Page 5 - Albina_1962_04
P. 5
IIIII8K
•tu iunii]|
P U T if II III 1 II 11 III im | M S I
«IU I Li!! fflihiiiflll 11, l l iillhiii! iiiiiiiiii i n u ITINERAR IEŞEAN
o o s P D D i i i i i i i : o i . E c r ' (¥ r:'
:ă-i trecut de Maxia Chelariu începu să vor- se, văruite şi dichisite au fost con
ictivista Elena bească. N-avea nimic scris. Vor- struite pentru „cazarea" miilor de
3 în dreptul bea liber. Şi la ce i-ar fi folosit păsări. Pînă la sfirşitul anului vor
— Hai, mai însemnările aşternute pe nişte file mai apare încă vreo cîteva.'
de hîrtie, cînd îngrijitoarea de Cu cită dragoste a vorbit Ma
3 apăru Floa- păsări cunoaşte totul de-a fir a ria Chelariu de „pufuleţii de pă
i repede şi a- păr, ca pe o poezie învăţată pe pădie". Ii îngrijeşte ca pe nişte
de mătase, de rost. De doi ani de cînd lucrea- copii. Anul trecut mortalitatea
> bărbie. Se-n- ză în sectorul avicol a tot învă- puilor a fost aproape redusă la
3 căminul cui- ţat mereu, ba din cărţi, ba de la zero.
se ţină întîl- colectivistele fruntaşe din gospo- — Astă-vară — povestea ea —
A aveam cîţiva pui
şori care stăteau
I n t î l n i r e aşa de trişti, de-ţi
era mai mare mila.
c u n o ile co lectiv iste Nu mîncau de loc.
Am fugit intr-un
suflet la medicul
veterinar. Le-a pus
i gospodărie, daria lor sau de la cele din satele nişte picături în apă şi apoi i-am
să meargă la învecinate la care a mers ca la veghiat tot timpul. Le-am dat şi
tocmai dorin nişte prietene. vitamine. I-am salvat pe toţi. Şi
ţe rînduiala Gospodăria colectivă din Fîn- ce frumoşi s-au mai făcut I
de a afla cit tînele a planificat pentru anul a- îngrijitoarea fruntaşă de păsări
lin experienţa cesta să crească cîte 550 păsări a înfăţişat în continuare cîteva
:i Maria Che- la suta de hectare, ceea ce în din metodele pe care le foloseşte
numai în co- seamnă aproape 16.000 păsări. O ea. A amintit că la fiecare metru
.proape în în- adevărată bogăţie. Colectivistele pătrat de puierniţă asigură o den
sitate de 20 de pui. Asta la în
din acestor sector vor creşte 2.000
nucleu-matcă, ceput. Pe măsură însă ce puii se
a un moment de pui din care, la sfîrşitul anu măresc, densitatea descreşte. Zil
. — Am citit lui, şe vor opri 1.000 păsări ca nu- nic aeriseşte şi curăţeşte puierni-
. prea am pri- cleu-matcă. Gospodăria are şi un ţele. Cit priveşte hrana puilor şi
a păsărilor mari, Maria Chelariu
iaz. Anul acesta, numărul gîşte-
i mai bine a- alcătuieşte raţii aşa cum a învă Toader Miron, preşedintele G.A.C. din comuna Cosmeşti, raionul Paşcani,
Elena Tănase lor şi raţelor va spori cu 1.000. ţat din cărţi. Cînd observă că analizînd cu consiliul de conducere măsurile pentru asigurarea executării
are pricepută. Adăposturi luminoase şi spaţioa- unele mănîncă mai puţin şi sînt
mai slăbuţe le sporeşte doza de construcţiilor ce vor U ridicate anul acesta.
vitamine şi elemente nutritive. K.. :...
După ce Maria Chelariu a ter
minat de povestit, cîteva noi co
lectiviste i-au pus întrebări în le
gătură cu prevenirea şi combate § ip r c iu ii irc ii
rea bolilor la păsări, cu creşterea
producţiei de carne şi ouă. A în • In scopul asigurării poate sprijini căminul cul apoi, documentarul agri
trebat-o şi Elena Tănase. Floarea unei activităţi culturale tural dezvoltarea tinere col „Cultura sfeclei de
Catrina a rugat-o să-i mai spună permanente, operative şi lor gospodării colective", zahăr".
ceva despre nucleul-matcă. eficiente în sprijinul în „Cartea agrotehnică, pre
Intr-un tîrziu, întîlnirea îngriji tăririi economico-organiza- ţios ajutor în creşterea • De cuiind, la că
toarei fruntaşe cu noile colectivis torice a G.A.C., Casa ra producţiei la hectar" etc. minul cultural din co
te s-a terminat. Pe uliţi, liniştea ională de cultură Vaslui muna Cîrja, raionul Bîr-
a fost destrămată de discuţii pe a luat o serie de măsuri • Colectiviştii din co lad, a avut loc o consfă
care le purtau grupurile de colec menite să oontribude la muna Mireni, raionul Bîr- tuire cu cititorii bibliote
tiviste. Elena Tănase şi Floarea generalizarea experienţei lad, au ascultat, zilele cii intitulată : „Cum pu
Catrina mergeau tot împreună. De celor mai bune cămine aoestea, conferinţa : „Căile tem obţine 5.000 kg. po
data aceasta ştiau mult mai multe din raion. Printre aceste de dezvoltare economico- rumb boabe Ia hectar în
lucruri despre creşterea păsărilor. măsuri se numără şi or organizatorică a gospodă condiţii neirigate". La sfîr
Ştiau nu numai că la sfîrşitul a- ganizarea a cinci • centre riei agricole colective*. şitul .oonsfătuirii, ingine
nului gospodăria va avea 16.000 metodice la : Costeşti, După conferinţă, cîţiva rul agronom a arătat cum
de păsări, ci şi cum trebuie ele Ivăneşti, Codăeşti, Brăhă- brigadieri şi colectivişti trebuie să muncească co
îngrijite şi hrănite. Ştiau acum şoaia şi Vaslui. In fie fruntaşi au împărtăşit din lectiviştii pentru a obţine
cum trebuie să muncească pentru care lună, la aceste cen experienţa lor în aplicarea de pe cele 300 hectare
tre metodice se vor iniţia planificate o producţie de
că de cîteva zile fuseseră şi ele metodelor agrotehnice şi
ctivişti din comuna Buda, raionul Paşcani. Despre manifestări culturale mo 5.000 kg. porumb boabe
nduri şi proiecte înaintea apropiatei campanii repartizate ca îngrijitoare de pă del şi se vor ţine con executarea unor lucrări de la hectar în cultură ne
agricole de primăvară. sări. sfătuiri pe teme: „Cum bună calitate. A rulat irigată.
Unit cu Aş mai putea aminti fi alte ma- vizarea comunei. De cînd am deve de drum. A m aflat eu cîte ceva de
tat de- nifestări culturale pe care ni le-a nit colectivist citesc şi mai mult. spre gospodăriile fruntaşe din M oţ-
otehni- închinat căminul nouă, colectiviste- Biblioteca se îngrijeşte acum mai ca, Perieni, Gura Văii, Cîrja, A n -
hectar. lor. Dar dacă am sta şi le-am nu- m ult de îndrumarea lecturii citito drieşeni, Bozia şi altele. Dar mult
rem să măra, am vedea că sînt cam puţine. rilor. Şi eu am prim it astfel de în mai multe am şti dacă căminul ne-ar
'erienţa Avem colectiviste fruntaşe cu care, drumări. Tot la bibliotecă am ascul prilejui o călătorie „imaginară" prin
eea, aş pe bună dreptate, gospodăria noas- tat scurte prezentări de cărţi şi re aceste gospodării.
organi- tră se mîndreşte. Lucrul acesta îl cenzii. Dar cred că poate să vină şi
să ne cunosc şi activiştii culturali ai că- mai m ult în ajutorul cititorilor. Fo Constantin Sofronea, de la
ei pre- minului. Dar pînă în prezent arare- lositoare ar fi cititorilor consfătui G.A.C. „1 Mai", comuna Rom î-
i şi un ori am auzit pe vreo fruntaşă vor- rile pe anumite teme agricole. Pe neşti.
de co- bind la cămin despre metodele folo- mine unul m -ar interesa problema
’otoeşti, site şi rezultatele dobîndite. Iată una păstrării apei în sol şi cred că s-ar Majoritatea sîntem proaspeţi co
ternică, din propuneri. putea organiza o consfătuire pe lectivişti. Ne dăm seama că avem
atîtea de învăţat în ce priveşte în
suşirea regulilor agrotehnice. Fără
e iS S Ş filflR S cunoaşterea lor nu putem să-i smul
gem pămîntului recoltele pe care
tept M <figcm jjz& ze eam i4 'vu£?" le-am planificat. A ici şi căminul
cultural are un cuvînt de spus. Pînă
acum s-au ţinut cîteva seri de în
trebări şi răspunsuri, conferinţe,
prezentări de cărţi, din care am
IND COLECTIVIŞTII DIN RAIONUL HÎRLĂU — avut cu toţii de învăţat. Pentru pri
ma dată în comuna noastră s-a or
’oducţii In iarna aceasta, s-au înscris această problemă. De asemenea, to ganizat nu de mult, un concurs:
eclă de multe femei în gospodărie. Eu una varăşa bibliotecară ar putea să afi „Cine ştie, cîştigă" pe tema „Dez
utea să am discutat cu foarte multe dintre şeze liste cam în genul ăsta: „Cărţi voltarea sportului în R.P.R." Nu
’ .e echi- ele. Am căutat să le împărtăşesc noi primite de bibliotecă". Titlurile spun că nu ne-a interesat acest con
i Toto- din experienţa mea. Am observat că cărţilor să fie însoţite şi de scurte curs, dar de mai mare folos ne-ar
despre toate sînt dornice să înveţe, să cu rezumate in aşa fel incit cititorul să fi fost un astfel de concurs pe o
losit şi noască cît mai bine rostul muncii în ştie imediat despre ce tratează fie temă agrotehnică, strîns legat de
ganizat colectivă. Deci, a doua propunere pe care carte. munca noastră. Am citit în ziare că
ai pro- care o fac : căminul cultural să pre la multe cămine culturale au loc
ir agri- gătească, de exemplu, o întîlnire Alexandru D. Chirilă, comuna concursuri intitulate „Cine ştie a-
i pro între colectivistele mai vechi, cu Nicolae Bălescu. grotehnică, cîştigă". Dacă şi la noi
dus tea experienţă şi noile colectiviste. Pentru ca activitatea culturală să în comună s-ar ţine un asemenea
săptă- concurs, fără îndoială că am avea
gronom Ştefan Gh. Gaşpar, comuna N i- sprijine şi mai m ult dezvoltarea ti m ult de cîştigat în privinţa cunoaş Floarea Costescu din comuna Mogoşeşti,
nerei noastre gospodării, eu aş pro
pre lu- colae Bălcescu. pune ca la cămin să existe în fie terii înaintatelor metode agrotehni raionul Paşcani, este nu numai o colecti
ce şi obţinerii unor producţii mari
vem de vistă fruntaşă ci şi o neîntrecută recitatoare
Pot să spun că slovele cărţilor pe care zi cite o manifestare. Am aflat de cereale.
care le-am citit m i-au izgonit din chiar din revista „Albina" că unele In comuna noastră sînt mulţi artistică.
Plugari. minte multe din nedumeririle şi în cămine culturale organizează „Că tineri şi tinere. Căminul cultural a
doielile mele. Am citit de cîteva ori lătorii pe harta regiunii". Este o for
o sea- broşurile despre lucrările Consfă mă atrăgătoare şi interesantă de prezentat destul de puţine manife
•ăminul tuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti popularizare a experienţei dobîndită stări închinate muncii şi vieţii tine Pagină realizată
ieri şi şi mai ales cuvîntarea tovarăşului de cele mai bune gospodării colecti retului. Şi cum şi eu mă număr ■ 3
i“ . Tre- Gheorghe Gheorghiu-Dej. N-am ve. Şi în regiunea noastră sînt o su printre ei aş dori ca activiştii cul de ■
foarte mai stat pe gînduri şi în luna ia medenie de gospodării fruntaşe, OVIDIU MARALOIU ■ !
ctiviste nuarie am făcut cerere de înscriere m ultimilonare şi ne-ar prinde bine turali din comuna noastră să se ■
iafa lor în gospodăria colectivă. La începu să cunoaştem experienţa lor, mai preocupe şi de organizarea „Joilor ll ■
zzi. tul lui martie s-a terminat colecti ales acum cînd sîntem la început tineretului". î
