi tractoare. S-a or ei posedă multe cunoş
poate la vreun spectacol dat de artiştii de munei Ţăndărei politica provocatoare a ganizat Şi î<* noi ca în Uniunea So fel. Şi nici nu poate
muzică populară în turneu prin Ţăndărei. cercurilor im perialiste care întreţin cu ulti vietică. N-a promis partidul că va să i poţi convinge pe
Emoţionaţi, ca în faţa unui greu şi neo m ele lor zvîrcoliri această presiune psiholo ajuta celor săraci să iasă din nevoi î
— Bine, bre, da’ cum va fi asta ?
bişnuit exam en cei şase oam eni de pe sce gică asupra popoarelor. Aduce partidul semeteu acilea şi noi
nă îşi cercetau în fugă hîrtiile. Chiar dacă Intovărăşitul A urel Rîpeanu vrea să ştie scăpăm de sărăcie î Zău, că nu prea
studiaseră cu cea mai m are conştiinciozitate cum se cultivă griul ram ificat. M aria Praho- înţelegem.
m ateriale ajutătoare, totuşi acum, în ziua veanu, salariată la sfatul popular comunal, 1948. Comuna Budeşti a prins să
răspunsurilor, erau încordaţi şi-şi stăpîneau ar vrea să fie lăm urită ce este hipertensiunea răsune de păcănitul celor aproape
cu greu em oţia firească a fiecărui om pus să arterială şi cum poate fi tratată... 70 de tractoare urmărite cu mirare
vorbească în faţa cîtorva sute de ascultători. Lista întrebărilor puse brigăzii ştiinţifice de toată suflarea satului, ieşită
învăţătorul Cornel M arinescu deschise a- în cursul lunii trecute este mare şi uimitor ciucure la porţi. Ziua aceea n-o vor
d u n area: de variată. M em brii brigăzii au fost nevoiţi uita n'ciodată cei din Budeşti. Dar
— Sîntem la a treia întîlnire. Brigada ştiin să facă adevărate incursiuni în ştiinţă, stu ce, numai ei ? Şi cei din Gruiu, din
ţifică a com unei Ţăndărei alcătuită din profe diind nişte problem e pe care poate nici ei Radoveni, Pîrlita, Buciumeni etc. La
sorul de istorie Dorel Goina, doctorul uman nu le-au aprofundat pîna azi. A dîncirea pro Fecare trei cuvinte, sătenii de pe
aici anrnteau despre S.M.T. Ba că le
Ion Plăcinta, medicul dentist Gheorghe blem elor respective este deci în acelaşi timp lucra oamenilor cu tractoarele pe
Kootz, inginerul agronom V ictor Modoran, folositoare chiar m embrilor brigăzii care au te miri ce, ba că face nişte arături
tehnicianul agronom Ion A ntonovici şi sub un fericit prilej să-şi verifice, dar şi să-şi adînci de nu le dai de fund cu două
semnatul, a cercetat cu grijă întrebările care lărgească cercul lor de cunoştinţe. palme întinse, puse una peste alta,
ne-au fost puse din timp, în scris. Astăzi ne Brigada ştiinţifică a com unei Ţăndărei, în şi cîte si mai cîte. Cel mai mult le
prezentam în faţa locuitorilor din comuna fiinţată de cîteva luni din iniţiativa activului plăcea însă budeştenilor cînd îi as
noastră şi ne vom strădui să vă răspundem cultau pe agronomii staţiunii. Aceş
tia le dădeau sfaturi cum să lucreze
amănunţit, pe înţelesul tuturor. Ţin să adaug cultural al căminului din această localitate, mai bine pămîntul, ii îndemnau să
că la această a treia adunare a brigăzii noas s-a dovedit a fi o formă a muncii cultural- folosească cu încredere utilajul me
educative dintre cele mai apreciate de locui
tre ştiinţifice, întrebările puse, dovedesc din torii comunei. canic al staţiunii, asi/iurîndu-i de re
plin cit de mult se interesează oam enii de o zultate sporite faţă de cele pe care
sum edenie de problem e, din mai toate sec M embrii acestei brigăzi ştiinţifice sînt foar le obţineau lucrînd manual. Că se
toarele vieţii, ale ştiinţei. Adunarea de azi va te bucuroşi de munca la care _s-au angajat. găseau şi asemenea oameni, care
stîrni fara îndoială noi şi noi întrebări. Ru Sentim entul m îndriei că ştiu răspunde atîtor scorneau fel de fel de bazaconii pe
găm pe toţi acei care doresc să cunoască problem e se îm pleteşte cu mulţumirea că lo seama celor de la S.M.T., e drept
orice problem ă din orice domeniu, să depună cuitorii com unei Ţăndărei, ţărani muncitori, şi asta. Păi cum să le vină la înde- Şi în pregătirea canp
mînă chiaburilor văzînd cum tot mai
în scris întrebările, la sfîrşitul acestei adu întovărăşiţi, colectivişti, funcţionari îşi lăr mare este numărul celor care se lu raionul Olteniţa. •>//
nări. Şi data viitoare vom da răspunsurile. gesc zi de zi cunoştinţele şi vor să-şi ridice minau la minte, scăpînd de sub in- termina înainte rai
Acum să dăm cuvîntul tovarăşilor noştri necontenit nivelul acestor cunoştinţe. fluienţa lor, mulţumită acestei uni
din brigada ştiinţifică. Intîlnirile cu brigada ştiinţifică a comunei tăţi socialiste î W . V . W . V . W . ' ,
Pe rînd cei şase membri ai brigăzii ştiinţi sînt aşteptate cu un viu interes de toţi locui — Ăştia urmăresc să vă bage la
fice din comuna Ţăndărei au vorbit amănun torii comunei. cazan, m ă! Ce dracu’, voi sînteţi •C Un indicator îmi
ţit, răspunzînd tuturor întrebărilor puse D eoarece de la trecutele întîlniri s-a văzut orbi ? N-auziră-ţi ce spuse ăl dă a f ! îndreaptă paşii
dinainte. Ţăranul m uncitor Ştefan Enescu că numărul ascultătorilor este mult mai mare luat cuvîntul, duminică la cămin ? ■* spre muzeu. Ghid
vroia să ştie pentru ce sateliţii artificiali ai decît capacitatea căminului cultural, condu Cică. să vă strîngeţi cu pămînturile î îmi este tînăra
profesoară de isto-
pămîntului nu se rotesc la infinit, ci cad în cerea căminului studiază posibilitatea de a şi cu familiile la un loc. Auzi colo ! «T rie Mioara Serban.
Să munciţi otova, şi toamna să vă
cele din urm'ă-pe pămînt ? retransm ite întîlnirea din sala căm inului prin alegeţi cu prafu’ după tobă. •L Datorită acestei ei
Inginerul V ictor M odoran a făcut o amă staţia de radioficare. A ceasta va face ca în N-a trecut bine anul şi despre 5 culturale a luat fi
nunţită dem onstraţie asupra forţei de gravi trebările şi răspunsurile date de bragadă, să S.M.T. Budeşti s-a dus vestea în toa J j două luni, muzeul ]
taţie a pămîntului, asupra vitezei cosm ice, a- devină un învăţăm înt pentru toţi locuitorii a- te comunele din raion, ca despre ci Jjî Trecînd pragul une
supra atracţiei reciproce ale planetelor, lă cestei comune. neva care merită toată cinstirea. f am impresia că pi
murind apoi detailat care sînt legile ce fac înfiinţarea brigăzilor ştiinţifice com unale Tractoriştii comunişti ca Topală £ lume, o lume a s
ca sateliţii artificiali ai pămîntului să cadă se dovedeşte, pe zi ce trece, o necesitate în Constantin, Neagu Ion, Nocicov Du- % Mioara Şerban îmi
în cele din urmă înapoi pe pămînt. activitatea căminului cultural. Sfera de m'tru şi alţii au făcut tot ce le-a J nunţite despre fiec
Tractoristul Dumitru Vlad, de la S.M.T. cunoştinţe a ţăranilor muncitori creşte neîn stat în putinţă să trezească încre i j aici fragmente de v
Ţăndărei întreabă brigada care este deosebi cetat, oam enii vor răspuns imediat unor derea sătenilor în S.M.T. şi să con ^ chime de 2500-3000
întrebuinţat
i lexuri
tracteze lucrările de arătură, semă
rea între revoluţie şi răscoală. problem e foarte imuortante şi căm inele cul nături şi recoltare cu staţiunea. în J soare de topor pei
învăţătorul Cornel M arinescu răspunde la turale au datoria sa îm plinească aceste ce cet, încet, strădania lor, ca şi a ce ? ploscă de lemn
această întrebare cu o incursiune în istoria rinţe. Iniţiativa căm inului cultural din Răcă- lor ce conduc staţiunea a dat rezul ^ XlX-lea...
luptelor de clasă, apoi prin exem plificări ciuni, îm brăţişată după cum am văzut şi de tate cum nu se poate mai bune. > Zoreştenii îşi iubi
bine docum entate, lăm ureşte pe ascultători căminul cultural din Ţăndărei se dovedeşte Convinşi de acuma că numai mun- •C locurile natale. Fr
că revoluţiile duc la instaurarea puterii cla încă o dată drept o formă foarte nim erita în cindu-şi pămîntul în mod mecanizat Jjî rescul naturii sînt
sei înaintate, purtătoare a progresului istoric, muncă de culturalizare a m aselor. Şi această pot scăpa de sărăc'a care le-a ros J* celui mai măestru
în timp ce răscoalele nu duc la instaurarea formă a muncii culturale poate şi trebuie sa grumazul de cînd se ştiu pe lume, % tul acesta bogat s
oamenii şi au îndreptat toată atenţia
unui nou mod de producţie. C olectivistul Is- fie extinsă în toate satele şi com unele unde către S.M.T, Prin comuniştii din sate f amar de ani oame
m ail Răducanu vrea să afle amănunţit ce »* de bucuriile vieţ i.
există cadre de intelectuali, profesori, medici, şi din S.M.T. Budeşti, partidul i-a % munei este grăitor,
este acela „război rece“. ingineri. îndemnat părinteşte pe gospodari să
Profesorul de istorie Dorel Goina răspunde GH. FLORESCU lase de o parte îndoiala şi să des ■r — Zoreşte, zoreţ
% opri paşii pe acest
fiinţeze haturile. La început, primii
au fost salariaţii staţiunii, ei înşişi j de lăcomia boerulu
gospodari prin satele din jurul Bu- Sj devii şi tu rob ca
Frunză verde de-alior Şi ciocoii gâlbenind. deştiului. Belşugul acestora şi a al J tea ta.
In cel codru frăţior. 3 w c e l c © e § * ® e e Codrule, cu ram umbros. tor săteni încrezători în cuvîntul — Zoreşte, zoreş
Tot bătui poteci de dor — Cit zăreşti în sus şi-n jos. partidului a făcut ca pînă la 7 mai S spinarea cu harapi
Că-mi povestea bunicu' I v â f t e a * Colectivul nostru pare 1957 întreg raionul Olteniţa să fie J» gea vechilul de la
Cum a bătut colnicu' Vişin încărcat de floare — cooperativizat. Gospodăriile aqricole ^ clăcaşi.
La nimiez şi-n brtul serii Codrule, tătuc bătrîn ! Cit de mare-i astă lume colective din Radovan, Şoldanu, Bu S Oamenii nevoiaşi
Să nu mi-1 aile boierii- C-atunci şi eu spune-ţi-oi Să-l pălească, nu sînt brume 1 deşti etc.t sînt astăzi adevărate iz
Codrule, voinicule. Despre aste vremuri noi — Cind e toamnă-i plin de roadă. voare de bogăţie. ţ codru do boierii
*t Nicolae
Stănescu
Multe-mi ştii, tăticule — Şi ţ-oi spune-n glas do foc Da’ şi floarea-i stă grămadă Peste 2.000 kg. de grîu în medie la fi Aceştia pretindea
Cind adie Traistă Goală, Cum sosi mîndrul soroc Câ-i cu muncă altoit hectar a devenit ceva obişnuit în pentru fiecare pogi
Primeşte-mă-n a ta poală De ni-i viaţa c!mp cu flori Şi de inimi însorit. vorbirea colectiviştilor şi chiar a în li se facă un noian
Şi să-mi spui încetişor Pentru toţi cei muncitori — tovărăşirilor. O veche statistică ara
Pe limba smicelelor Am tras brazdele de a latu’ Cules din comuna Să- tă că pînă la ven;rea S.M.T.-ului pe Nu de puţine oi
Cîţi haiduci ţi-au stat la sin. Şi-a pierit din luncă hatu’ lă ’.rucu, îaionut Curtea aceste meleaguri şi mai ales pînă a rănii la curtea boie
Şi-am tras brazdă chiuind, de Argeş, regiunea Pi nu începe oamenii să muncească în potrivindu-se birui
Dc-am văzut foamea pleznind teşti de ION SOCOL. comun, rar se auzea ca cineva să W A V A W Ă W t
