Page 2 - Albina_1962_04

Tovarăşul inginer

— Ce spui frate ? Azi ? dintr-o comună, Munteni. A
— Da 1 Pînă-n prînz e aici. fost tehnician agricol. A în­
— Dacă-i aşa, vină sănătos văţat băiatul şi anul trecut
ţi s i ne trăiască. Numai de-ar şi-a luat diploma de inginer.
fi om de nădejde. — Atunci cu atît mai mult
— Este. Sigur că este. S-a se înţelege de ce a ţinut el
Tînărul inginer Gheor- cerut singur aici. înseamnă neapărat să vină la ţară.
că-i e dragă munca pe ogor
ghe Ivan, sosit de puţină A poposit înserarea. In bi­
de vreme ce pleacă de la cen­ roul preşedintelui gospodări­
vreme la gospodăria co­ trul de regiune ca să vină în ei e din nou animaţie. Poate
lectivă „30 Decembrie‘ Ştefăneşti. mai multă ca în celelalte seri.
din comuna Ştefăneşti, — O fi tînăr? Z-o fi plă- De astă-dată la repartizarea
cînd sportul ? Acu’ să vezi
raionul Lehliu, studiază, forţelor pentru a doua zi
rezultate la hectar 1 participă încă un om. E ingi­
ajutat de preşedintele Peste tot întrebări. Comen­ nerul agronom. Brigadierii,
Dumitru Profir, planul tarii. Vestea care a dat bineţe preşedintele, vicepreşedintele,
de producţie al gospo­ tntregii comune s-a adeverit socotitorul, contabilul, toţi
In ziua de 2 aprilie a.c. Co­
dăriei. sînt curioşi să-i afle părerea
lectiviştii din comuna Ştefă- ştiind că tînărul inginer a
neşti, regiunea Bucureşti, au cercetat cu multă luare-amin-
prim it un oaspete drag. Un te mersul lucrărilor, terenu­
tînăr robust, cu privirea se­ rile, sămînţa, planul de pers­
nină, veselă, a poposit în m ij­ pectivă al culturilor. Colecti­
locul lor, recomandîndu-se viştii din Ştefăneşti şi-au pus
simplu, Ivan, ca imediat după de gînd să obţină şi ei 5.000
aceea să le spună ca unor kg. porumb boabe la hectar
prieteni apropiaţi : Bine v-am în cultura neirigată. Şi asta
găsit! nu pe un lot oarecare, ci pe
A strîns multe m îini în di­ sute de hectare. Au în plan
mineaţa aceea tînărul inginer să cultive legume, plante teh­
agronom Ivan Gheorghe şi în nice, furajere. Cine dacă nu
fiecare din ele a simţit căl­ inginerul agronom le poate
dura cu care este întîmpinat. fi mai de folos în aceste zile,
— Vasile. înhamă surul la care decid din capul locului
şaretă. Mergem cu tovarăşul soarta viitoarelor recolte. Şi
C e d a u e i inginer pe cîmp. ingi­ şul Dum itru Profir, preşedin­
oamenii, în frunte cu tovară­
— Fumaţi,
tovarăşe
ner ? tele gospodăriei, apreciază
cum se cuvine sfaturile, com­
— Tovarăşe, inginer, dum­
patriei socialiste neavoastră ce părere aveţi, e petenţa inginerului, a omului
a studiat
la cea mai
timpul optim pentru mazăre ?
care
G ata! Colectiviştii din Şte-
In anumite puncte părerile
făneşti folosesc de cîteva zile înaltă şcoală a griculturii.
un nou termen în limbajul inginerului Ivan Gheorghe se
Uneori vara, timp de mai multe luni, pă- faţa adevăratului examen al cunoştinţelor lor: „Tovarăşe inginer“. Bine­ întîlnesc, ba chiar se conto­
mînturile de la Segarcea nu mai sorb o pică­ sale. Examenul vieţii, al practicii. La întrebări înţeles că aceste cuvinte le-au pesc cu ale colectiviştilor.
tură de ploaie. In una din aceste zile de arşiţă, a răspuns cum s-a priceput mai bine, trans- mai rostit ei şi în alte împre­ Dovadă că aceşti oameni n-au
printre porumbi, pe un drum îngust, s-a ivit formînd discuţia într-o mică expunere teh­ jurări, dar numai ocazional. făcut nim ic la voia întîm plă-
un om cu o valijoară în mină. Grăbeşte către nică, apreciată de tractorişti. De astă-dată însă se simte cît rii. că au studiat diverse
S.M.T. Polidiscurile au pornit din nou şi munca a de colo nota intimă şi mai cărţi şi broşuri de specialita­
Pe acest tînăr l-am întîlnit într-una din fost reluată cu mai multă însufleţire. Campa­ ales respectul la fiecare co­ te. că şi-au însuşit cu priso­
zilele de la sfîrşitul lui martie pe una din nia de toamnă a fost isprăvită cu succes. A lectivist cînd rosteşte aceste sinţă cele învăţate la cursu­
tarlalele gospodăriei colective „16 Februarie" venit iarna şi apoi primăvara. Pentru destoi­ două cuvinte : Tovarăşe in ­ rile agrotehnice ţinute la că­
din Segarcea, regiunea Oltenia. Discuta cu o nicia lui, pentru încrederea de care se bucura giner minul cultural în perioada
fată mărunţică, legată sub bărbie cu o basma între tractorişti, Dumitru Matei fusese avan­ O zi cu soare mult. Peste de iarnă. Totuşi, sînt şi unele
roşie, înflorată. Tînăra îi zicea : sat. I se încredinţase sarcina de răspundere aşezarea comunei a trecut lipsuri pe care noul venit le-a
— Deci, nu vrei să ne dai tractoare ? de inginer agronom şef al S.M.T.-ului. prietenos vîntul primăvăratec. sesizat şi pe care le spune
—* Ba da. Insă nu acum, ci peste trei zile... Tînărul inginer trecuse printr-un examen Semn de aducere aminte pen­ deschis tovarăşilor săi. Refe­
— De ce peste trei zile ? interesant. în primul rînd pentru faptul că tru colectivişti că au multe, ritor la însămînţarea mazărei,
— Aşa, pentru că abia atunci va fi bun avusese de rezolvat probleme cu care nu se foarte multe de făcut în ziua la pregătirea culturilor pen­
pămîntul pentru însămînţat. Acum e prea rece. mai întîlnise şi în al doilea rînd pentru că aceea. Iată-i pornind în gru- tru asigurarea bazei furajere,
— Şi totuşi pămîntul gospodăriei noastre trebuise să cîştige ■ încrederea oamenilor. puri-grupuri către cîmp. Ca­ la folosirea resurselor locale
permite însămînţarea. Poftim citeşte. Am aici Această încredere ştia încă din timpul prac­ reva dintre ei se interesează de apă pentru irigarea tere­
însemnările probelor de sol, temperaturile ticii că nu se putea căpăta decît printr-o dacă s-a pregătit cazarea nului destinat legumicultu­
luate la diferite intervale şi în diferite tarlale... muncă asiduă de zi cu zi şi cot la cot cu co­ noului venit. ra etc.
Discuţia dintre cei doi tineri s-a încheiat cu lectiviştii, cu tractoriştii. Toată ziua era prin­ — Să fii sănătos matale — — Iată cum aş vedea eu
un rezultat bun. în ziua aceea, cîteva din trac­ tre oameni, iar seara tîrziu, cînd se intîlnea i se răspunde. — Adică ce rezolvarea acestor lucruri. —
toarele S.M.T. Segarcea au intrat pe ogoarele cu soţia sa, discutau cu aprindere treburile crezi ? Vine omul să ne ajute, Şi inginerul, omul aşteptat cu
gospodăriei colective din aceeaşi comună, ce aveau de realizat în viitor. Cei doi soţi cu gîndul să se stabilească aici atîta nerăbdare de colectivi­
începea însămînţarea mazărei timpurii. Fata se ajutau în problemele de agricultură, se şi să nu găsească totul pre­ ştii din Ştefăneşti, îşi începe
cea mărunţică cu basma roşie era nespus de încurajau reciproc. Familia lor constituie de gătit ! Aşa-ţi închipui ? activitatea simplu, firesc, aşa
bucuroasă. Am aflat cu acest prilej, nu fără altfel un bun exemplu pentru toţi colectiviştii — Aud că are şi el trei cum s-a petrecut de altfel şi
o plăcută surprindere, că cei doi tineri, Maria şi muncitorii din S.M.T. fraţi colectivişti — comple­ venirea sa în m ijlocul acestor
şi Dumitru Matei, sînt soţ şi soţie. El inginer Nici Măriei Matei nu i-a fost prea uşor la tează un altul. harnici gospodari din inima
la S.M.T. Segarcea, iar ea ingineră agronom şi — Da. Intr-adevăr, e din Bărăganului.
începutul muncii sale în gospodăria colectivă.
vicepreşedintă a gospodăriei colective „16 — Prima arătură pe care am dirijat-o în familie de colectivişti. De loc N. C R E A N G Ă
Februarie" din aceeaşi comună. gospodăria noastră — ne spune ea — am în­ e de prin părţile Buzăului,
Sînt de atunci aproape patru ani. Cei doi ceput-o doar cu o singură echipă, cea a lui
ingineri au poposit la interval de cîteva zile Aurel David. Oamenii nu prea veneau la lu­
unul de celălalt, venind la muncă pe ogoarele cru. Maria Matei însă nu s-a descurajat. A
din Segarcea la cererea lor. mers la ei acasă şi, ajutată de consiliul de
— Prima mea zi de muncă — îmi spunea conducere al gospodăriei, a stat de vorbă cu Pentru belşugul
inginerul agronom şef, Dumitru Matei — fiecare om în parte, lămurindu-i că, în con­
mi-a rămas pentru totdeauna întipărită în diţiile de la Segarcea, unde ploile sînt atît de
minte. Sosisem la sediul S.M.T-ului pe la ora rare, unde apele Jiului şi Oltului sînt departe,
prînzului. Dornic să iau cît mai degrabă legă­ menţinerea apei în sol nu se poate realiza recoltei din acest an
tura cu terenul, am şi pornit către locul de decît numai printr-o muncă raţională, execu­
muncă al unei brigăzi care executa arătura tată la timp şi mai ales prin praşile la porumb
pentru ogorul de toamnă pe o viitoare şi grădină. Astăzi, colectiviştii din Segarcea
tarla de porumb. Cercetasem cum se făcea obţin recolte de 3.000 kg. grîu la hectar şi (Urmare din pag. l-a )
arătura. Nu-mi plăcea. Seceta uscase pămîntul aproape 5.000 kg. porumb.
pînă în adîncime. Plugurile întorceau scrîşnind Casa agronomilor Dumitru şi Maria Matei
bolovanii cît găleţile. Trebuia neapărat să se a început să devină încet, încet o mică mînţare pentru fiecare cultură. Nu trebuie să se scape din ve­
treacă de mai multe ori în cruciş cu discurile şcoală. Aici găseau brigadierii gospodăriei dere că unele culturi cum sînt mazărea, ovăzul şi altele, folo­
peste tarlale, pentru a sfărîma bolovanii. colective, brigadierii de tractoare tratate şi sesc foarte bine umezeala acumulată în timpul iernii în sol şi
M-am dus, aşadar, la vagon unde băieţii tră­ cărţi amănunţite despre ştiinţa agrotehnică. deci se cer a fi semănate în primele zile de desprimăvărare.
seseră tractoarele pentru alimentare. Zamfi- Aici găseau unii dintre ei chiar şi sfaturi în Dacă la aceasta mai adăugăm şi faptul că în epoca I urmează
rache, unul din tractorişti, m-a luat cam de legătură cu viaţa. să se însămînţeze şi culturi cum sînt floarea-soarelui, sfecla de
sus : „Dumneata ce doreşti, de-o faci pe in­ îmi povestea Dumitru Matei o întîmplare : zahăr şi altele pe suprafeţe destul de mari, ne dăm seama cită
spectorul ?“ Am rămas surprins. Vocea omu­ Unul din brigadierii de la S.M.T., om foarte grijă trebuie să avem de organizarea muncii în aşa fel incit
lui era aspră, parcă-mi cerea socoteală de muncitor şi priceput, începuse să aibă neînţe­ toate atelajele, maşinile şi forţele să fie cît mai judicios folosite.
ceva. I-am răspuns şi eu tot cam aspru. De, legeri în familie. Neînţelegeri care amenin­ Un volum mare de lucrări necesită însămînţarea porumbului.
mă gindeam eu atunci, neavînd experienţă, ţau să ducă la destrămarea căsniciei. Ingine­ Sfaturile populare, organele tehnice agricole trebuie să sprijine
sînt inginer agronom şi trebuie să mă impun. rul Dumitru Matei, candidat de partid, a in­ conducerile gospodăriilor colective în organizarea acestei ac­
ţiuni, astfel încât ea să se poată desfăşura într-un termen scurt
Bineînţeles că greşeam socotind că a încerca tervenit la timp, reuşind, cu sprijinul orga­ (8— 10 zilei, din momentul cînd în sol temperatura a ajuns la 8
să te impui înseamnă a vorbi răstit cu nizaţiei de bază, să aplaneze situaţia fami­ grade Celsius şi este în curs de încălzire. Un factor important
liară a brigadierului, contribuind astfel la în­
oamenii. la însămînţarea porumbului este alegerea celor mai buni hi­
tărirea unei familii. Acesta este desigur un
N-a fost uşor inginerului Dumitru Matei fapt divers, o mică mulţumire sufletească a brizi, recomandaţi de organele agricole pentru fiecare zonă de
să se impună în faţa tractoriştilor. Aceştia agronomului. In gospodăria colectivă însă şi cultură în parte. Inginerii şi tehnicienii agronomi au sarcina
să supravegheze îndeaproape respectarea densităţii la hectar
erau băieţi harnici, de treabă, dar nu prea soţia lui Dumitru Matei are prilejul să fie pentru fiecare zonă, potrivit recomandărilor Consfătuirii pe ţară
adeseori sfătuitoarea fetelor tinere şi chiar a
obişnuiţi să li se vorbească „de sus" şi mai a ţăranilor colectivişti. Conducerile gospodăriilor colective, spri­
colectivistelor mai vîrstnice, nu numai la
ales de către oamenii pe care nu-i cunoşteau. muncă, ci şi în diverse probleme de viaţă. jinite de inginerii şl tehnicienii agronomi vor trebui să acorde
A trebuit să stea de vorbă îndelung cu ei in­ toată atenţia loturilor pe care urmează să se însămînţeze po­
Fragmente consemnate fugar din viaţa a rumb în vederea obţinerii unei producţii de 5.008 kg. boabe în
ginerul, pînă a reuşit să-i convingă că lucrările doi tineri care au înţeles ca prin munca lor sol neirigat. Pentru aceste loturi se vor alege hibrizii dubli cei
nu sînt executate cum trebuie. Cu acest pri­ să înapoieze patriei o părticică din ceea ce mai productivi şi se vor executa lucrări la cel mai înalt nivel
li s-a dat atunci cînd şi-au însuşit frumoasa agrotehnic.
lej i s-au pus multe întrebări de către trac­
şi respectata meserie de agronom, pe care ei Tinerele gospodării colective să fie sprijinite ca încă din pri­
torişti. „De ce trebuie să se are neapărat la o practică şi o trăiesc profund în mijlocul ţă­ mul lor an de existenţă să aibă posibilitatea — prin realizarea
cutare sau cutare adîncime ?“, „De ce să se ranilor colectivişti din Segarcea. unor producţii mari — de a se consolida din punct de vedere
spargă bolovanii cu discul" etc. Dumitru Ma­ economic, în propriul interes al colectiviştilor şi al întregii noa­
T U D O R M A N T A stre economii naţionale.
tei şi-a dat seama că abia acum se afla în