Page 6 - Albina_1962_01
P. 6

i n   cuvîntui  rostit  la  Consfătuirea  pe  ţară   tate.  Mulgătorii  de  la  G.A.C.  Topraisar  citesc
               /  o  fruntaşilor  agriculturii  socialiste,  de   multe  broşuri  zootehnice   (comunista   Eliza
              *   către  vicepreşedintele  sfatului  popular  al   Ghergu  ştie  ce  să  le  recomande),  iar  lecturile
              raionului  Negru  Vodă,  găsim  între  altele  o   de  specialitate  netezesc  calea  priceperii  şi  în-
              referire  la  trecutul  nu  prea  îndepărtat:  demînării pe  tărîm practic.  Tocmai  în  această
                „De  la  o  vacă  nu  se  obţinea  cu  mult  mai   direcţie  îşi  îndreaptă  atenţia  brigadiera  noa­
              mult  lapte  decit  de  la  o  capră".■■   stră■  Ea  organizează  lunar  şedinţe  de  pro­
                Scurt  şi  cuprinzător !  O  vacă  dădea  numai   ducţie  cu  mulgătorii  şi  îngrijitorii,  Sînt  ana­
              cu  ceva  mai  mult  decit  o  capră.   Cam  atît   lizate  cu  acest  prilej  atît  succesele,  cît  şi  ră-
              lapte  pica  în  şiştarul  ţăranului  dobrogean,   mînerile  în  urmă.  întregul  colectiv  îşi  spune
              înainte  de  colectivizare.                părerea.
                Care  e  situaţia  astăzi  ?  Ne-o  spune  tot  to­  Dacă  undeva  intervine  vreun  neajuns,  dacă
              varăşul  vicepreşedinte  Constantin  C îrja n :   un mulgător invocă, să  spunem,  greutăţi  ima­
              producţia  de  lapte  a  crescut  pe  raion  la  2.000   ginare pentru a-şi motiva  lipsa de  îndemînare
              litri  de  fiecare  vacă  furajată,                     sau  de  pasiune  în  muncă,  bri­
              iar  cele  49  de  gospodării  co­                      gadiera   organizează  ţie   loc
              lective  au  acum  7.600   vaci,                        schimburi  de  experienţă.  Cei
              faţă  de  numai  1.137   capete                         buni  învaţă  astfel  de  la  cei
              în   1957                                               foarte  buni,  fie  că  e  vorba  de
               Colectivizarea  a   spulberat                          iuţeală  la  muls,  de  furajare
              de  mult   temerile  unora   că                         chibzuită   sau  de  păstrarea
              zootehnia   în   general   şi                           curăţeniei.
              creşterea   vacilor   de   lapte                         Cu  ajutorul  organizaţiei  de                   t,CLACA"
              în   special,   nu  ar   fi   ren­                     partid  şi  al  consiliului  de  con­  (De  la  Expoztţia  ăe  artă  fotografică  a  lucrătorilor  din
              tabile  în  condiţiile  stepei.  Dacă  în  Dobrogea   ducere,  se  ţin  concursuri  „Cine  ştie,  cAştigă",
              nu  vedeai  pe  vremuri  decit  oi  şi  saiele,  azi   dotate  cu  premii,  pe  tema  creşterii,  în grijirii   cooperaţie).
              admiri  in  orice  sat  cirezi  de  vaci  din  rase  de   şi  furajării  animalelor.
              mare  productivitate  şi  ferme  ultramoderne.  M ulgătorii  şi  în grijitorii  de  taurine  ăe  te
                Aşa  e  şi  în  comuna  Topraisar.  La  înfiin­  G.A.C.  Topraisar  alcătuiesc  un  colectiv  unit   Tinereţe   tîrzie
              ţare,  în  1950,  colectiva  de  aici  nu  avea  nici   întocmai  ca o familie.  Fiecare  tinde  să  înveţe   *
              o  vacă.  In  1952,  a  cumpărat  12  capete,  pentru   ăe la  celălalt, iar fosta mulgătoare,  brigadiera   C- drept  vorbind,  mătuşa   Primeşte  ce  i  se  cuvine  după
              ca  la  sfîrşitul  lui  1961  să  aibă  614  vaci  cu   de  astăzi,  ştie  să-i  îndrume  şl  să-i  emuleze,   L  Zamfira din comuna Clă­  zilele-muncă,  dar  preşedintele
              lapte  şi  juninci.                        fiindu-le  apropiată,  bucurîndu-se  de  încre­  deşti,   raionul   Ruhuşi,   mai  avu  o  surpriză  pentru  ea.
                Conducerea  gospodăriei  a  atras  în  sectorul   derea  şi  de  stima  lor.     m'd  n-a  avut  tinereţe.  Imediat   „Mata,  mătuşă  Zamfira,  tre­
              zootehnic  un  mare  număr  de  femei.  La  în ­  Comunista  Eliza  Ghergu  a  fost  delegată la   duipă  ce  s-a  măritat  ca  Dum­  buie  să  primeşti  de  acum  şi
              ceput,  unele  s-au  codit,  nu  voiau  să  primea­                                bravă,  adică  taman  cînd  îi  e   pensie,  c-aşa-i  rînduiala  în  co­
              scă  şi  a  fost  o  vreme  cind  nimeni  nu  s-ar  fi   Consfătuirea pe  ţară  a fruntaşilor  agriculturii   omului  mai  dragă  viaţa,  s-au   lectivă."   Şi   mai   primeşte
              gîndit  că  ferma  de  vaci  cu  lapte  a  colectivei   socialiste.  Cinstea  aceasta  s-a  răsfiînt  asupra   dus  să  se  înscrie,  după  cum   mătuşa  Zamfira  încă  320  kg.
              ăin  Topraisar  va  fi  condusă  de  o  femeie. N ici   tuturor  colectivistelor   din  Topraisar,   care   erau  atunci  rinduîeINe,  în  re­  grine,  şi  brînză,  şi  zarzavaturi
              iihiar  tovarăşa  Eliza  Ghergu,  căci  despre  ea   luptă  acum  pentru producţii  animale  şi  vege­  gistrul de dijmaşi al moşierului.   şi  vreo  500  de  lei.  M-am  uitat
              9  vorba,  n-ar  fi  crezut,  pe  vremea  cînd  era                                De  a  doua  zi  a  început  cor­  mai  bine la  ea  şi am văzut câ-i
              simplă  mulgătoare.  că  va  ajunge  brigadier   tale  şi  mai  sporite.           voada  pe  neplata,  pe  silnicii  şi   mijesc  în  ochi  lacrimile.  Şi-o  fi
              Zootehnic  şi  i  se  vor  da  în  grijă  trei  grajduA       ANGELA  PREDA        foame.  Asta  i-a fost care va  să   adus  aminte  taman  atunci  de
              pline  cu  vaci.                                                                   zică  Zamfirei  darul  de  nuntă.   viaţa  ei  trecută î   l-am  strins
                                                                                                 Gţiva  ani  mai  tîrziu  i  s-a  sfîrşit   miinile  şi  am  felicitat-o.  Pre­
                Eliza Ghergu  a muncit însă  bine. Vacile Dis­
              creţia.  Rîndunica,  Marioara  şi  Zărzârica,  P9                                  omul  istovit de  muncă.   şedintele  a  spus  că  alţi  14   ^
                                                                                                               Zamfira  nfci
                                                                                                   Hotă rit  lucru,
              care  le  avea  în  lot,  dădeau  cîte  4.000  litri  âg                                                      bătrini  care  au  trudit  o  viaţă   ^
              lapte  pe  an.  Harnica  mulgătoare  a  fo it  fcrl-                               n-a  avut tinereţe.        sînt  în  cinste  la  colectivă  şi
                                                                                                   In  1959,  Zamfira  noastră,
              misă  la  şcoală.  A   devenit  brigadieră  şl  şefă   Mîndrâ-i  lelea                                        primesc  pensie.          <r g  r
              de  fermă.                                                                         Zamfira   Dumbravă,   vădană   Altă  grijă  acum  pe  mătuşa
                                                                                                 şl   mamă   a   cinci   copii   Zamfira.  Cum  să-şi ducă  acasă
                D in  ferma  de  la  Topraisar,  cisternele  albe   Mîndră-i  lelea-n  sărbători   rostuiţi,  a  ascultat  p ova ţa  co­
              au  transportat  în  1961  către  LC.I.L.  250.000   Cum  ii  ruja  între  flori.  muniştilor  şi  a  intrat  în  oolec-   produsele ?  Dar  oamenii  î-au
              litri  de  lapte.  Un  adevărat  rru  —  pornit  dfs   Harnică  ml-e  la  jucat    tivă.  E  harnică  bătrinioa  şi  a   sărit  în  ajutor.  Alde  Zavate  şi
              acolo de unde cu ani  în  urmă  vaca  nu  dădea   De nu  afli alta-o  sat          cîştigat  bine  din  primul  an.   Merticanu  î-au  ridicat  sacii,
              mai  mult  decit  o  capră.                                                                                   l-au  pus  în  căruţă  şi  au  petre­
                                                               Da-n  zilele  lucrătoare,         Şi-a   îndestulat   cămara   au   cut-o  pînă  aoasă.  Drept  e  că
                Care  e  „secretul“  ?  Buna  îngrijire  şi  fura­  Mai  mîndră-i  ca  orice  floare   bunătăţi  şi  în  anul  acela  şi-a   drumul  s-a  cam  lungit   puţin.
              jarea  raţională  a  vacilor.  G.A.C.  Topraisar <t   Că  la  lucru-i  ne-ntrecută   făcut  primul  rînd  de  straie   Mătuşa  oprea  pe  cîne-i  ieşea  innnnnnnnnrreinnnnm nrfrT
                                                               Nici  de  zece,  nici  de-o  sută.  bune.  Şi  l-a  cumpărat  din
              asigurat  pentru  fiecare  vită  mare  peste  tO                                                              în  cale  şi-i  povestea  cum  a  a-
                                                                                                 prisosul  de  produse.  Zicea  ea  :   juns  ea  la  bătrîneţe,  colecti­
              tone  de  porumb  siloz.  Acestui  furaj  i  se  a-   Auzit  în  satul  Libotm   (Baia'   „N-am  avut  eu  la  nunta  mea   vistă  fiind,  să  se  simtă  pentru
              daugă  tainurile  de  concentrate  uruite  şl  de   Mare)  de  CHIRA  VERA.        asemenea  straie*.  Un  an  mai   prima  dată  în  viaţă  tîrvără.
              dovled  furajeri.                                                                  tîrziu  cîştigă  şi  mai  bine  şi-şi
                                                                                                 umple  dulapul  cu  straie  noi.
                Îngrijirea  ştiinţifică  a  animalelor  presu­                                     Anul  ăsta,  la  împărţirea  pro­  TACHE  VASILACHE
              pune un  bagaj de cunoştinţe mereu împrospă­                                       duselor,  mare  i-a  fost  mirarea.  colectivist
                                                                                                                      Interviul  acesta  m-a  pus  pe  gîn-
                                                                                                                    duri.  Or  fi  femeile  sfioase  la  Belinţ,
                                                                                                                    dar  nu  cumva  din  cauză  că  nu  au
                                                                                                                    fost  cu  destul  curaj  puse  în  munci
                                                                                                                    de  răspundere ?  Aşa  abătută  cum
                                                                                                                    eram  i-am  spus  totuşi  preşedintelui.
                                                                                                                      —  Pe  mine  m-ai  gonit  de  pe  că­
                                                                                                                    ciulă.  Dar  musca  a  rămas  acolo.  De
                                                   uitat  bine,  să  văd  or  ii  multe  femei   explic  lipsa  femeilor  cind  vedeam   fapt  tot  consiliul  e  cu  musca   pe
                                                   la  cursurile  acestea ?   Auzisem  că   şi  auzeam  bine  ce  lucruri  iolositoa.   căciulă...
                                                   nu  prea  şi  am  venit  să  mă  conving.   ie   ar  U  putut  ele  alia  aici ?  Hai  la   De  felul  meu  sînt  optimistă.  Dar
                                                   Ce  să  vă  spun,  mi  s-au  înmuiat  ari­  sediul gospodăriei  Albiniţo.  Şi m-am   de  la  sediul  gospodăriei  am  plecat
                                                   pioarele  de  necaz.   Puţine,   foarte   dus.  Drept  pe  căciula  preşedinte­  mîhnită.  Noroc  că  m-am  întîlnit  cu
                                                   puţine  femei  am  văzut  aici.  Zece.   lui,  tovarăşului  Dânilâ  Ion,   m-am   tovarăşa  Tatiana  Groza,  secretara
                                                   AtîL  Da,  şi  să  nu  uit,  mai  sînt  în­  aşezat.   Dar  el  mă   tot  gonea  cu   comitetului  de  femei  din  gospodă­
              ş       es,e  *0*'  unde  am  zburat  în  ul-  scrise  încă  şase  la  cursurile  zooteh­  mina.  Mai  tîrziu  am  înţeles  de  ce.   rie.  Cuvintele  ei  mi-au  dat  curaj.
              |§      tima  vieme,  am  găsit  oamenii  nice,  unde  însă  pînă  la  20  decem­  Mă  socotea  o  muscă.  O  muscă  pe   —  Albiniţo,  zice  ea,  ne  dăm  şi noi
              j|j     învăţînd  cu  nădejde.  Cursu-  brie  nu  s-a  ţinut   decit   o  singură   căciulă  adică...   M-am  înfăţişat  a-   seama  că  nu  am  muncit  destul  de
              M   iile  agrotehnice  de  masă  sînt  în  lecţie.                    tunci  în  faţa  lui,  mi-am  scos  carne­  bine.  Trebuia  să  lămurim   femeile
              =    plină  desfăşurare.  Iată  de  ce  mi-am  După  cîte  eram  informată,  în  co­  tul  de  notiţe  şi  am  început  să-i  iau   de  însemnătatea   acestor   cursuri.
              =    zis :  Albiniţo,  prinde  şi  tu  momen-  mună,  40  la  sută  din  colectivişti   un  interviu,  cum  am  văzut  că  iac   Dar, acum,  am  stat de vorbă cu încă
              g    tul,  interesează-te  unde  ai  putea  să  sînt   temei.   De  pildă,  numai   la   gazetarii.  A, da,  uitasem  să vă spun,   20  de  femei.   Şi  ele  şi-au  exprimat
              ş    te  instruieşti.  Aşa  am  ajuns  pe  ge-  grădina  legumicolă  lucrează  vreo   era  şi  tovarăşul  tehnician  agronom   dorinţa  să  se  înscrie.
              !§   rul  acesta  şi  cu  uliţele  satelor  în-  30.   Poate  or  fi  cursurile   neintere­  de  ţaţă.  De  la  Belinţ  drumul  meu  a  dus  la
              §§   troienite,  tocmai  în raionul  Lugoj.  In  sante,   mi-am   zis.  Hai  să  stau  eu   —   V-aş  ruga  să-mi  prezentaţi  cî-   comitetul  raional  de  femei.  Am  aflat
              =    comuna  Belinţ  m-a  răzbit  deodată  de  vorbă  cu  femeile.  M-am  apro­  teva  tovarăşe  din  consiliul  de  con­  şi  aici lucruri  care  n-au putut  să mă
              jjj   frigul  şi  am  intrat  să  mă  încălzesc  piat  încetişor  de  colectivista   Ana   ducere  al  gospodăriei.  bucure.  O  şesime  abia  din  numărul
              jH   oleacă  în  casa  colectivistei  Maria  Toma  şi  am  întrebat-o   ce   crede   —   Să  vezi,  Albiniţo,  de  fapt  noi,   cursanţilor  sînt  temei.  La  Ictar,  din
              H    Bariu.  L-am  aflat  acasă  numai  pe  despre  cursuri.  Mi-a  răspuns  veselă   eu,  noi  adică,  ştii  femeile  sînt  atît   totalul  de  cinci  femei  înscrise,  una
              S    Costică,  ţiul  ei  din  clasa  a  Vil-a.  că  lecţiile  sînt  predate  frumos,  pe   de  ocupate.  Creşterea  copiilor,  să   este  contabilă,   alta  referentă   la
              g    Cuminte  copil,  silitor  la  învăţătură.  înjelesul  tuturor.   „Cînd  s a  predat   gătească.  Trebuie  să  avem  grijă de   stat,  alta  învăţătoare...   Am   văzut
              =    .Dar  mama  unde  e ?“  „Unde  să  fie,  lecţia  despre  sol,  —  mi-a  şoptit  ea   ele.  Nu  am  ales  iemei  în  consiliu...  însă   că  tovarăşa   Maria  Pînzaru,
              g    face  şi  ea  şcoală.  La  cursurile  a-  —   tovarăşul   Bejenariu   a   adus   —  Desigur,  desigur,  am  zis  eu  po­  care  e  preşedintă  a  comitetului  ra­
              s    grozootehnice".  Aha,  mi-am  zis,  are  probe  de  diferite  soluri.  La  lec­  liticoasă.   Atunci  poate   îmi  reco­  ional  de  femei,  este  hotărîtă  să  nu
              s    copilul  cu  cine  semăna.  Hai  şi  noi  ţia  despre  îngrăşăminte  chimice   mandaţi  cîteva  brigadiere ?  lase  lucrurile  aşa.   „Mai  bine  mai
              g    la  cursuri,  Albiniţo,  să  vedem  ce  şi  folosirea   lor  raţională,  tot  aşa,   —   Brigadiere ?  Da,  brigadiere.  Să   tîrziu  decît  niciodată"  mi-am  spuB
              g    se  poate  învăţa  acolo.  Intru  eu  în  mostrele  de  Îngrăşăminte  chimice   vezi,  la  grădina  legumicolă  unde lu­  în  sinea  mea  ?L  deşi  ar  fi  trebuit
              g    sală  încet,  să  nu  tulbur  liniştea.  care  ni  s-au  arătat  ne-au  ajutat  să   crează  numai  femei,  avem...  poale  să  recurg  la  acele  pe  care  le
              =i   Tehnicianul  agronom.  Gheorghe  Be-  înţelegem şi să ţinem minte cele pre­  —  Aveţi  o   brigadieră1   Foarte
              g    jenariu.  tocmai  explica  despre  se-  date.  Grupul  nostru  de  cursanţi  a   bine.  Şi  cum  o  cheamă ?  am  în  tolbă,  nu  am  făcut  aceasta.   i
              g    minţe  şi semănat,  lecţia  a  8-a  adică,  mai  vizionat  împreună  şl  un  film   —  N-o  cheamă.  Adică  îl  cheamă.   Mai  aştept.  Sîntem  încă  la  începu­
              g    Pe  mine  nu  m-a  băgat  nimeni  în  despre  cultivarea  raţională  a  sfe­  E  şi  el  bărbat.   Vezi,  femeile  sînt  tul  învătămîntului  agrozootehnic  şi  iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!iiii!iiiiiiu iiii!iiiiiiiH!i!i!i!i!iiiii!iiiiiiiiiii!M
              H    seamă,  toţi  erau  ocupaţi.  Cînd  teh-  clei  de  zahăr  şi  a  florii-soarelui"...  plăpînde,  au  atîtea  ocupaţii_Nu  iacă  multe  se  pot  schimba  în  bine.
              =    nicianul  a  adus  un  diafilm  ca  oa-  Rău  mi-a  părut  că  n-am  fost  şi   pot  fi brigadiere...  Am  Încredere  în  femeile  din  raionul
              M   menii  să  înţeleagă  mai  bine  ce  eu  la  film.  Mie  tloarea-soarelui îmi   —   Tovarăşe  preşedinte,  ştiji  c e ?
              g    a  explicat,  puteam  să  fac  orice  năz-  place  grozav.  N-am  avut  însă  timp   Prezentaţi-mi  atunci  cîteva  iemei  —    Lugoj.
              g    drăvănie,  că  nimeni  nu  prindea  de  pentru  păreri  de  rău.   Trebuia  să   şefe  de echipă.            ALBINIŢA
              H   veste.  Atîta  doar,  că  nu  pentru  năz-  lămuresc  lucrurile,  că  mi  se  păreau   — Albiniţo  dragă,  aşa  ceva  noi   Pentru  conformitate,
              §§   drăvănii  am  venit  la  Belinţ.   M-am  tare  încurcate.  Cum  puteam  sâ-ml  nu  avem.  Ştii,  femeile  sînt  sfioase—  ELTSABETA   ABRAHAM
                                                                 iiiiiiiiiiiiiiiiiuhiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiuiiniiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimM
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11