Page 2 - Albina_1959_10
P. 2

La  6  octombrie

                racheta  cosmică  sovietică


                a  ocolit  Luna


               |  Strălucitul succes al noii experienţe cosmice.  Racheta
               |  se  deplasează  cu  precizie pe orbita  stabilită

               I     “  MOSCOVA  6  (Agerpres)  —  TASS  tranfemite :
               1        La 6 octombrie,  în  jurul  oreî 20,  cea  de a  treia  rachetă  cosmică
               =    sovietică  se  afla  deasupra  Oceanului  Atlantic,  la  nord-est  de  insula
               g    Martin Vaz,  deasupra  unui  punct  avînd  coordonatele  17  grade  30
               U    minute latitudine  sudică  şi  22  grade  48  minute  longitudine  vestică,
               =    la  o depărtare  de 371.700  km.  de  Pămînt.
               1        DUPĂ CE  A  TRECUT  LA  CEA  MAI  MICA  DEPĂRTARE  DE
               1    SUPRAFAŢA  LUNII  (7.000  de  km.)  LA  6  OCTOMBRIE  ORA  17
               |    şi  16  MINUTE,  RACHETA  A  CONTINUAT  SA  SE  DEPLASEZE
               1    OCOLIND  LUNA.
               M        La  6  octombrie  ora  20,  depărtarea  de  suprafaţa  Lunii  era  de
               1    15000  de  km.
               1    •   In  acest  moment,  racheta  se  afla  în  apropiere  de  planul  Ecua-
               H    torului  lunar,  coordonatele  sale  selenografice  fiind  de  137  grade   tică  şi-a  luat  zborul  pentru  a  plasa   ternaţionale  in  vederea  folosirii  uria-   g
               g    longitudine şi  —  12  grade  latitudine.                        o  staţie  automată  interplanetară  pe   şelor  progrese  ale  ştiinţei  şi  tehnicei   §j
               1        RACHETA  SE  DEPLASEAZĂ  CU  PRECIZIE  PE  ORBITA            o  orbită  eliptică  în  jurul  Pămîntului   în  scopuri  paşnice,  pentru  binele  şi   8
               |    STABILITA-                                                       şi  Lunei-  Cu  ajutorul  ei  vom  cunoaş­  fericirea  popoarelor  Astăzi  cînd  şti-   =
               (        Rezultatele  prelucrării  preliminare  a  datelor   măsurătorilor  te  în  curînd  şi  cealaltă  faţă  a  sate­  inţa  şi  tehnica  au  atins  un  nivel  atît   g
                                                                                                                                                      g
                                                                                                                     de  ridicat,  singura  cale  bună -pe  care
               8    telemetrice în etapa  a  doua  şi a treia  arată că  temperatura  pe bordul   litului  natural  al  Pămîntului.  pe  care   poate  păşi  omenirea   este  aceea  a   g
                                                                                     nimeni  dintre  pămînteni  nu  a  văzut-o
               1    staţiei  automate  interplanetare  se  menţine  între  25  grade  şi  30   pînă  acum  Uimitoare  este  nu  numai   coexistenţei  paşnice  între  ţările  cu   g
               1    grade,  presiunea  coloanei  de  mercur  fiind  de  aproape  1.000  mm,   precizia  cu  care  a  fost  stabilită  a-   orînduiri  diferite-  Dacă  energia  ato-   g
               1    ceea ce corespunde mărimilor  stabilite.                         ceastă  orbită  uriaşă  ci  şi  faptul  că   mică  şi  celelalte  mijloace  destinate   g
                                                                                                        interplanetare
                                                                                                 staţiei
                                                                                     funcţionarea
                                                                                                                                                      g
                                                                                                                     pînă  acum  scopurilor  militare,  ar  fi
               1        APARATAJUL  DE  MĂSURĂTORI  ŞTIINŢIFICE,  BATERI-            este  condusă  de  pe  Pămînt   folosite  numai  in  scopuri  paşnice,  in-   g
               1    ILE  SOLARE  ŞI  SURSELE  CHIMICE  DE  ALIMENTARE  FUNC-          Cit  va  mai  trece  oare  pînă  cînd   lăturîndu-se  pentru  totdeauna  politi-   g
               |    ŢIONEAZA  NORMAL.                                                omul  instalat  pe  bordul  unei  astro­  ca  cursei  înarmărilor  şi  a  ..războiu-   g
               g        Datele  măsurătorilor  ştiinţifice  şi  ale  măsurării  coordonatelor  nave  va  porni  în  prima  sa  cursă  spre   lui  rece“.  omenirea  ar  avea  enorm   g
               8    au  fost  transmise  din  nou  pe  Pămînt  la  7  octombrie  între  orele  17   aştrii  îndepărtaţi ?  Această  întreba­  de  cîştigat-  Tocmai  de  aceea  popoare-   g
                                                                                     re  tulburătoare,  pe  care  şi-o  pune  în­
                                                                                                                     le  întregii  lumi  au  salutat  cu  entu-
                                                                                                                                                      g
               jj   şi  18  (ora  Moscovei).                                         treaga  lume,  nu  maj  ţine  acum  de   ziasm  propunerile  făcute  de  tovarăşul   g
                                                                                     domeniul  utopiei.  Astăzi  ea  este  in­  N.  S.  Hruşciov  cu  privire  la  dezarma-   g
                                                                                     tru  totul  firească.  Răspunsul  îl  în­  rea  generală  şi  totală.   Propunerile   =
               |  Asaltul  C o sm o su lu i                                          trezărim  din  ce  în  ce  mai  clar  în   sovietice  dătătoare  de  sjjeranţă  şi  în-   g
                                                                                                                  şi
                                                                                     uluitoarele  înfăptuiri  ale  ştiinţei
                                                                                                                     credere  in  viitorul  luminos,  exprimă
                                                                                                                                                      g
                                                                                     tehnicij  sovietice   care  ne  întăresc   năzuinţele  cele  mai  fierbinţi  ale  o-   g
               g     S-au  împlinit  doi  ani  de  cînd  sa-   mare,  s-a  plasat  cu  succes  pe  orbită,   convingerea  că  generaţia  noastră  va   menirii  iubitoare   de  pace.  Fie  ca   §§
               g    vanţii  sovietici  au  lansat  primul  sa-   purtînd  în  zbor  vijelios   împrejurul   trăi  clipa  fericită  cînd  semeni  de-ai   toate  ţările  să-şi  dea  mina,   unin-   g
               g    telit  artificial  al  Pămîntului.  Pentru   globului  nostru  prima  fiinţă  pămin-   noştri  vor  păşi  ue  suprafaţa  Lunei  şi   du-şi  eforturile  pentru  a  le  traduce   8
               g    prima  dată  în  istorie,  la  4  octombrie   teană  căţeluşa  Laika-  Iar  cîteva  luni   apoi  mai  departe  pe  alte  planete.  in  viată,  pentru  întărirea  păcii   şi   g
               g    1957,  omul  a  izbutit  să  înfringă  for-   mai  tirziu.  la  15  mai  1958  a  trecut   Lansarea  cu  succes   a  rachetelor   colaborării   internaţionale,   pentru   g
               g    ţa  gravităţii  terestre,   tri-miţînd   in   pragul  spaţiului  cosmic  al  treilea  sa­  cosmice  arată  cit  de  departe  a  ajuns   continua   înflorire   a  capacităţilor   §f
               g    spaţiul  sideral  mesajul  minunat   al   telit  artificial,  înzestrat  cu  un  vast   ştiinţa  şi   tehnica   sovietică,  de-   creatoare  ale  omului-  Fie  ca  secolul   g
               §f   geniului  său  creator,         laborator  ştiinţific-  Pînă  în  ziua  de  3   monstrind  totodată  cît  de  mare  este   nostru  să  se  înscrie  cu  litere  de  aur   g
               g     Marele  asalt  al  cerului  începuse-  octombrie  a.c-  cel  de-al  treilea  sate­  forţa  economică  a  marei  ţări  a  con­
               g    O  dată  cu  acest  prim  pas  în  explora-   lit  făcuse  deja  7.170  de  rotaţii.  strucţiei  comuniste  victorioase.  Meri­  în  istorie   prin  împlinirea   marilor   =
               g    rea  necunoscutului  ocean  cosmic  s-a   In  vederea  creării  condiţiilor  pen­  tă  subliniat  că  deşi  Uniunea  Sovie­  idealuri  de  pace,  bunăstare  şi  ferici-   g
               |§   deschis  era  mult  rîvnitelor  călătorii   tru  ca  omul  însuşi  să  poată   porni   tică  deţine  o  covîrşitoare  superiori­  re  ale  oamenilor-   g
               g    interplanetare.   In  bătălia  paşnică  fără  nici  un  risc  în  călătoria   prin   tate.  ea  militează  consecvent  pentru
               g    pentru  cunoaşterea  şi  stăpînirea  eter-  Cosmos  au  fost  lansate  o  serie  de   realizarea  unei  strînse  colaborări  in­  AL,  N.  TRESTIENI   |
               g    nelor  legi  ale  naturii,  glorioşii  con-   rachete  de  diferite   tipuri,   printre
               8    structori  ai  comunismului  au  repurtat   care  o  rachetă  geofizică   avînd  la
               =    o  victorie  epocală-  După  marile  suc-   bord  trei  animale,  care  s-au  reîntors
               g    cese  obţinute  în  crearea  avioanelor   nevătămate  pe  Pămînt.  O  nouă  ra­  Argintul stelelor                                j
               g    cu  reacţie,  de  tipurile  cele  mai  per-   chetă  cosmică  trimisă  in  spaţiu  la
               g   fectionate.  după construirea  primei  începutul  acestui  an.  a  dus  şi  mai
               g    centrale  atomoelectrice  şi  o  serie  de   departe  seria  victoriilor  măreţe  ale   Şi  iată,  Omul  şi-a  întins,  măreţ,  Dar  ce  imagini  poţi  să  maj  croieşti   g
               g    alte  realizări  în  domeniul  folosirii  e-   ştiinţei  sovietice,  depăşind  sfera  de   O  mină  peste  harpa  selenară,  Cînd  ai  lăsat  in  urmă-nchipuirea,  .   g
               g    nergiei  atomice  în  scopuri  paşnice,   atracţie  a  Pămîntului  şi  ajungînd  să   Şi-n  zborul  uimitor  de  îndrăzneţ,   Cînd,  dîn-d  în  lături  porţile  cereşti,   =
               g    lansarea  satelitului  artificial  a  con-   graviteze  în  jurul  Soarelui.  Zbucni  din  pumnul  ciobului  —  afară 1  I=n  zbor  de  basm  despici  nemărginirea I   §1
               g    firmat din  nou.  în mod  strălucit, supe-   Iar  în  toamna  acestui  an  ne-a  fost
               =    rioritatea  de  netăqăduit  a  ştiinţei  şi   dată  bucuria  unei  noi  recolte  a  ge­  Şi  au  vibrai  pe  strunele  de-argint   Ce  odă  poţi  să-nalţi  atît  de  viu   g
               g    tehnicii  sovietice,            niului  ştiinţei   şi  raţiunii  omeneşti :   Sublimele  lui  marşuri  către  stele.   Stindardului  şi  stelei,  ce,  spre  soare,   g
               g     Timpul  scurs  de  la  înscrierea   în   Luna  a  fost  atinsă-   Fanioanele  cu   Abisurile-acum  nu  ne  mai  mint,  In  Univers — ca-n  viata  noastră-nscriu   g
               g    calendarul  epocii  noastre  a  memora­  stema  U R.S.S.  purtate  pe  o  traiecto­  Nici  mitul  nu  mai  poate  să  ne-nşele I  Avîntu-acestor  aripi  legendare 1...   g
               şi   biluluj  eveniment  de  la  4  octombrie   rie  uimitor  de  precis  calculată,  s-au
               g    1957.  a  fost  extrem  de  bogat.  Impin-  fixat  pe  suprafaţa  apropiatei  şi  to­  Dar  oare  nu  visăm ?  E-ntr-adevăr
               =    se  de  forţa  uriaşă  a  rachetelor,  noi  tuşi  atît  de  îndepărtatei  noastre  ve­  Trimisul  Terrei  printre  aştri-n  slavă i
               g    nave  cosmice  sovietice  s-au  desprins   cine.                                 ...Simţind  argintul stelelor  în  păr
               g    de  pe  scoarţa  planetei  ţîşnind   în   Şi  iată  că  acum   omenirea   este   Şi-n  inimă  —  zvicniri  de  astronavă
               H    înălţimile  astrale.   La  3  noiembrie   martoră  unui  alt  eveniment  extraor­
               =Ş   1957,  al  doilea  sputnik,   mult  mai  dinar :  o  nouă  rachetă  cosmică  sovie­                 GHEORGHE  SCR1PCA
                   (Urmare  din  paxj.  l-a)                                                                                  iul  va  fi  izgonit  de  pe  pămînt,
                                                                                                                              dacă  pacea  se  va  statornici  pen­
                vietică.  Ei  ascultau   cu  încre­                                        CU  .CARE                          tru  totdeauna  pe  planeta  noas­
                dere  cuvîntul  comuniştilor  care                                                                            tră 1  Acestui  scop  înalt  îi  slujeş­
                -luptau  pentru  o  politică  de  pace                                                                        te   prietenia   romîno-sovietică.
                şi  prietenie  cu  Ţara   Socialis­                                    N i   M I N D R I M                    Pentru  victoria  binelui  şi  a  pă­
                mului.  In  anii  grei  ai  războiu­                                                                          cii,  pentru  noile  succese  în mun­
                lui  antisovietic,  politica   crimi­                                                                         ca  de  construire  a  vieţii   noi,
                nală  a  vînzătorilor  de  ţară  n-a   vemjt  la  noi  să  ne  sfătuiască,   aminte  de  toate  acestea,  să   puneri  ale  U.R.S.S.  făcute  la   care  ne  apropie  an  de  an  mai
               putut  stinge  flacăra   puternică   iar  sute  şi  sute  de  ţărani  mun­  rostim  din  nou  cuvinte  de  dra­  O.N.U.  cu  privire  la  dezarmarea   mult  de  fericire  deplină,   bel­
                a  acestei  prietenii  de  veacuri.  citori,  tehnicieni  şi  agronomi   goste  şi  recunoştinţă  faţă   do   generală  şi  totală  au  conturat   şug,  bucurie  şi  nemaivăzută  în­
                 Cu  atît  mai  puternic  a  izbuc­  din  R.P.R.  au  avut   posibilita­  marele  nostru   prieten,  poporul   în  faţa  popoarelor   întregului   florire  a  patriei,  sîntem  datori
               nit  această  flacără  după  glori­  tea  să  studieze  la  faţa  locului   sovietic.   Omul  din  popor   se   glob  speranţa  că  în  sfîrşit  va   să  întărim  neîncetat   prietenia
               oasa  luptă  de  eliberare  din  au­  realizările  colhozurilor  sovie­  mîndreşte  întotdeauna  cu  ceea   putea  fi  înfăptuit  visul  de  mile­  intre  toate  statele  socialiste  şi
               gust  1944.   Cine  nu  cunoaşte   tice.                ce  înfăptuieşte,  dar  şi  cu  prie­  nii  al  umanităţii:  războiul  să  fie   în  primul  rînd  vechea  şi  încer­
               străvechiul  proverb:  prietenul   Niciodată,  niciodată  nu  vom   teniile  sale.   Spune  cum  este   definitiv  izgonit  în  relaţiile  în­  cata  prietenie  cu  poporul  sovie­
               la  nevoie  se  cunoaşte ?  In  rela­  putea  uita  toate  acestea I   In   prietenul   tău  şi  am  să   spun   tre  oameni,  iar  tot  ce  creează   tic.
               ţiile  cu  poporul  sovietic  prover­  lumea  capitalistă  există   altfel   cine  eşti  —  aşa  grăieşte  înţelep­  mintea  şi  braţele  omului  să  fie   Sub  semnul  acestei  înalte  în­
               bul  acesta  s-a  adeverit  din  nou.   de  relaţii;  acolo  dacă  un  bur­  ciunea  adunată  din  bătrîni.  Cum   folosit  de  acum  înainte  numai   datoriri  patriotice  se  va  desfă­
               I-n  1944  soldaţii  sovietici  şi-au   ghez  sau  o  ţară  burgheză  ob­  să  nu  ne  mindrim  atunci   de   pentru  binele  omului,   pentru   şura  şi  anul  acesta  Luna  prie­
               vărsat  sîngele  pentru  libertatea   ţine  cîte  o  perfecţionare,  o  ţine   prietenia  marelui  popor  sovie­  gloria  lui,  peniru  noi  şi  noi  cu­
               pămîntului  romînesc,  în  1945  şi   în  secret,  pentru  a  cîştiga  mai   tic,  către  care  se  îndreaptă  cu   ceriri  ale  civilizaţiei.  Iar  cît  de   teniei.  Oamenii  muncii  de   pe
               1946,  deşi  duceau  încă   multe   mult  şi  pentru  a-şi  distruge  ri­  speranţă,  încredere  şi  admiraţie   mari  vor  putea  ti  în  curînd  a-   tot  cuprinsul  patriei  vor  avea
               lipsuri  în  urma  unui  război  dis­  valii  prin  concurenţă.  Cit  de   privirile  oamenilor  de  bine  din   ceste  cuceriri,  tot  Uniunea  So­  prilejul  să  cunoască  şi  mai  bine
               trugător,  oamenii  sovietici   au   deosebite  de  asemenea  relaţii   întreaga  lume ?  Numai  într-o   vietică  ne a  arătat-o.  înfăptuirile  oamenilor   muncii
               ajutat  satele  şi  oraşele   romî-   sînt  cele  care  s-au   statornicit   lună  de  zile  Uniunea  Sovietică   Cît  de  minunate,  cît  de  pline
               neşti  lovite  de  secetă.  Iar  apoi   între  ţările  socialiste.  Aici,  orice   a  cucerit  pentru  omenire  suc­  de  bucurii  încă  neprevăzute sînt   din   marea   ţară  vecină.  Şi
               cîte  şi  cîte  construcţii  de  care   cîştig  al  unora  e  al  tuturora.  Şi   cese  ce  nu  se  adunau  altădată   perspectivele  pe  care  le  deschid   înarmaţi  cu  această  cunoaştere
               ne  mindrim  azi  nu  le-a-m ridicat   cum  Uniunea  Sovietică  are  cea   în  sute  de  ani.  Vizita  tovarăşu­  omului  ultimele   realizări   ale   vom  păşi  şi  mai  hotărîţi,  şi  «nai
               cu  ajutorul  Uniunii  Sovietice I   mai  mare  experienţă  în  cons­  lui  Hruşciov  în  Statele   Unite   ştiinţei  şi  tehnicii  sovietice.  Cit*   plini  de  entuziasm  spre  ţelul
               Cu  cîtă  generozitate  ne-au  îm­  trucţia  socialismului,  ea  a  pu­  ale  Americii  a  fost  de  cea  mai   va  mai  putea  cuceri  omenirea,   către  care  ne  conduce  gloriosul
               părtăşit  prietenii  sovietici   din   tut  să  ne  acorde  şi  ne-a  acor­
               experienţa  lor  în  toate  domenii­  dat  cel  mai  mare  sprijin.  mare  importanţă  pentru  consoli­  dacă  toate  forţele  ei  creatoare   Partid  Muncitoresc  Romîn  — de-
               le  industrie,  agricultură,  cul­  In  Luna  prieteniei  romîno-so-   darea  păcii  şi  combaterea  „răz­  se  vor  uni  în  efortul  paşnic  de   săvîrşirea  construcţiei  socialis­
               tură.  Specialişti   sovietici   au  vietice  e  bine  să  ne  readucem  boiului  rece*,  iar  istoricele  pro­  supunere  a  naturii,  dacă  războ­  mului în  patria  noastră.
   1   2   3   4   5   6   7