Page 1 - Albina_1962_01
P. 1

N  e-am  luat  rămas   bun  da  la  anul  care  a
                       trecut  şi  se  cade  să  răsfoim  din  nou,  re-
                       capitulind,  filele   calendarului  1961.  Ara
                  ridicat  paharele   pline  şi  am  sorbit  din  vinul
                  3tors  şi  pritocit  din  strugurii  copţi  sub  soarele
                  anului  trecut,  în  cinstea  celui  nou  venit.  Şi  fără
                  îndoială  că,  de  revelion,  înainte  ca  limba  cea­
                  sornicului  să  fi  ajuns  la  verticală,  arâtînd  mie­
                  zul  nopţii,  fiecare  dintre  noi  am  aruncat  o  pri­
                  vire  îndărăt,  derulînd  ca  intr-un  film  istoria
                  celor  cincizeci  şi  două  de  săptămîni  ale  anului
                  1961.
                    Al  doilea   an  al  şesenalului  a  fost  încheiat
                  de  către  muncitorii,  inginerii  şi  tehnicienii  din
                  uzinele  patriei   cu  12  zile  înainte  de  termen.   Anul  64  t  Seria  II  •    Nr.  7î l   •   Miercuri  5  ianuarie  1942  •   8  pagini  —  15  bani
                  Planul  producţiei  globala  industriale  pe  1961  a
                  fost  îndeplinit  la   19  decembrie.  Aceasta  în­
                  seamnă  că  în  momentul  cînd  pe  întinsul  ţârii
                  se  anunţa  sosirea  anului  nou,  producţia  noas­
                  tră  înreaistra   o  depăşire  da  3  la  sută  şi  un
                  plus  de  aproximativ  5  miliarde  lei,  faţă  de  pro­
                  ducţia  planificată  pe  întregul  an.
                    In  anul  1961,  ritmul  de  creştere  a  producţiei
                  faţă  de  anul  precedent   a  fost  de  16  la  sută.
                  Să  nu  uităm  că   şi-n  1960  am  înscris  un  ritm
                  asemănător  faţă  de  1959.  Dacă  am  lua  numai
                  sporul  de  producţie  al  anului   1961,   faţă   de
                  1959,  am  afla  că  numai  acest  spor  reprezintă
                  o  dată  şi  jumătate   mai  mult   decît  întreaga
                  producţie  din  1938  a  Romîniei  burghezo-moşie-
                  reşti.  Şi  să  n.u  uităm  că  anul  1938  a  fost  trîm-
                  biţat  de  burghezo-moşierime  ca  anul  culminant
                  al  „prosperităţii’'  economice.
                    Ni  se  umplu  inimile  de  bucurie  şi  mlndrie
                  cînd  parcurgem  paginile  anului  care  s-a  în­
                  cheiat  şi  care  adaugă  şirului  de  nestemate  a>le

                   l a   În c e p u t

                   id e  AN I



                  anilor  construcţiei  socialiste  în  patria  noastră,
                  încă  un  diamant  de  preţ.  Anului  care  vine  i
                  s-au  gîndit   şi  cîntărit  perspectivele  încă  din
                  prima  jumătate  a  anului  trecut.  Planul  pe  1962
                  a  fost  dezbătut  de  plenara  C.  C.  al  P.M.R.  din
                  30  iunie— 1  iulie  1961.  Timp  de  o  lună  de  zile,
                  planul  pe  1962,  căruia  i-am  urat  bun  venit  pe
                  meleagurile  noastre,   a  constituit  subiectul  a
                  nenumărate  consfătuiri,  analize  şi  propuneri,  in
                  uzine  şi  fabrici,  în  gospodăriile  de  stat  şi  co­
                  lective,  în  instituţii.  Bilanţul  anului  trecut  este
                  extrem  de  pozitiv.  Bugetul  nostru  de  stat  a  în­
                  registrat  un  excedent  de  2,6  miliarde  lei.  Anul
                  1962  va  depăşi  substanţial  aceste  cifre.  Veni­
                  turile  din  economia  socialistă  vor  fi  cu  19,6  la
                  sută  mai  mari  decît  cele  realizate  în  1961.  Im­
                  petuoasa  creştere   a  volumului  bugetului,  cu
                  fiecare  an,  este  argumentul  cel  mai  puternic  al
                  superiorităţii  orînduirii  socialiste.
                    „Iarna  grea,  omătul  mare,  semne  bune  anul
                  a r e ',  spun  versurile   pluguşorului   străvechi.
                  Sub  acest  omăt  greu,  grîui  anului  ce  vine  aş­
                  teaptă  primăvara  ca  sub  o  pătură  caldă,  ferit
              1 »
                  de  îngheţ.  Semnele  anului  sînt,  aşadar,  bune.
                  Dar  aceste  semne  bune  au  fost  Ş*  ele  din  vre­
                  me  cîntărite,  iar  recolta  anului  care  vine,  pre­
                  gătită  din  timp.
                    Sfîrşitul  anului  în  agricultură  a  stat  sub  sem­
                  nul  Consfătuirii  pe  ţară  a  ţăranilor  colectivişti.   V.  Crioşteanu                                Peisaje  «e i  pe  întinsul  patriei.
                  Din  toate  colţurile  ţării  s-au  strîns  în  minunata    (De  Ia  al  3-lea  Salon  internaţional  de  artă  lotogralică  aI  R.P.R.)
                  sală  a  Palatului  R.P.R.  mii  de  delegaţi  şi  invi­
                  taţi.  Au  luat  parte  la  discuţii  numeroşi  colec­
                  tivişti,  specialişti   în  agricultură,  activişti  de
                  partid  şi  de  3tat.   Au  fost  ascultaţi  cu  luare   C H E M A R E A
                  aminte  delegaţii  Dobrogei,   ai  regiunii  Bucu­
                  reşti,complet  colectivizate,  a  fost  subliniată  cu
                  ropote  de  aplauze  vestea  câ  peste  90  la  sută
                  R.P.R.  şi  angajamentele  luate  de  delegaţi  pen­ Consfătuirii pe ţari a ţăranilor colectivişti
                  din  suprafaţa  arabilă  a  ţării  o  formează  sec­
                                 A u  răsunat  în  Sala  Periatului
                  torul  socialist.
                  tru  anul  1962.  Despre  producţii  medii  de  5.000
                  kg.  porumb  boabe  la  hectar  pe  suprafeţe  ne­  Ţărani  colectivişti  şi  întovărăşiţi,  ţărani  ce   dar  bine  viaţa  gospodăriilor  colective  şi  ei
                  irigate,  au  vorbit  delegaţi  din  Banat  şi  Crişa-
                                                               vă  mai  cultivaţi  singuri  bucata  de  pămint,
                  na,  din  Dobrogea  şi  Oltenia.  Fiecare  angaja­  m ecanizatori  din  gospodării  de  stat  şi  sta­  au  zugrăvit,  pe  bază  de  fapte,  pe  baza  a  tot
                                                                                                           ce  se  întîmplă  cu  adevărat  Sn  comunele  şi
                  ment  se  sprijinea
                                    pe  dovezi  clare,  concrete.
              i   minunat  al  anului   care  a  început,  fiecare  se   ţiuni  de  maşini  şi  tractoare,  tehnicieni,  in­  raioanele  lor,  viaţa  de  azi  a  ţărănimii  noas­
                    Unul  după  altul  vorbitorii  întregeau  tabloul
                                                                                                           tre.
                                                               gineri  şi  oameni  de  ştiinţă  din  agricultură,
                  străduia  sâ-şi  aducă  partea  sa  de  experienţă,   spre  v o i  toţi  îndreptăm  această  chemare  îa    S-a  văzut  astfel  că  în  toate  părţile  ţării
                  de  pricepere  şi  entuziasm,  în  ansamblul  gran­  numele  Consfătuirii  pe  ţară  a  colectivişti­  socialismul  a  învins,  că  cea  mai  mare  parte
                  dios  al  apropiatei  colectivizări  complete.  S-a   lor.                               a  ţăranilor  de  astăzi  sînt  colectivişti,  că  re­
                  vădit  limpede   că  gospodăriile   colective  au   Ne-am  adunat  aci  laolaltă  din  toate  re­
                  ajuns  la  maturitate,  câ  sînt  puternice  şi  îa  pli­                                giunile  Dobrogea  şi  Bucureşti,  două  dintre
                  nă  dezvoltare,  exemplu  viu  de  gospodărire  so­  giunile  tării,  colectivişti  aleşi  de  adunările   cele  mai  mari  regiuni  agricole  din  ţară,  sînt
                   cialistă  a  pâmîntului.   Ele  sînt   capabile  3â   raionale,  spre  a  lua  parte  la  această  Con­  colectivizate  în  întregime,  iar  în  regiunile
                   smulgă  tarlalelor  roade  din  ce  în  ce  mau  bo­  sfătuire,  ca  unii  ce  reprezentăm  in  tara   Banat  şi  Galaţi  trecerea  la  colectivizare  este
                   gate,  sâ  pună  în  valoare  pâmînturi  degradate,   noastră  agricultura  socialistă.  aproape  încheiată.  Dacă  treci  astăzi  pe  ţa­
                   sterpe,  sâ  realizeze  producţii  tot  mai  mari  de
                  lină,  carne,  lapte  şi  ouă,  sporind  numărul  de   Ştiţi  de  bună  seamă  că  timp  de  cinci  zile   rinile  ţării  de  la  un  capăt  la  altul,  vezi  deo­
                   vite,  oi  şi  păsări.  Viile  şi  livezile  de  pomi  vor   am  dezbătut  împreună  cu  conducătorii  parti­  parte şi de alta numai lanuri mari,  întinse din
                  înfrumuseţa  dealuri  pînă  ieri  golaşe,  canale  de   dului  şi  statului,  cu  oameni  de  ştiinţă,  ingi­  zare  în  zare.  Pretutindeni  vezi  sate  în  care
                   irigaţie  şi  lacuri   de  acumulare,  vor  iertiliza   neri   agronomi,   zootehnişti,   cu   mecani­  se  ridică grajdurile,  saivanele,  magaziile  albe
                  soluri  care  încă  n-au  rodit.  Maşini  perfecţio­  zatori  şi  constructori  de  maşini,  activişti   ale  gospodăriilor  colective  şi  case  noi  ca
                   nate  vor  ieşi  pe  ogoare.  Tractorul  „Universal   de  partid  şi  de  stat,  ce  anume  trebuie  să   nişte  începuturi  de  aşezări  orăşeneşti.
                   600"  de  mare  forţă  va  dudui  pe  întinsele  tar­  facem  pentru  a  încheia  colectivizarea  agri­  N oi,  colectiviştii,  sîntem  astăzi  o  mare  for­
                   lale.                                       culturii,  pentru  a  organiza  cit  mai  bine  gos­  ţă.  însumăm  laolaltă  peste  două  m ilioane  de
                    Ca  toate  acestea  sâ  prindă  viaţă,  tehnica  şi   podăriile  colective,  a  le  întări  şi  a  le  creşte   fam ilii  şi  stăpînim  mai  mult  de  5  m ilioane
                                                               tot  mai  mult  avutul,  pentru  a  spori  recol­
                   ştiinţa  vor  colabora  şi  mai  strîns  cu  gospodă­                                   hectare   de   pâmînt.   Reprezentam    aşadar
                   riile  de  stat   şi  colective.  Vom  munci  şi  vom   tele  de  toate  felurile  şi  a  înmulţi  cit  mai   marea  mulţime  a  ţărănimii,  nădejdea  cea
                                                               mult  animalele  şi  producţia  lor.
               i   trăi  mai  bine,  vom  fi  mai  puternici,  pentru  câ                                  mare  a  agriculturii  din  ţara  noastră,  chezăşia
                                                                 La  Consfătuire  au  vorbit  mulţi  delegaţi,
                   toate  condiţiile  ne  sînt  la  îndemînâ,  pentru  că                                  belşugului.
                                                               arătînd  ce  au  făcut  ei  pentru  a  obţine  cele
                   ne  conduce  partidul  clasei  muncitoare.
                                                               mai  ridicate  recolte.                       Ogoarele  unite  ne  dau  putinţa  să  facem
                    „Semne  bune  anul  are"...  sună  versul  plugu­                                                                                ir.
                                                                 A   luat  cuvîntul  şi  tovarăşul  Gheorghe   mai  multe  culturi,  «ă  dăm  pămîntului  mai
                   şorului.  Noi  însă  slntem  obişnuiţi  să  nu  vorbim
              i    de  semne.  Noi  vorbim  de  certitudini,  fiind  stă-   Gheorghiu-Dej,  care  ne-a  dat  poveţe  pre­  multe  întrebuinţări,  să-l  folosim  mfii  chibzuit,
                                                               ţioase  ca  să  putem  îndeplini  şi  mai  cu  spor
                   pîni   ai  soarlei  noastre  şi  ai  viitorului  nostru   sarcinile  ce  stau  în  faţa  agriculturii  noastre.  să-l  lucrăm  cu  maşini,  in  cea  mai  mare  parte
                   fericit.
                                         ŞTEFAN  LUCA            După  cum  am  spus,  noi  am  fost  In  Con­       (Continuare  în  pag.  4—:f>)
                                                               sfătuire  delegai  ai  colectiviştilor,  noi  înşine
                                                               colectivişti.  Cei  care  au  vorbit  cunosc  aşa­                                    .-1
                                                                                         a »'
                                                                   0
   1   2   3   4   5   6