Page 6 - Albina_1959_10
P. 6
A^ A
U D (te rn u m e
g In urmă cu 10 ani, la 7 octombrie 1949, a luat fiinţă Repu-
5 blica Democrată Germană. Constituirea Republicii Democrate \ JOHANNES R. BECHER
= Germane reprezintă o cotitură istorică de o importantă vitală i
j§ atît pentru poporul german, cit si pentru celelalte popoare ale
H Europei. Pe teritoriul R D. Germane a fost lichidată cu desăvîr- ! Libertate şi muncă
M sire puterea militariştilor si imperialiştilor germani, precum si baza
= lor economică. Politica R. D. Germane, care este un stat paşnic si
= democratic, se deosebeşte fundamental de cea a statelor germane J Deschide Libertatea zări de-argint!
M anterioare si de cea a Germaniei occidentale. R. D. Germană eon t E vremea ei şi-a Muncii creatoare !
ii damna politica de pregătire de noi războaie, de învrăjbire a po ' Şi cintecul răsună proslăvind
li poarelor, de imixtiune în treburile interne ale altor state şi duce I Cîmpiile-nfrăţite cu tractoare.
ş cu consecvenţă o luptă liotărîtă pentru înţelegerea si colaborarea
- paşnică între state, pentru consolidarea păcii în întreaga lume, Cresc case-n jur sub stele de rubine,
H pentru triumful socialismului. In inimi simţi avînt clocotitor,
= Eliberaţi de cătuşele imperialismului, oamenii muncii din R. D. îşi schimbă ape, albiile lor.
|§ Germană au pornit cu tot elanul, dragostea şi priceperea lor pen Roiesc sub boltă harnice albine !
ii tru traducerea în viaţă a ideilor lui Marx şi Engels, cei mai mari I
ş iii ai poporului german şi sub conducerea înţeleaptă a Partidului Ne vrem mereu pămîntul primenit,
g Socialist Unit din Germania, credincios atotbiruitoarei învăţături Şi holde vrem cu foşnet de mătasă,
|1 niarxist-leniniste, nu făurit o Germanic nouă, o Germanie a pro- Vrem Pacea ca o stîncă de granit,
fj§ greşului şi socialismului. Şi jimble rumeniten orice casă l
= Primii ani după război au fost pentru R. D. Germană ani grei,
g de luptă pentru refacerea economiei naţionale care a avut mult Muncind sub bolta clară şi senină
H de suferit de pe urma războiului. A fost necesară reconstruirea a Ne vrem cu suflet tînăr ji curat,
M 162 de uzine- distruse în întregime, precum si extinderea altor Urcînd mai sus, în rfnt înaripat,
g 1573 de fabrici şi uzine. R. D. Germană a izbutit în scurt timp Potecile scăldate in lumină!
M să-şi făurească o industrie şi o agricultură puternică menite să
H asigure continua dezvoltare a statului democrat german şi creşte- In romîneşte de Mina de cărbune brun din Schlabendorf este una din cele,
g rea vertiginoasă a nivelului de viaţă al populaţiei. După reali- M. DJENTEMIROV mai mari exploatări carbonifere ce se amenajează in bazi
g zarea primului plan cincinal (1951—1955) R. D. Germană a a- nul Seftenberg. In fotografie : aspect de pe şantierul minei
g juns să ocupe locul cinci în Europa în domeniul producţiei in din Schlabendorf.
ii dustriale. In ceea ce priveşte producţia pe cap de locuitor, R. D.
g Germană a ocupat primul loc în lume la producţia de fibre sin-
g tetice, locul cinci la producţia de energie electrică şi locul şase la
g producţia chimică. a ps 83® A £7
g Ca şi în întreaga economie naţională, în agricultura R. D.
$
g Germane au avut loc în ultimii zece ani prefaceri istorice. Au A aiul ţ III •> V
m
g fost create mari gospodării socialiste — cooperativele agricole de sţ fi
g producţie — care şi-au dovedit pe deplin superioritatea faţă de 71 *
g gospodăriile individuale. An de an, tot mai mulţi ţărani munci h M M m
şi lori s-au convins de marile avantaje ale cultivării pămîntului în
g comun şi au sporit într-un ritm rapid numărul cooperativelor a-
g gricole de producţie. In luna iulie a acestui an cooperativele a- Intre rîul Saale şi munţii de transformarea satului lor. care n-aveau nici măcar liberta
se
g gricole de producţie numărau aproape 400.000 de membri, gos- Harz. în landul Mansfeld. In Cînd în luna iulie a anului 1952, tea de a se odihni, trăiesc astăzi
află pitorescul sat Ihlewitz.
Democrate
în satele Republicii
g podărind 40,5 la sută din întreaga suprafaţă agricolă a ţării. Gu- o viaţă nouă, posibilă numai
g vemul R. D. Germane a acordat o deosebită grijă mecanizării timpul hitlerisinului, ţăranii din Germane au început să ia fiinţă într-un stat socialist.
g agriculturii. S.M.T.-urile dispun în prezent de 40.000 de tractoa- satul Ihlewitz, ca şi toţi ţăranii cooperative agricole de produc Cu prilejul îmifiinţării în Ihle-
g re faţă de 7.000 cîte existau în anul 1949. din Germania, nu cunoşteau alt ţie, ţăranii din Ihlewitz şi-au gă witz a universităţii săteşti, care
sit răspunsul la sumedenie de
este frecventată de 70 de ţărani,
ceva decît asuprirea, mizeria şi
g In cei zece ani de putere populară, R. D. Germană a realizat foamea. Iuncherul Schumann întrebări şi şi-au dat seama că tineri şi vîrstnici, membrii coope
g mari progrese şi în domeniul creşterii nivelului de trai al popu- stăpînea mai bine de 400 de hec aceasta este singura cale care le rativei agricole de producţie
g laţiei. In momentu-l de faţă, R. D. Germană depăşeşte Germania tare, iar cei 120 de locuitori ai asigură bunăstarea şi înflorirea „Libertatea" au trimis guvernului
g occidentală în ceea ce priveşte consumul pe cap de locuitor la o satului aveau mai puţin de 50 vieţii lor. Astfel, în primele zile şi partidului o scrisoare de mul
g serie de produse alimentare ca : unt, zahăr, peşte şi altele. In hectare de pămînt arabil. Ţăra ale anului 1953, 18 familii de ţă ţumire pentru condiţiile create,
g prima jumătate a anului 1959, în comparaţie cu perioada cores- nii şi muncitorii agricoli de aici rani muncitori an pus bazele pentru viaţa nouă, fericită pe
g punzătoare a anului trecut, producţia a crescut cu 20 la sută la
"g came şi preparate din carne, cu 30,6 la sută la peşte şi conserve trăiau în bordeie şi cocioabe. cooperativei agricole de produc care o duc. Ţăranii din Ihlewitz
Singura casă semeaţă era a iun-
ţie „Libertatea" şi au început să
g de peşte, cu 24,4 la sută la unt, cu 30 la sută la încălţăminte, cu cherului Schumann care asu muncească laolaltă. Rezultatele şi-au manifestat această recunoş
tinţă şi în întrecerea „Pentru cel
g 100 la sută la televizoare etc. prea, huzurea şi strîngea avere. frumoase obţinute de cooperativa mai frumos sat", organizată în
g Cu totul alta este situaţia în Germania occidentală al cărei gu- Satul Ihlewitz nu avea decît agricolă de producţie au alun cinstea celei de-a 10-a aniversări
g vern duce o politică potrivnică păcii, revanşardă, contrară inte- o brutărie şi o circiumă. Nici a Republicii Democrate Germane.
g leselor maselor largi populare. In Germania occidentală economia şcoală, nici magazin, nici bi gat din mintea unor ţărani în In această întrecere ei s-au si
g se găseşte în stagnare şi se manifestă din plin fenomenele de cri- bliotecă nu puteai întîlni pe a- doielile, nedumeririle, determi- tuat în fruntea raionului Hett-
g ză. Din cauza cursei înarmărilor şi a politicii militariste pe care tunci în Ihlewitz. întregul sat nîndu-i să se avînte încrezători stedt şi se mîndresc cu minuna
g o duce guvernul de la Bonn, se înrăutăţeşte necontenit nivelul de trăia o viaţă apăsătoare, oa pe calea bunăstării. Cooperativa tul şi noul lor sat, creaţie a re
g viaţă al oamenilor muncii din Germania occidentală, creşte mi- menii nu mai erau oameni, ci agricolă de producţie „Liber gimului socialist.
g zeria şi şomajul. Guvernul Germaniei occidentală desfăşoară o robi, lipsiţi de orice libertate.
g politică agresivăt politica războiului rece. Crearea unei noi ar- O dată cu înfrîngerea hitleris- tatea" s-a dezvoltat an de an, H. ARLT şi A. LOSERT
g mate agresive, ecfjipată eu arme rachetă şi atomice, condusă de mului şi-n istoria satului Ihle- iar în 1958 întregul sat a fost
g foşti generali hitlerişti, este mărturia acestei politici duşmănoase, witz s-a deschis un capitol nou. cooperativizat. Munca în comun
g. îndreptată împotriva păcii şi securităţii popoarelor. In Germania Prin înfăptuirea reformei agrare
g occidentală există astăzi un focar de război care primejduieşte democratice, iuncherul Schumann a dat posibilitate ţăranilor coo
g pacea în Europa şi în întreaga lume. a fost expropriat şi ţăranilor Li peratori să trăiască o altă viaţă, Aflaţi ca...
g R. D. Germană, expresie a voinţei de pace a poporului ger- s-an împărţit cele 400 de hectare, o viaţă îmbelşugată şi a schim
g man, condamnă această politică agresivă a guvernului de la Bonn vitele şi uneltele care an fost în bat cu totul înfăţişarea satului.
g Şi a făcut numeroase şi preţioase propuneri care să înlăture acest stăpînirea acestui exploatator. Astăzi satul Ihlewitz e un ade ...R. D. Germană are o su
g focar de război şi să asigure o destindere a atmosferei intemaţio- Astfel, locuitorilor satului Ihlewitz vărat orăşel. In locul cocioabe prafaţă de 107.862 km. pă
g nalo în Europa. Cuvemul Republicii Democrate Germane a adre- le-a fost creată baza materială traţi şi 17,4 milioane de lo
cuitori. '
ş sat Bonnului peste 100 de propuneri în interesul cauzei naţionale pentru a-şi făuri o viaţă nouă. lor şi bordeielor au apărut case
g a poporului german şi a păcii mondiale. De exemplu, R. D. Ger- Ajirfîndu-se reciproc, ţăranii au de zid, în locul drumurilor des
...în primul semestru al a-
g ™ană a propus ca ambele state germane să nu facă parte din realizat an de an recolte tot mai fundate, străzi pietruite şi ilu nului 1959, venitul populaţiei
g nici un pact militar, să se încheie un acord în virtutea căruia minate. In centrul satului se află
g cele două state germane să renunţe la înarmarea militară şi să mari şi au obţinut vcmituri spo din R. D. Germană a crescut
= sprijine propunerea sovietică pentru crearea unui sistem de secu- rite de pc urma creşterii vitelor. impunătoarea clădire a magazi cu 2700 milioane mărci faţă J
de perioada corespunzătoare
g ritate colectivă în Europa. Eliberaţi de exploatare, ţăranii nului de consum. Magazinul ofe a anului trecut.
g Republica Democrată Germană, duce cu consecvenţă politica din Ihlewitz îşi puneau din ce în ră locuitorilor satului un bogat
g pentru menţinerea şi consolidarea păcii mondiale, pentru crearea ce tot mai multe probleme le sortiment de produse alimentare ...în R. D. Germană se a-
g unui stat german unit, democrat şi paşqic. gate de îndestularea vieţii lor, şi mărfuri industriale. Nimeni flă cele mai mari zăcăminte
nu se mai deplasează, cu coşul de uraniu din Europa şi in
prezent se construieşte pri
în spinare, la Gerbstedt, să facă ma centrală atomo-electrică
cumpărături. Aparatele de tele care va fi terminată în anul
viziune nu mai constituie o ra 1960.
ritate. Pe acoperişul multor case
...în ultimii trei ani, numă
ale cooperatorilor se înalţă stră rul cărţilor apărute în R. D.
lucitoare antentle aparatelor de Germană a crescut de trei
televiziune. Clădirea bibliotecii ori, iar tirajul global a de
păşit in anul 1958 cifra de
comunale cunoaşte în perma 97 milioane exemplare.
nenţă o afluenţă de cititori
însetaţi de cultură. In ca ...maşina de c a l c u l a t
sele cooperatorilor, cti mobilă „Zra-1". construită la între
modernă, au apărut de mult şi prinderea „Karl Zeiss" din
etajerele în care sînt aşezate Jena. efectuează 2000 de o-
peraţii pe secundă.
cărţi şi broşuri, adevărate că
lăuz; în munca şi viaţa ţărani .combinatul de cărbune
lor din Ihhwitz. Bibliotecara brun „Schwarze Pumpe", din
este asaltată zilnic de noi cereri, regiunea Cottbus, este cei
iar în librăria din sat se fac nu mai mare combinat de acest
fel din lume.
meroase comenzi cu utimelc nou
tăţi literare şi tehnice apărute. ...anual, se vînd în R. D.
Ţăranii din Ihlewitz, care slugă Germană peste 18 milioane
reau în trecut pe pămînturile de bilete numai pentru spec
in rcprmderea de maşini agricole din Weimar, a creat de curînd o nouă maşină pentru recoltarea car tacole de teatru şi operă.
tofilor. In fotografie : noua maşină tip „E 372" lucrind pe pământurile unei cooperative agricole de iuncherului Schumann şi ale chia
producţie. burilor Oelgard şi Mertens, şi
