Page 5 - Albina_1959_06
P. 5
la superioritatea agriculturii socialiste
per trebuie neapărat să-i aduci arqumen-
imai te bazate pe fapte pildu;toare, alt
s-o minteri rişti să nu fii luat în seamă.
i nu Şi despre mecanizatorii acestui
tivi* S.M.T. nu se poate spune că nu sînt
ascultaţjjţ De altfel, întreaga viaţă a
ons sătenilor din raionul Olteniţa ar fi
uti- fost de neconceput fără sprijinul
tern, celor din S.M.T. Budeşti. Aceştia
participă la întocmirea planului de
producţ'e al gospodăriilor colective
N ş: al întovărăşirilor, ţin conferinţe la
despre
căminele culturale vorbind
foloasele aplicării anrotehnicei sau
diferite
lămuresc cercurilor agrozootehnice.
în
probleme.
E Tractoriştii din brigăzile permanente
cadrul
sînt ei înşişi colectivişti, aşa că în
tre S.M.T. şi unităţile agricole socia
ţara liste s-a realizat o legătură din cele
zece mai trainice.
,area Pentru localnicii comunelor din ra
itate ionul Olteniţa cuvîntul „Semeteul
irilor nostru" a devenit la fel de familiar „Timpuri noi“. A ceasta este de făcut m îndretea de azi. De departe omuiui ae azi. unul dintre artişti
a de ca şi gospodăria noastră, casa noas num irea de astăzi a uzinei. A ici se vede hala turnătoriei, cum de e m eşterul bătrîn, Ion V işinescu.
riştii tră, bucuria sau fericirea noastră. în locui halelor spaţioase şi a departe se vedea odată trîm ba de ll cheam ă din hala, în care stră
ehni- Ei a îndepărtat pentru totdeauna grădiniţelor cu flori era o şandra fum ieşind prin acoperişul forjei, fulgera la răstimpuri jerbele de î
. din cuvîntul ..sărăcie" înlocuindu-l cu ma care se chem a „forie“. plină de parcă înăuntru nu fiinţe ar li scîntei ale fontei topite, pe N ico-
cu qropi si zoaie, unde oam enii
lemn,
într-o
fost, ci butuci de
acest „belşug ş>. bogăţie". nevinovaţi munceau adevărată im ensă vatră. Starostele turnăto lae Vlada şi de fată cu el vorbeşte
aşa : „Mult m-a n ecăjit. Era ca un
Ca muncă de rob. Fumul cuptoarelor rilor e Ion V işinescu. Se preumblă cîrlan. Nu sta o clipă locului*.
r de N. CREANGA se revărsa nestăvilit in atelier. In tot timpul printre ei si le dă sfa A sta a fost de mult. Acum Vlada,
întunecim ea aceea, cînd afară turi. A sta e treaba lui. — „Cît mai m uncitor şi om pe deplin format,
strălucea soarele, ei se ciocneau ai pînă la pensie, nene V işi- are şi el cîrlanii lui care-1 necă
unul de altul, ca orbii. Ridicau nescu ?“ — „Oho !— m i-a venit de jesc. Se uită la m eşter cu ,o expre
baroasele orele, de zeci de ori pe mult vrem ea. Da-mi stă inima aici. sie de mută recunoştinţă fiindcă
minut, de mii de ori pe zi, în- Pot să Dlec să-mi las inima la i-a dat arm ele pentru şlefuirea ca-
tr-o supraome _ racterelor.
nească sforţare. W — II ştii pe
Iordache Grama, Gheorghe Voicu.
fo rjo r de 34 ani. v i i f M i m eştere? De trei
a scuipat nearu zile lipseşte. Zice
timp de 20 de _ _ _ _ _ că-1 dor rinichii.
ani, neîntrerupt. "■r ^ Da' l-am găsit la
Isi am inteşte de fotbal.
asta aici, în fata perdelei de apă uzină ? J a zi, se poate ?“ A sa că a L-am dat pe V oicu în grija unuia
care se interpune între arşiţa de cerut păsuire. Nu s-a dus cu mo de seam a lui f adică tot de 17
neîndurat a cuptorului si obrazul tivul de mai sus. ci a spus că e ani) pe nume Dorobantu Stelian.
forjorului, ca si în fata ciocanului păcat să se pensioneze. că;i în pu Intr-o zi cărau piese de afară. Do
cu aer com primat, care a luat de teri si încă tînăr. Tovarăşii au robantu ducea cite două, V oicu
pe umerii omului povara m iilor de zîm bit si au aprobat. N-au greşit. numai una. „De ce nu iei mă.
kilogram e si-o poartă ca pe un fulg Comunistul Ion V isinescu, om la două, ca m ine“? — „Ca să nu obo
de sus în jos, la com anda unui 54 de anL este cu adevărat tînăr, sesc— zice“. L-a dus la V lada şi l-a
sinqur deqet, modelînd m etalul. La turnătorie se dă formă m eta mustrat. Si ieri l-a mustrat. Si-o
Şi-o mai fi amintind si cînd se lului. s-o mai facă si m îine. Are răb
duce seara acasă si dînd drumul — M eseria noastră e ca arta dare. Si m eşterul bătrîn a avut.
aparatului de radio îsi dăruie sculptorului — spune Gheorghe Si Ion Ju rcu care are alţi trei
fiinţa odihnei. E mulţumit. Şi-a Iliescu, şef al unei briqăzi de ti ucenici în griiă. are. „Cu omul e
văzut cu ochii visul de vechi neret — sculptorul iveşte chipul mai greu d ecît cu fonta. Dar ce
muncitor. Patronul care dăduse din piatră, noi ivim piesa din obţii, nu-şi găseşte asem ănare".
nume franţuzesc uzinei, a fost a- fonta topită.
lungat. In vila fostului patron, azi Asa e, după g rija nem ăsurata cu în Duminica, m eşterul se înfundă
care
biblioteca lui de acasă
recoltare, mecanizatorii de la S.M.T. Budeşti, şcoala de ucenici, se plăm ădeşte care netezesc form ele de lut în număra 1000 de volume. (A ici în
I' ' de fruntaşi. Angajamentul lor de a generaţia nouă de m etalurgisti. care se pot ahici uşor trupurile atelier â pomenit de cîteva ori
?rt, ea maşinilor pentru stringerea recoltei, Uzina s-a ridicat din cenuşă. Cu m otoarelor de mai tîrziu. La tur de ştiinţa de oedaaoo a lui A. S.
îndeplinit cu cinste palm ele lor au ridicat-o si au nătorie s-a dat mai întîi, însă. chip M acarenco). Vlada îsi ia nevasta
si se _duce la teatru,
A% % VA%W .".W ., .W .W .’ A V .V .V A W W ,W .% ,W ftW îiW V % V .,A V .V \V % W .V % V .V A V ;V iV .% \W .^ iar Turcu
pleacă la pescuit fzice că răbdarea
înălţate de puţină de pescar îi e de folos în atelier).
vreme. Multe fa
milii, printre care ★
şi cele ale întovă- Bat ciocanele de la Jo riă , pe
răşiţilor Ştefan grele nicovale şi parcă-ar bate
Burducea. Mihai inima uzinei.. M ariana V intilă,
activiste tate. Dar de partea boierului era şi ţie a predat-o Emil Mocanu. directo- Traşcu, Tit’. Balaban şi-au părăsit „membra" a căminului de copii,
urmă cu primarul şi jandarmul. rul căminului cultural. 5ra vorba vechile bordeie insalubre, mutîndu desenează în timpul ăsta un
1 vizitez. In 1945, pe cînd zorile unei alte chiar despre comuna lor. Sala era ti- se în locuinţe luminoase, demne de iepure. Nu mai ies trîm be de fum
încăperi vieţi începuseră să se arate, ţăranii xită de oameni. Lecţia trebuia să du un trai omenesc. prin acoperişul atelierului de
itr-o altă muncitori ajutaţi de clasa muncitoare reze două ore cu discuţii cu tot. De Pe hartă ar mai fi însemnate, fie forje, iar în curtea fabricii au ră
trecute, au intrat pe moşia boierului, împăr astă-dată insă a trebuie să se chiar numai cu puncte, şcoala cea sărit florile noului anotimp. S-au
aţii amă- ţindu-şi pămîntul. abată de la reaulamentul de funcţio nouă, dispensarul medical, cele cinci înăltat hale noi si-n cuprinsul lor
't. Există Au trecut de atunci 15 ani. Astă nare al cursurilor. S-au pus nume unităţi ale cooperativei care pun la sute de masmi de înaltă tehnici
au o ve. iarnă, profesoara Mioara Şerban, res- roase întrebări, cei dornici să ia dispoziţia ţăranilor muncitori tot fe- tate uşurează munca omului. Pen
există si- ponsabila cercului de istorie de pe parte la discuţii erau în număr atît Iul de mărfuri. tru om s-au clădit din banii fabri
îlte, co- lingă căminul cultural, s-a gindit că de mare încît a fost nevoie să se In apropierea şcolii, zoreştenii au cii. qospodărită azi cum nu se poa
at via, o e bine pentru a lărgi orzontul de continue şi joia următoare. durat un cămin cultural a cărui sală te mai bine de m uncitori, blocuri
ocolul al cunoştinţe al cursanţilor să împartă Există insă şi un capitol nou în de festivităţi deşi are 400 de locuri de locuinţe şi un com plex sportiv
cercul în două cicluri. La ciclul I, istoria Zoreştiului. Filele Iui au fost este adesea neîncăpătoare. Biblioteca Pe cheltuiala fabricii sînt trimişi
ts de mult destinat celor care nu mai luaseră scrise de evenimentele ultimilor ani. cuprinde în rafturile ei peste 1-300 de la munte si la mare copiii meta-
i şi pito- Parte şi în anii trecuţi, se ţineau lec- Directorul căminului se gindeşte chiar volume. Vorba vine că in rafturi, de lurqistilor, iar ucenicii scol_ii pro
e penelul t'* despre mişcările muncitoreşti şi că ar trebui poate să se facă şi o oarece cărţile nu stau mult acolo. fesionale sînt hrăniţi. îm brăcaţi si
’e pămîn- ţărăneşti, iar la ciclul II se vorbea nouă hartă. Ea ar cuprinde, fără în Numai în primele luni ale acestui an instruiţi Dintre m uncitorii de la
au trăit despre trecutul regiunii. Ultima lec- doială, cele peste 50 de case noi, s-au citit 400 de cărţi. „Timpuri N oi" s-au ridicat oameni
Zoreştenii vor să afle cît mai cu muncă de răspundere în apara
aşi. lipsiţi multe, fie din povestirile bătrinilor,
urnele co- fie din slovele cărţilor. Ei vor să ştie, tul de stat si de partid. Si mulţi
dintre cei ne care-i găsesti aple
MULŢUMIM PARTIDULUI să cunoască, să se lumineze. Aceşti caţi în cursul zilei deasupra strun
rule, nu-ţi oameni fără astîmpăr nu se mulţu gurilor, îi afli în timpul lor liber
stăpînite mesc niciodată cu ceea ce cunosc şi
i . Rişti să cu ceea ce au realizat. Şi asta e ca elevi sîrquincioşi, urmînd
şcoala medie si chiar cercurile
iţii inain- Vornjccii vremii noi Ne-au ajutat chiuind bine. Acum ei lucrează de zor la
Sînt şi-n Dobrogea la noi, Să ne vadă biruind unei facultăţi. Fiecare dintre ei
instalarea stîlp:lor pentru radiofica- o să-ţi spună, ca o supremă moti
tăbăcesc re. Mîine... dar ce parcă poţi înşira ce vare, că nu se poate munci în
îi împin- Cînd veniră la-nceput Să-ntărim gospodării şi-au pus ei de gînd să facă, pentru chip socialist, fără de cultură.
pe bieţii Pîine afbă n-au avut Cu izvor de bucurii înfrumuseţarea comunei şi pentru Ei fac din m etalul inform m o
Şi nici vin în poloboc De-am ajuns să avem toţi rdicare nivelului lor de viaţă ? Ar toarele cu carcasă ^argintie care
jfuiţ5 ca-n Să cinstim pentru noroc Piine albă de ospăţ. trebui să scrii o carte întreagă. poartă cunoscuta plăcută cu mar
Cîrlova, ...Locuitorii acestei comune au fost ca fabricii „Timpuri N oi".
rifeleanca. Cîmpul ne era bogat Şl pe prag să nu ne stea obişnuiţi ca mereu să zorească. Odi Oriunde le veţi întîlni. trepj-
■oilor ca Dar ni-l sugrumam in hat. Grija vieţii, piază rea. nioară, din cauza exploatării boie-* dînd în inima m icrocentralelor să
n dijmă să reşti. Şi astăzi, ei zoresc. Dar n_u-i £ teşti. pe cîm piile irigate, m işcînd
de clacă, Dar trimişii vieţii noi ...Mulţumim Partidului mai îndeamnă nimeni. Ba da, îi in- J gatere sau în atîtea alte locuri, sa
adunat ţă- Nu plecară de la noi. Vorniceij sînt ai lui. deamnă inima lor. dornică de o via- j* vă am intiţi de toate acestea.
inescu îm- ţă mereu mai bună. 3J V TOSO
r'nd drep- D. VASILESCU LIMAN A. CROITORU Ş
