Page 3 - Albina_1959_10
P. 3

'  f




           Socotind  după  ora  Moscovei,   sare  în  colectivele  lor  pentru   obţină  produse  de  calitate  su­
          cînd  am  coborît  în  para  Vini-   fiecare  sută  de  hectare,  ca  să   perioară  pentru  ca  veniturile
          ţa  ni  s-a  părut  mult  prea  de   obţină   astfel   de  producţii-   lor  să  crească.
          dimineaţă.  Cerul  senin  era  pre­  Mulţi  dintre  aceştia  au  ajuns   Colhozul  „Comunar".  ca   şi
          sărat  doar  de  cîteva  scame  de   la  concluzia  că  în  gospodăriile   celelalte  din  Uniunea  Sovieti­
          nori.  Apele  line  ale  Bugului   noastre  colective  se  pot  creşte   că.  au  intrat  într-o  nouă  fază
          legănau  numeroasele  ambarca­  vite  mai  multe  şi  mai   bune,   şi  anume,  faza  construirii  des­
          ţiuni  alb-cenuşii.  Pe  malurile   care  să  dea  producţii  sporite   făşurate  a  comunismului.   In
          înverzite  săgetau  sute  de  un­  de  lapte  şi  carne.  anul  1958  colhozul  ..Comunar'
          diţe  ale  pescarilor  amatori-  La  rindul  său  preşedintele   a  cumpărat  de  la  stat  tractoa­
           Ca  în  fiecare  oraş  sovietic,   colhozului  „Comunar11  s-a   in­  re  şi  maşini  în  valoare  de  pes­
          circulaţia  era  chiar  la  ora  asta   teresat  îndeaproape  de  felul  in   te  400 000  ruble,  asigurîndu-şi
          deosebit  de  animată.  Din  de­  care  colectiviştii  cultivă   po­  o  bază  tehnică  proprie.  Pentru
                                                                 ridicarea  condiţiilor  de  trai  şi
          părtare  se  zăreau  turnurile  u-   rumbul.  Matei  Ene,  preşedinte­
          nor  macarale,  care  străjuiau   le  unei  gospodării   agricole   culturale   ale   colhoznicilor,
          noile  construcţii  de  locuinţe-  colective  de  la  noi,  a  împărtă­  conducerea  colhozului  a  ajutat
                                                                 pe  membrii  săi  să-şi  constru­
           In  jurul  orei  nouă.  autocare­  şit   colhoznicilor   din   expe­  iască  peste  150  de  case  noi.
          le  purtau  delegaţia  colectiviş­  rienţa  bogată  în  cultivarea  po­  Recent  a  început  pregătirea
          tilor  noştri,  care  vizitau  Uniu­  rumbului  a  gospodăriei   lor   pentru  construirea  unui  palat
          nea  Sovietică,   spre  colhozul   colective.          al  culturii  cu  o  sală  de  spec­
          „Comunar"  din  satul  Pisarela,   In  faţa  lanurilor  de  porumb   tacole  de  500  locuri  şi  o  şcoa­
          raionul  Viniţa.           şi  a  culturilor  de  sfeclă  de  za­  lă  medie.
           încă  de  la  primul  contact  cu   hăr,  în  mijlocul  grajdurilor  cu   —  Noi  mergem  înainte  —  a
          satul  ne-au  impresionat  nesfîr.   animale,  colectiviştii  noştri  au   spus  tov-  Ivan  Fedorovici,  se­
          şitele  întinderi  de  pămînt  lu­  purtat  discuţii  cu  colhoznicii,   cretarul  organizaţiei  de  partid
          crate  cu  grijă.  Case  noi,  îm­  interesîndu-se  de  fiecare  amă­  a  colhozului  —  cu  dorinţa  fer­
          podobite  cu  flori  s>  puieţi  ti­  nunt   Adăpătorile   automate,   mă  ca  într-un  viitor  apropiat
          neri  de  arbuşti,  completau  de­  hrănirea  vitelor   cu  ajutorul   să  ştergem  diferenţa  între  sat
          corul  satelor  sovietice  din  a-   agregatelor  mecanizate,  cură­  şi  oraş,  iar  colhoznicii  noştri
                                      ţenia  grajdurilor  şi  scoaterea
          ceastă  regiune.           bălegarului  cu  ajutorul  trans­  să  fie  posesorii  unei  înaite  cul­
           După  aproape  40  minute.  în   portoarelor  mecanice  ca   şi   turi.  să  fie  demni  de  societatea
          depărtare  s-au  profilat,  albe  şi   mulsul  mecanic,  au  fost   lu­  sovietică.
          impunătoare,  clădirile   colho­  cruri  care   i-au  minunat  pe   Cele  12  ore  petrecute  de  co­
          zului  „Comunar".  Zeci  de  oa­  preşedinţii  gospodăriilor  noas­  lectiviştii  romîni  în  acest  col­
          meni,  bătrîni  şi  tineri,  au  pri­  tre  colective.  Ei  au  făcut  dife­  hoz   au  însemnat  uq   izvor
          mit   delegaţia   colectiviştilor   rite  schiţe,  au  luat  detalii  teh­  nesecat  de  învăţăminte  şi  tot­
          din  ţara  noastră,  schimbînd  u-   nice.  au  cerut  explicaţii.  Erau   odată  un  minunat  prilej   de
          rări,  buchete  de  flori,  insigne.   preocupaţi  să  nu  le  scape  ni­  strîngere  a  legăturilor  de  prie­
          Tradiţionalul  „Bine  aţi  venit !“   mic  din  tot  ce  le-ar  putea  fi   tenie  cu  colhoznicii.
          a  deschis  programul  acestei  vi­  de  folos-
          zite  de  neuitat.           Producţiile  mari  de  lapte  ob­    P.  ZBIRLEA    |  .^Culesul  viilor"    Sculptură  de  ROUICA  SEVERI NE ANU,
           După  cum  ne-a  informat  pre­  ţinute  de  la  fiecare  vacă.  au
          şedintele  colhozului,  tov.  ICsi-   dat  loc  la  numeroase  comen­
          encin  Tihon  Ivanovici,  colho­  tarii.  Tovarăşul  Ene  Matei   a
          zul  „Comunar"  a  luat  fiinţă  în   întrebat-o  pe  Nadia  Vlasciuc
          anul  1928.  El  dispune  de  2-115   cum  îngrijeşte  animalele.
          hectare,  înglobind  750  de  fami­
          lii  din  două  sate.  Profilul  pro­  —  Colhozul   nostru  —  a
          ducţiei  colhozului  constă  din   răspuns  ea — nu  are  o  bază  fu­
          culturi  cerealiere :  grîu.   po­  rajeră  naturală.  Toate  nutre­
          rumb,   orz.  sfeclă  de   zahăr,   ţurile  la  noi  se  cultivă  fie  pen­
          cartofi   şi  altele,   precum  şi   tru  fîn,  fie  pentru  siloz  Noi   Soarele  abia  răsărise.  Doar   anul  trecut.  Al  oilor  la   1300,   ritat  eu,  fetele  erau  o  pacoste  la
          din  creşterea  animalelor,  căro­  punem  multă  bază  pe  nutreţu­  lătratul  răguşit  al  clinilor  ciobă­  cu  300  mai  mult  ca  în  1958,  al   oasa  omului...
          ra  li  se  acordă  o  importanţă   rile  însilozate.  In  timpul  ier­  neşti  şi  o  îndepărtată  doinire  din   porcilor  cu  13,  iar  al  stupilor   Şi  Hiena  Erlian  ne  povesteşte
          deosebită-  Numai  în  anul  1958,   nii  hrana  principală  constă  din   caval  tulburau  liniştea  acestei   de  albine  cu  27.  De  la  îngrijirea   cum  s.a  măritat  ea  cu  plutaş d
          colhozul   a  realizat  un  venit   siloz  şi  concentrate.  In  lunile   dimineţi  de  toamnă.   Ciobanii   şi înmulţirea animalelor,  discuţia   Nistor  Hrhan  cu  28  dc  ani  in
          de  peste  1 000.000  ruble   din   de  vară  silozul   este  înlocuit   Ion  Niţuc  şi  Manea  Glieorghe  de   între  fruntaşii  colectivei  a  trecut   urmă.  Cum  rideau  fetele  bogă­
          vînzarea  produselor  animale.  cu  masă  verde  (trifoi,  secară,   la  stîna   gospodăriei   colective   la  construcţia  celor cinci  saivane,   taşilor  de  ea,  că   n.a  avut  ca
                                      dughie,  hrişcă)  care  se  coseş­
            Această   cifră  a  trezit   un   te  şi  se  aduce  la  grajd.  Fa­  zootehnice  din  Broşteni  (Vatra   apoi  treptat  la  felul  cum  se  face   zestre  nici  măcar  aşa  ca  de obicei
          mare  interes  în  mijlocul  colec­  cem,  cum  s-ar  spune,  6  creş­  Dornei),  care  de  obicei  porneau   retribuţia  după   zile.muncă.  In   două-trei  viguri  de  pinza,  ţesute
          tiviştilor  noştri,  ceea  ce  a  dat   tere  intensivă  a  animalelor-  Pe   cu  noaptea.n   cap  pe  cărările   gospodăria  colectivă  zootehnică   în casă. Acum nu  mai»trebuie  să
          loc   la  numeroase   întrebări-   lîngă  aceasta,  dăm  o  mare  a-   munţilor,  trausportind  pe  samare   ain  Broşteni,   s-a  dat  la  ziua-   se  obosească   femeile  să  ţeasă
          Tov.  Ion  Daia,   preşedintele   tenţie  respectării  întocmai   a   caşuri  dulci  la  colectivă,  întîrzi-   munca  numai   ca  avans  5  lei,   pînză  aspră  şi  cinepă,  cu  firul
          gospodăriei  agricole  colective   programului  de  grajd,  hrăpirii   aseră  de  astă  dată-  Nu  ştiau  ce   6  kg.  de  fin,  1,50  kg.  de  cartofi,   pe-alocuri  plin   de  puzderiile
          „Ştefan  Gheorghiu“  din  comu­  la  ore  fixe,  pansajului.  In  fie­  să  fa-ă.  Să  pornească  spre  sat   300  grame  brînză,  urdă,  fapte,   încă  necăzute.  Găresc  la  maga­
          na  Putineiu.   raionul  Giurgiu,   care  grajd  există   adăpători   sau  să  aştepte   zootehnistul  să   unt  şi  alte  produse  specifice  con­  zinele  de  stat  şi  la  cooperativele
          l-a  rugat  pe  tov.  Tihon  Ivano-   automate.  Astfel,  animalele  fo­  controleze  la  faţa  locului  calita­  diţiilor  locale  de  munte  şi  mai   de  consuni  din  comună  tot  ce
          vici  să-i  spună  care  este  în­  losesc  apa  la  discreţie.  tea  laptelui,  a  caşului.  ales  colectivei  lor.  le  trebuie.  Nu  există  colectivist
          cărcătura  de  animale  la  suta   Alături  de  selecţie,  hrana  şi   —  Ce  ne  facem  Ioane?  După   Fiecare  a  calculat  cu  deamă-   în  Broşteni   care  să  nu-şi  fi
          de  hectare  în  acest  colhoz.  îngrijirea  au  contribuit  la  ri­  cum  văz  eu,  amu  iară  ne.o  iau   nuntul  partea  ce  i  s.a  cuvenit   construit  casă.  să  nu-şi  fi  cum­
                                                                 înainte  ăi  cu  vacile...  —  îl  în­
            —  Da  —  a  răspuns  preşedin­  dicarea  producţiei-   In  medie   trebă  Glieorghe  Manea  pe  Niţuc.  ca  avans  de  40  la  sută.  Vasile   părat  radio  şi  mobilă  modernă.
          tele  colhozului  —  întrebarea  e                       —  Ştiu  ş;  eu,  că  bine  1e  potri­  Luncaşu,  care  a  cîştigat  întrece­  Paturile  de  altădată,  improvizate
          binevenită-  La  fiecare  sută  de   de  la  fiecare  vacă  colhoznicii   veşte  şi  zootehniciţfna  noastră.   rea,  efectuînd  pînă  în  septembrie   cu  patru  ţăruşi  bătuţi  în  pă­
          hectare   noi  avem  44,2   vite   obţin  în  aceste  condiţii  peste  Să  nu  pice  ea  tocmai"  amu.  Şi   647  zile-mimcă,   are  de  primit   mînt,  şi  casele  io-ase,  cu  caprele
          mari,  din  care  jumătate   sînt   3.000  litri  de  lapte.  Sînt  vaci   doar  ştie  că  sîntem  în  întrecere.   3.335  lei.  3.882  kg.  de  fîn,  194   legate  în  uşa  tindei  de  un  stîlp.
                                                                                                                         au  di-sipărut  denmlţ
          vaci,  73  porci  şi  314  păsări.   care  au  ajuns  să  dea  5—6.000   Şi-aşa,  pe   Vasile  Luncaşu  tot   kg.  brînză,   970  kg.  cartofi  şi   Şi  păşunile,   fineţele.   parcă
          Noj  realizăm  la  fiecare   sută   litri  de  lapte  anual-  nu-1  mai  ajungem  noi  din  urmă.   însemnate  cantităţi  de  lînă,  carne   sînt  mai  roditoare  ca  altădată.
          de  hectare  37.000  litri  lapte  şi   In  anul  acesta   colhoznicii   Aseară  am  aflat  şi  secretul  de   urdă,  unt,  lapte.  Acum,  fruntaşii   Şi  nu-i  de  mirare.  Cu  cită  grijă
          peste  12 000  ouă.  In  anii  sep-  din  colhozu]  „Comunar"   au  ce  Vasile  n-a  vrut  să  ia  avans  discutînd  între  ei  „secretul"  lui  sînt  ele  curăţate  de  colecti­
          tenalului.  vom  ajunge  să  tri­  trecut  la  o  nouă  formă  de  re­  pînă  amu  de  la  colectivă.  Şi  cînd   Vasile  Luncaşu,  şi-au  dat  scama   vişti,  primăvara,  şi  semănate cu
          plăm  aceste  producţii.    tribuţie  a  muncii  şi  anume,  re­  te  gîndeşti  că  are  mai  bine  de   că  acesta  este  un  gospodar  pri­  ierburi!  Da,  da,  în  poienile mun­
           Răspunsul  preşedintelui   de   tribuţia  în  bani.  Această  formă   600  zile-inuncă.  ceput  nu  numai  în  colectivă  dar   ţilor  Stînişoarei  şi  Bistriţei,  în
          colhoz  a  dat  de  gîndit  colecti­  de  retribuţie  a  creat  un  nou  J   Lurînd  apărură   Luncaşu  şi   şi  acasă.  locul  otavei  pe  alocuri  ofilită,  a
          viştilor  noştri.  Ei  au  început   stimulent  în  munca  colhoznici-  |  zootehniciana.  Şi  pe  negindite  se   Cu  cît  colectiva  zootehnică  din   apărut  conveierul  verde-  Si  oile,
          să-şi  facă  pe  loc  diverse  cal­  lor,  care  au  devenit  cointere-  |  încinse  taifasul.  Dc  la  Luncaşu,   Broşteni  este  mai   bogată,  cu   şi  vacile  dau  o  producţie  de  lap­
          cule,  cam  cîte  vite  ar  fi  nece­  saţi  să  producă  mai  mult.  să  i ciobanii  au  afiat  că  nu  e  totul   atit şi  traiul  colectiviştilor de  aici   te  şi  carne  cu  mult  mai  mare.
                                                                 să  ştii  numai  cum  să   prepari   este mai îmbelşugat. Să  poposim,   Gospodăria  colectivă  îşi  are  au­
                                                                 caşul  sau  telemeaua  şi  să  paşti   la  voia  întîmplării,  intr.o  casă   tocamionul  său,  luat  în  schimbul
                                                                 vitele  vara  pe  păşune,  ci  princi­  de  colectivist.  Să  intrăm  de  pildă   produselor  lactate.  Ca Urii  şj  mă­
                                                                 palul  e  cum  să  le   asiguri  o   în  căsuţa   aceasta   cu  ferestre   garii  nu  se  mai  folosesc  decît  pa
                                                                 bază  furajeră  cît  mai  bogată  şi   luminoase,  de  la  poalele  munţi­  drumurile  impracticabile  de  mun­
                                                                 felurită  pentru  iarnă.   Hi,  care   lor  Bistriţei.  E  casa  colectivistei   te.  Numai  pînă  în  luna  septem­
                                                                 lucrează  la  sectorul   bovinelor,   Elena  Erlian,   mamă   eroină.   brie  colectiva  valorificase  prin
                                                                 s-au  îngrijit  de  acest  lucru.  Pe   Camerele  curate  şi  pereţii  împo­  cooperativă  40  tone  de  fîn,  10.850
                                                                 lîngă  faptul  că  au  ajutat  la  cu­  dobiţi  cu scoarţe,  alese  cu  motive   kg.  brînză,  1.300  kg  de  lînă,
                                                                 răţirea  păşunelor  şi  strîngerca   moldoveneşti,  cu  preşuri  tărcate,   5.300 kg.  de  lapte  şi  alte  produse.
                                                                 finului  de  pe  cele  580  dc  hectare,   te  intîmpină  prietenos.  Iată  de  ce. tot mai multe  fami­
                                                                 au  făcut  zile-mimcă  şi  la  însilo-   —  Poftiţi,  luaţi  loc,  ne  îmbie   lii  de  ţărani  muncitori  din  Broş­
                                                                 zarea  a  150.000  kg.  de  ierburi,   colectivista  Erlian.  Nu  vă  sfiiţi,   teni  au  făcut cerere  p.ntru  intra­
                                                                 lată  deci,  una  din  părţile  „secre­  sînt  scaune  noi,  mobilă  nouă.   re  în  gospodăria  colectivă.  Nu­
                                                                 tului"  prin  care  Vasile  Luncaşu,   Mai  amu  cîtva  timp  am  cumpă­  mai  de  la  împărţirea  avansului
                                                                 Nicolae  Antol  şi  alţi  colectivişti   rat-o.  Tăt  ce  vedeţi  în  casă  este   s-np  primit  11  cereri  printre  care
                                                                 fruntaşi  au  realizat  un  număr   făcut  din  nou.  Am  măritat  trei   figurează  şi  a  mijlocaşului  Mihai
                                                                 Însemnat  de  zile-muncă.  Ei  au   fete,  pe  Măricica,  Aneta  şi  Şte-   Elorea.  Iată  în  fapt  temeiul  dis­
                                                                 reuşit  ca  printr-o  bună  îngrijire   făma.  Le-am  dotat  aşa  cum  se   cuţiei  între  colectiviştii  fruntaşi
                                                                 a  vacilor  de  lapte  acestea  să  dea   cuvine  unor  tete  de  colectivist.   Vasile  Luncaşu,  Antol   Nicolae.
                                                                 pînă  în  prezent  o  producţie  de   Amu  o  pregătesc  de  măritiş  pe   Ion  Niţuc  şi  Glieorghe   Manea
                                                                 1600  kg.  lapte  pe  cap  de  vacă   Mihailina   O  cere  un  mecanic   purtată  în  acea  dimineaţă   de
                                                                 furajată.  Cît  priveşte   numărul   ceferist  de  la  Bacău.  Unsprezece   toamnă  aurie.
                                                                 de  vaci  de  lapte,  el  a  ajuns  la   fete  am  şi  un  singur  băiat.  Ehei,
               Colectivişti  din  regiunea  Suceava  tn  vizită  la  Moscova  60,  deci  cu  20  mai  multe  decît  pe  vremea  aşeia,  cînd  ra.am  mă­  MARIA  STANCU
   1   2   3   4   5   6   7   8