Page 7 - Albina_1962_01
P. 7

Cerinţa  p o p o a re lo r                                                                                     rie  1959,  Marea  Caraibilor  s-a
                                                                                                                           ngustat
                                                                                                                                           nesăţioşii
                                                                                                                                   pentru
                                                                                                                          irustmani.  Mîinile  li  s-au
                                                                                                                          scurtat,  şi  oricîte  urlete  au
                                         Omenirea  a  intrat  in   anul                                                   scos  după  aceea,  revoluţia  cu-
                                       1962  in  condiţii  de  pace.  Aces­                                               iiană  a  progresat  ferm,  înfăp­
                                       ta  este  fără  îndoială  an  mare                                                 tuită  de  eroicul  popor  care
                                       succes  al  forţelor  iubitoare  de                                                munceşte  şi  îşi  apără  cuceri­
                                       pace  în  frunte  cu  Uniunea  So­                                                 rile  avînd  pe  buze  lozinca:
               «MKMINII                vietică.  Cei  care  ar  fi  dorit  să                                             „Patria  o  muerte"  —  „Patria
                                                                                                                          sau  moartea".
                                       vadă  din  non  omenirea  sînge-
                                       rînd  pe  cîrapurite  de   bătaie,                                                   Ce  s-a  întimplat  după  zdro­
                                       nu  şi-au  atins  scopul.  Au  ră­                                                 birea  vechiului  aparat de  stat
              mas  totuşi  multe  probleme  litigioase  nerezolvate,   care  fac                                          antipopular  al  călăului  Ba­
              ca  atmosfera  internaţională  să  fie  încă   destul  de  încordată.                                       tista ?  Să  recapitulăm.   Sub
              E  vorba  între  altele  de  încheierea  Tratatului  de  pace  german,                                      conducerea  guvernului  său
              şi  de  rezolvarea  pe  această  cale  a  problemei  Berlinului  occi­                                      revoluţionar,  în  frunte cu pri­
              dental,  de  încheierea  unui  acord  cu  privire  la  încetarea  expe­                                     mul  ministru  Fidel  Castro,
              rienţelor  nucleare,  încheierea  unui  tratat  cu  privire  la  dezar­                                     poporul  cuban  a  înfăptuit  re­
              marea  generală  şi  totală  sub  un  control  internaţional   efi­                                         forma  agrară,  lichidînd  lati­
              cient  etc.                                                                                                 fundiile   moşierilor  şi  întin­
                Uniunea  Sovietică,  consecventă  politicii  sale  de  pace,  a  fă­                                      sele  concesiuni  de  terenuri  a-
              cut  numeroase  eforturi  constructive  pentru  ca  toate   acesle                                          cordate  înainte  monopoluri­
              probleme  mari  ale  contemporaneităţii  să  fie  rezolvate  în  mod                                        lor  nord-americane ;  au  luat
              echitabil.  Sînt  cunoscute  popoarelor  lumii  propunerile  făcute                                         astfel fiinţă marile gospodării
              de  guvernul  sovietic  pentru  încheierea  Tratatului  de  pace  cu                                        ale  poporului  şi  sute  de  coo­
              Germania,  transformarea  Berlinului  occidental  într-un  oraş                                             perative  agricole.  Au  fost  na­
              liber,  încheierea  imediată  a  unui  acord  cu  privire  la  încetarea                                    ţionalizate  centrele  industriei
              experienţe'or  nucleare.                                                                                    zahărului,  marile  fabrici  şi
                Faptele  demonstrează  însă  că  puterile  occidentale  în  frunte                                        întreprinderi  comerciale,  mi­
              cu  S.U.A.  n-au  făcut  şi  nu  fac  încă  nici  acum  paşii  necesari                                     nele,  transporturile,  băncile.
              pentru  ca  aceste  probleme  vitale  să-şi  găsească  soluţionarea                                           „Declaraţia  de  la  Havana",
              mult  dorită  de  popoare.  Dimpotrivă,  conducătorii  acestor  ţâri                                        proclamată  de  cubanezii  în­
              aplică  tactica  tergiversărilor,  uitînd  însă  că  timpul  nu  lucrează   S-au  împlinit  trei  ani   de   americane.  La  nici  o  sută  de   truniţi  în  Adunarea  Generală
              de  loc  în  favoarea  lor.  In  acelaşi  timp  ei  se  străduiesc  să                                      Naţională  a  consfinţit  „drep­
              arunce  asupra  Uniunii  Sovietice  vina  pentru  impasul  în  care   cînd  detaşamentele  armatei   mile  depărtare  de  ţărmul   tul   ţărănimii  la  pămînt"  şi
                                                                                de
                                                                                    eliberare,
                                                                   revoluţionare
                                                                                               S.U.A.,  un  popor  însetat  de
              i'  găsesc  încă  multe  din  problemele  nerezolvate.  Chiar  la   conduse  de  Fidel  Castro,  au   libertate  înălţa  steagul  liber­  „dreptul  muncitorului  la  ro­
              recenta  întîlndre  din  Bermude,  dintre  Kennedy  şi  Macmillan,   intrat  în  Havana,   capitala   tăţii,  fără  ca  monopoliştii   dul  muncii  sale".
              cei  doi  conducători  occidentali  în  loc  să  caute  căi   comune                                          Cuba  a  fost  împînzilă  de  o
              pentru  a  începe  cît  mai  grabnic  tratative  cu  Uniunea  Sovie­  Cubei.  Regimul  terorist  al  lui   yankei  să  poată  face  altceva   impunătoare  şi  entuziastă  ar­
                                                                   Batista,
                                                                                               decît
                                                                                                     să  spumege  de  furie.
                                                                            lacheul  imperialis­
              tică,  s-au  sfătuit  aşa  cum  arată  Rayn,  comentatorul  Agenţiei   mului  nord-american,  se  pră­  Pentru  ei,  Marea  Caraibilor   mată  de  alfabetizatori.  Toţi
              Associated  Press,  cum  să  facă  să  arunce  asupra  Uniunii  So­  buşise.  Era  în  prima  zi  a  a-   fusese  pînă  atunci  un  fel  de   neştiutorii   de  carte  au  de­
              vietice  vina  pentru  orice  eşec  în  încercarea  de  a  găsi  o  cale   nului  1959.  lac,   îh  apele  căruia  navele   prins  lumina  slovelor.  Cuba
              de  ieşire  din  impasul  în  care  se  află  problema  Berlinului,  în­  Pe  insula  de  114.524   km.   S.U.A.  navigau  după  bunul   revoluţionară este  întiia  ţară
              cetarea  experienţelor  nucleare,  etc.  In  acelaşi  timp  —  scrie   pătraţi  şi  cu  aproape  7  mili­  lor plac, acostau în orice port   din  lumea  celor  două  Ame-
              acelaşi  comentator  —  „întîlnirea  din  Bermude  are  un  aspect   oane  locuitori,  se petrecea un   voiau,  debarcau  trupe, înscău­  rici  care  a  lichidat  analfabe­
              de  natură  să  producă  Occidentului  puţine  motive  de  bucurie.                                         tismul.
              Astfel,  In  timp  ce  cei  doi  oameni  de  stat  vorbeau  de  unitatea   eveniment  remarcabil:  po­  nau  regimuri  de  teroare,  în­  Eliberarea  naţională,  ridi­
                                                                   porul  cuban  scutura  pentru
                                                                                              locuiau  o  juntă  militară  cu
              aliată,  conferinţa  nu  a  iăcut,  într-un  anumit  sens,  decît  să   totdeauna   jugul  pe  care  i-1   alta  care  le  convenea.  carea  nivelului  de  trai  mate­
              pună  în  lumină  lipsa  de  unitate  occidentală".  A id,  Rayn  se   puseseră  monopolurile  nord-        rial  şi  cultural  al  poporului,
              referă  în  primul  rînd  la  poziţia  net  obstrucţionistă  a  genera­           Şi  dintr-o  dată,  la  1  ianua-  victoriile  Cubei  stîrnesc  o  în­
              lului  de  Gaulle,  care  se  opune  cu  înverşunare  începerii  tra­  p;iiiiiitiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiit:!tmiffiiu«iitttNimiwiimm!iittiifmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitn»iimtimiiiHmttiniHii!mtitmm^  sufleţire  extraordinară  prin­
              tativelor  cu  Uniunea  Sovietică.                                                                          tre  patrioţii  din  ţările  latino-
              ajungă  la  un  punct  comun  de  vedere  pentru  a  începe  trata­ (   D R U M U R I                   1 de  simpatii   crescînde.   Po­
                                                                                                                          americane.  Cuba  se  bucură
                în  timp  ce  conducătorii  occidentali  nu  vor  sau  nu  pot  să
              tive  cu  Uniunea  Sovietică,  numeroşi  comentatori  vest-euro-                                            poarele de pe acele meridiane
              peni  şi  americani  care  judecă  lucid  situaţia,  îndeamnă  Ia  tra­  |   DE  JERAL  FELIX  CIKAIA  (CONGO)   1  o  consideră  drept  o  stea  a
              tative.  „Cu  Rusia —  scrie  de  pildă  ziarul  britanic  „Daily  Mail“                                    speranţei.  Ele  ştiu  că  de  iz-
              —   trebuie  să  se  ajungă  la  o  înţelegere  indiferent  dacă  dr.   In  palma-ntînsâ  cdte  drumuri  prevestesc   bînda  Cubei  depinde  şi  pro­
              Schroder  (ministrul  de  Externe  vest-german  —  n.n.)  va  dori   Aceste  linii.  Daţi-mi  un  cuţit     pria  lor  izbîndă  în  lupta  pen­
              sau  nu  aceasta 1“  In  acelaşi  timp  ziarul  englez  „Times"  în­  Ca  somnoroasa-mi  linişte  să  o  pătrundă.  tru  libertate  şi  progres.  Iar
              deamnă  puterile  occidentale  să  recunoască  frontiera  Oder-   Să  rupă  firul  vechiului  destin!       cubanii  spun :  „Venceremos!"
              Neisse,  să  renunţe  la  activitatea  de  spionaj  şi  la  provocări   Ce  bine  este  sâ  fii  liber 1  Sâ  redai   —  „Vom  învinge !“
              împotriva  ţărilor  socialiste.                            Acestor  ierburi,  rouă 1  Şi  sâ  vezi            Le-au  fost  de  ajuns  72  de
               întărirea  şi  consolidarea  păcii  în  lume  depind  în  mare  mă­  Câ  toate  drumurile  parafei eşti    ore ca să arunce în mare ban­
                                                                         Pornesc  in  dimineaţa  liniştită.               dele  de  mercenari  pe  care  le
              sură  de  rezolvarea  problemelor  vitale  ale  contemporaneităţii.
                                                                         Şi  toate  drumurile  sâ  le  vesi               pregătiseră  şi  le  asmuţiseră
              De aceea,  popoarele cer ca  in anul  ce  vine puterile  occidentale
                                                                         Ca  liniile-n  palma  ta  întinsă I              trustmanii.  Vor  zdrobi  orice
              să  dea  dovadă  de  mai  mult  realism,  să  conlucreze  cu  Uniunea                                       altă  agresiune  piraterească.
              Sovietică  pentru  ca  aceste  probleme  să  fie  soluţionate  rezo­  In romineşte  de  M.  DJFNTEMIROV     Cuba  e  puternică.  Ea  se
              nabil  şi  d i  mai  grabnic.                                                                               bucură  de  înţelegerea  şi  aju­
                                                                                                                          torul  tuturor popoarelor  iubi­
                                                                                                                          toare  de  pace  şi  libertate,  ea
                                                                                                                          se  bucură  mai  cu  seamă  de
                                                                                                                          sprijinul  hotărit  al  popoare­
                                                                                               tutul  de  ,.arieni  de  onoare".
                                                       OMOARE"                                a în văţat!                 care  face  parte  şi  poporul
                                                                                                                          lor comunităţii socialiste  din
                                                                                              Se  vede  bine  cine  de  la  cine
                                                                                                            doctorul  Ver­
                                                                                                In  timp  ce
             O                                                                                woerd  şi  rasiştii  sud-africani   nostru.
                                                                                              continuă  practicile  lor  rasis­      N.  CULCEA
                    Intr-un.a  din  zilele  tea  fi  invidiată  şi  de  Hitler,   ceastă  ţară  au  scăzut  cu  mai   te,   deportările  şi   masacrul
             L     trecute, japonezii  din   prescriu  cu  rigurozitate   cine   mult de  50  la  sută-  Toate  a-   băştinaşilor,  în  timp  ce  hotă­
                   Republica  Sud-Afri-   poate  fi  considerată  „persoa­  cestea  fac  ca  guvernul  rasist   răsc  ca  japonezii  să  fie  con­
             E     cană  au  devenit,  cum  nă  albă".  Dacă  rasiştii   sud-   6ă  fie  deosebit  de  interesat  în   sideraţi   „albi  de   onoare",  D  ale  imperialiştilor
                   s-ar  zice......albi".  Nu  africani  şi-au  călcat  pe  inimă   dezvoltarea  comerţului  cu  Ja­  populaţia   băştinaşe   îşi   în­
             T     vă  miraţi,  aşa  este.   oriile  lor  rasiste,  trebuie   să   ponia  şi  cu  marionetele  cian-   teţeşte  lupta  împotriva  co­
                                       făcînd  o  „derogare"  de  la  te­
                   Japonezii  din  această
                                                                                                             a
                                                                   kaişiste  din  Taiwan.  Aceasta
                                                                                                                rasiştilor
                                                                                                          şi
                                                                                              lonialiştilor
             O    ţară  au  devenit  chiar   aibă  un  motiv  serios-  este  cauza  pentru care a decre­  pentru  a-şi  cuceri  libertatea,
                   mai  ceva  oa  albii  de   Ce anume  i-a  determinat pe   tat  peste  noapte  pe  japonezii   pentru  a  nu  mai  fi  silită  să
             N     rînd...  ,„albi  de onoa­  rasiştii  sud-africani  în  frunte   din  ţară  şi  chinezii  din  Tai­  trăiască  în  afara  legii  în  pro­
                   re".  Să  nu  credeţi
                                                                                              pria sa  ţară.  Nu  încape  nici  o
                                       cu  Verwoerd  ca  sâ  recurgă la
                                                                   wan ca  „albi"  în  toată regula.
                   cumva  că  în  Repu­  această  hotărîre  absurdă,  de-   Măsura  stupidă  şi  ridicolă  a   îndoiaJă  că  în  această  luptă
           blica  Suid  -  Africană  s-a  în-   cretînd  nu  numai  pe  japonezi   rasiştilor  sudafricani  nu  este   rasiştii  vor  fi  înfrânţi.   Nu-i
           tîmplat   un   fenomen   ciu­  ci  şi  pe  turiştii  chinezi  care   măcar  nici  un  lucru  nou  în   poate  scăpa  de  aceasta  nici
           dat  sau  vreun  joc  capricios al   vin  din  Taiwan,  „albi  imacu­  practica  rasiştilor.  La  vremea   cele  mai  medievale  legi,  nici
           naturii.  Nu.  Aşa  ceva  nu  6-a   laţi" ?  Au  devenit  ei  oare  mai   sa,  şi  Hitler  a  folosit  „dero­  „cucernicia"  lui  Verwoerd  şi
           întimplat  pe  plaiurile  sudafri-   îngăduitori ?...   gări"  de  la  teoriile  sale  rasia­  a  acoliţilor  săi,  nici  decretele
           cane.  Căci  dacă  ar fi  fost vor­  Nu, Verwoerd şi rasiştii sud-   le,  cînd  a  decretat  că  japone­  absurde şi stupide.
           ba  de  vreun  fenomen  mai  cu­  africani  nu  au   devenit  mai   zilor,  aliaţi  al  celui  de  al  III-
           rios  al  naturii,  acesta  ar  fi   indulgenţi  cu  populaţia de cu­  lea  Reich,  să  li  se  acorde  sta­  R.  IARAI
           schimbat  şi  culoarea  negrilor,   loare  şi  nici  nu  s-au  abătut
           a  chinezilor  şi  a  indienilor  de   măcar  cu  o  iotă  de  la  practi­
           aici,  care  formează  majorita­  cile  lor  rasiale.  Rezervaţiile,                                             Poţhţt  in  maşină ;   bagajul
           tea  covîrşitoare  a   populaţiei   prigonirile  şi  masacrele nu  au                                          insă  trebuie  să  n*-l  predaţi.
           ţării.   Dar  vezi  bine,  ei  tot   încetat  faţă  de  populaţia  de
           populaţie de culoare au  rămas,   culoare.  Dar  treburile  rasişti­
           chiar  după  ce  japonezii   au   lor  din  această  ţară  merg  din
           devenit  „albi  între  albi".  Dacă   ce  în  ce  mai  prost.  Consiliul
           natura  n-a  avut  nici  un  ames­  de  Securitate  al  O.N.U.  a  con­
           tec  aici,  totuşi  cum  se  explică   damnat  politica  de  segregaţie
           această  metamorfoză  uimitoa­  rasială   din  Africa  de  Sud.
           re  a  japonezilor  din  Africa  de   Sub   presiunea   ţărilor   a-
           Sud?                        siatice  şi  africane  din  Com-
             S-a  întimplat  că   guvernul   monwedth.   Republica   Sud-
           rasist  al  lui  Verwoerd  a  hotă-   Africană  a  fost  exclusă  din
           rît printr-un  decret  ca  japone­  Comunitatea   britanică  şi  se
           zii  din  ţară să  nu  mai  fie  con­  vede  ameninţată  de  o  adevă­
           sideraţi  populaţie  de  culoare,   rată  blocadă  economică.   De
           ci  „albi".  A   făcut  acest  lucru,   cîţiva  ani  o  criză  adîncă  zgu­
           deşi  paragrafele  legii  de  înre­  duie economia acestei ţări.  Din                                            Chombe  —  Dacă-mi  daţi  —
           gistrare  a  populaţiei,   bazate   martie  1960  şi  pînă  în  martie   lată  o  imagine  a  represiunilor  brutale  la  care  se  dedau  ra­  dau  şi  eu !
           pe o practică rasistă  ce  ar pu­  1961,  rezervele  de  aur  din  a-  siştii  sudafricani  împotriva  populaţiei  de  culoare.  (Desen de NIC. NICOLAESCU)
                                                                          I**» |. i '! -n  •| 'li-
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12