Page 2 - Albina_1959_06
P. 2
In căprui fazei regioinaie a celui mării socialiste a agriculturii, învăţă-, gională. Fără îndoială că. o dată a-
ilo al V-lea concurs pe scena Teatru torul Ion Coca. instructor al brigăzii jursşl acasă, ei se vor strădui şi le
lui de Stat din Piteşti s.au prezentat din Petreşti şi-a dat seama că şi ei vor pune în practică.
duminică formaţiuni artistice fruntaşe îşi pot îmbunătăţi mult programul Această fază a concursului, deşi
«lin raioanele GăeşLi, Topoloveni şi îndreptîndu-1 cu mai multă ascuţime este o culme a schimbului de expe
Muscel. O caracteristică a acestei fa spre această problemă importantă a rienţă pe plan regional, constituie to
ze o constituie faptul că de astă-dată satelor noastre. tuşi un punct de plecare pentru gă
pe scena regiunii se intiinesc echipele De asemenea, dirijorul Casei de sirea a noi şi noi forme care să ducă
artiştilor anaaţori de la sate cu forma Cultură din Cîmpulung a ascultat cu la îmbunătăţirea activităţii artistice.
ţiunile sindicale. Spectacolele pe care Cu prilejul concursului s-a obser
le dau împreună prilejuiesc intere vat că echipele raionului Topolo
sante schimburi de experienţă. Echi PRILEJ DE NOI veni s-au prezentat mai bine pregă
pele au venit la faza regională ca să tite ca cele din raionul Găeşti.
arate tot ce au mai bun, dar în acelaşi Asistînd la programul prezentat de
timp ca să şi înveţe una de la alta. cele două raioane, tovarăşul Dumitru
De aceea, artiştii amatori, înainte şi î n v ă ţ ă m i n t e Buliga, prim secretar al comitetului
după spectacolul pe care îl dădeau, raional de partid — Topoloveni, a
treceau în rîndul spectatorilor şi îi atenţie corul din Călineşti. Acest cor, găsit că este necesar ca o serie de
urmăreau atenţi pe ceilalţi concurenţi format din 100 de persoane, s-a pre colective artistice bune din raionul Un ropot de aplauze, un buchet de
de pe scenă. lor să se deplaseze în comunele ra
zentat pe scena regiunii cu un reper flori şi... la insistenţele spectatorilor
Vasiie Bonciu şi Petre Necula, doi toriu alcătuit în mod judicios din ionului vecin pentru a le ajuta înde solista juna Crăciun din Viitju Mare
dintre başii corului sindical de la cîntece patriotice, cîntece care vor aproape să-şt dezvolte activitatea. execută o nouă melodie.
Faza regională de la Piteşti a cons
gospodăria agricolă de stat Răţeşti, besc despre prietenia cu poporul so
ascultau atenţi melodiile interpretate vietic şi melodii despre munca în gos tituit fără îndoială un bogat prilej SLSULSLSLSUUISLSIJU'J
de corul din Călineşti. Din ciad în podăria colectivă. de învăţăminte, dar a deschis în
cînd schimbau în şoapte unele im Iată numai cîteva din învăţămin acelaşi timp noi drumuri spre viitor.
presii. Corul lor se află abia la pri tele trase de participanţii la faza re C ANDREI VIATA SATULUI
mul an de activitate aşa că au multe
de învăţat din meşteşugul unei for
maţiuni cu tradiţie cum este cea din in programul brigăzii
Călineşti. Ei au reţinut numai cîteva
elemente, fără îndoială folositoare :
frazarea corectă, limpede, şi unitatea Brigăzile artistice de agitaţie, nţai
deplină a membrilor ansamblului. mult ca oricare alte formaţii de ama
Mulţi instructori şi-au împărtăşit tori, aduc pe scenete celui de-al V-lea
observaţiile intre ei, ajutîndu-se ast concurs creaţii contemporane care o
fel să-şi îmbunătăţească munca. Ast glindesc viaţa de ieri şi de astăzi a
fel, in holul teatrului l-am găsit pe satelor noastre.
Marin Dumitrescu, instructorul echi Pe scena Teatrului de stat din Pi
pei de dansuri din Călineşti, stînd teşti a apărut în faza regională bri
de vorbă cu confratele său Mircea gada artistică de agitaţie din Boteni,
Sultan de la echipa sindicală din raionul Muscel. Un flăcău voinic şi
Valea Caselor. rumen în obraz, cu privirea semeaţă,
— Opririle între jocuri nu sînt bu ne face mai iutii cunoştinţă cu satul
ne, explica Dumitrescu, — Pe de o său.
parte ii scot pe dansatori din miş
care, iar pe de altă parte ştirbesc din Un sat minunat,
frumuseţea dansului. Vă recomand să Frumos aşezat,
alcătuiţi suite. Cu case curate.
Asemenea discuţii puteau fi auzite De bec lum inate;
peste tot în sală, in hol şi chiar in Cu mîndre coline
culise. Şi vestite m ine;
Este important faptul că învăţămin Cu grădini frumoase
tele nu s-au limitat la probleme de Şi livezi mănoase.
interpretare ci ele s-au referit în
special la alcătuirea repertoriului. „Aici, în Botenii Muscelului, — spu
Asistînd la spectacolul prezentat de ,Jn gară la Leoreleni". Parcă niciănd nu a fost interpretat cu atita entuziasm ne prezentatorul acompaniat de un
brigada artistică de agitaţie din Fier acest frumos cintec. De altfel, nici nu poate fi de mirare. Cei care l-au fluier ce doineşte de departe — ţăra
binţi, spectacol axat pe tema transfor interpretat au fost coriştii din... Leordeni. nul muncitor nu a avut parte în tre
cut decît de nevoi şi sudălmi".
Spune doină, spune tu,
Cum a fost şi cum i-aeti /
Spune tu, c-ai cunoscut
Viaţa neagră din trecu i;
'Spune cum erau Botenii
Mai acum vreo trei decenii:
Case mici, sărăcăcioase,
Cu lămpi slabe-ntunecoase,
o {prnuire am pug. I) din fabrici şi uzine felul în care sate. Totodată s-a subliniat faptul Drumuri pline de noroi
să-şi organizeze m aj cu folosi mun- că participanţii au privit cu toată Şi copii flămînzi şi goi.
o A ceastă îm binare armonioasă •c^, să întocm ească mai judicios răspunderea acest concurs, între
° de ' cîntece, : jocuri şi porturi a proqram ele şi să axeze reperto cerea desfăşurîndu-se la un nivel După aceea, brigada ne povesteşte
re minunatele realizări obţinute
o fost un simbol al continuei întă- riul pe cele mai arzătoare proble artistic ridicat. In privinţa organi
o riri a alianţei dintre clasa munci- me.^ Chiar şi, acum, la faza reqio- zării s-au luat din timp măsuri in satul Boteni în anii aceştia înnoi
® toare si ţărănim ea muncitoare. De nală, în întrecerea dintre forma concrete, care au dus la reuşita tori, cînd gospodăria colectivă, înfi
inţată în 1953. s-a întărit an de an
o altfel, nu e pentru prima dată Cînd ţiile artistice a avut loc un valo concursului. S au pus- la dispoziţia asigurînd o viaţă îmbelşugată ţăra
o m uncitorii şi ţăranii de pe aceste ros şi m ultilateral schimb de ex participanţilor m ijloace suficiente
® m eleaquri se intiinesc pe scenă, perienţă. A cesta a reieşit cu pri de transport. Concursul a fost nilor muncitori.
o Nenum ărate spectacole au fost sosinţă şi în urma şedinţei cu pri popularizat din vrem e prin afişe
«> date de m uncitorii din oraş pe lejul închiderii fazei concursului şi staţiile de radioam plificare. Frunzuliţă foi de fag
® scenele căm inelor culturale din de la T. Severin, în care juriul a S-au luat măsuri pentru asiqura- Zboară clnteicele drag
o îm prejurim i si chiar din reqiunea analizat problem ele leqate atît de rea unei săli corespunzătoare, în Peste munţi şi zări
o Craiova. Cu fiecare dătă, colabo- orqanizarea fazei, c it'ş i de parti caz de ploaie, precum si am ena Pinărn depărtări —-
® rarea frăţească a devenit mai trai- ciparea form aţiilor artistice. S-a jarea Unei qrâdini de vară. _
o nică, mai de nezdruncinat. Multe scos în evidentă, ca un fapt pozi In şedinţa respectivă, însă, s-au Cin’ te-o-ntreba
° lucruri bune au avut de învăţat tiv, felul în care s-a desfăşurat scos la iveală şi unele aspecte Şpune-i tu aşa :
° unii de la alţii. A rtiştii am atori de concursul sub semnul unei cola mai puţin lăudabile, care puteau Că în ţara mea
o la sate au învăţat de la fraţii lor borări rodnice dintre form aţiile foarte bine să lipsească din con Oamenii_ muncesc
•jirtn n rtn rtn n n n r artistice sindicale si cele de la curs. De pildă, casa raională de Şi-n belşug trăieşce
cultură V în ju M are a prezentat pe
scenă un cor neexplicabil de slab. Şi mai spune tu
Şi ca repertoriu şi ca interpretare. Că noi nu vrem, nu
Cum de a fost posibil acest lu Să vedem pe cer
cru ? Nu cumva cei care conduc
această casă raională de cultură Păsări de oţel
au privit cu superficialitate con Păsări blestemate
cursul ? Din păcate faptele spun Cu bombe-ncărcate.
că da. Să prezinţi o asem enea for
maţiune artistică (de la care ar Este un merit al intelectualilor din
tiştii am atori ai căm inelor cultu
rale, pe bună dreptate, aşteptau Boteni şi, în primul rînd, al. instructo
să înveţe lucruri interesante) nu rului brigăzii, Ion Ghinescu, că au
mai să te afli în... concurs._ este realizat un asemenea program care
o lipsă pe care această casă raio prezintă viaţa de ieri şi de azi a ţă
nală de cultură putea uşor s-o e- ranilor muncitori din comună. Acea
vite. Totuşi nu a făcut-o. Şi atît
juriul cit şi spectatorii, dintre care sta dovedeşte că acolo unde există
m ajoritatea artişti amatori, au pri preocupare şi interes, colectivele de
vit şi ascultat cu m irare un ase creaţie ale brigăzilor artistice de agi
m enea cor slab. taţie, folosind din plin bogata crea
Trăqînd învăţăm inte din lucru
ţie folclorică contemporană, reuşesc
rile bune şi înlăturînd lipsurile
să alcătuiască programe strîns legate
constatate, la întrecerile care se
de actualitate, mobilizatoare şi în
vor mai tine la celelalte centre
acelaşi timp de o valoroasă ţinută
din reqiunea Craiova nădăjduim artistică.
sa întîlnim , în condiţii corespun S. LASCAR
Duminica în sat* este tema dansurilor pe care Ie execută cu multă m ăies zătoare, o şi mai pasionantă în înnnnnmnmr.i'
trie echipa de dansuri a şantierelor navale Tur nu Severin. trecere a artiştilor amatori.
