Page 8 - Albina_1962_04

L A V I

Pe harta ţării noastre s-au în ­ munte, din actualul raion Teleajen.
scris în anii puterii populare nu­ Era mai convenabil aşa : un „străi-
meroase aşezări' cu desăvîrşire noi. naş“ nu stătea de cit din primăvară
Certificatele de naştere le-au fost pină în toamnă, locuia sub covilti­
eliberate în socialism. Ne mîndrim rul căruţei sau într-un bordei, se
cu Oneştiul, cu oraşul Victoria, cu spăla în găleata cu apă de băut şi
noua Hunedoară, cu minunile lito­ trebuia să primească orice fel de
ralului. Comparăm ceea ce a scris mîncare. Administratorul introdu­
Calistrat Hogaş despre valea Bistri­ sese şi o lege draconică: cea mai
ţei cu ceea ce vedem astăzi acolo mică greşeală atrăgea ştergerea
şi ni se pare că bardul din Piatra drepturilor la simbrie. Dacă se schi­
Neamţ a trăit nu cu zeci de ani, lodea un cal, murea o vacă sau lua
ci cu veacuri în urmă. Aceeaşi dis­ foc o căpiţă, străinaşului socotit ui-
tanţă în timp ne desparte şi de novat nu i se mai plătea nimic. Şi
Odobescu, cîntăreţ al întinderilor în timp ce truditorilor pămîntului
bărăgane. strămoşesc li se spunea străinaşi,
La Ciulniţa, in crucea celui mai contesele stabilite în Franţa o fa­
mare grînar al ţării, industria so­ ceţi pe patriarhalele şi autohtonele.
cialistă şi-a trimis în tîii reprezen­ Acestor fosile hidoase li s-a dat
tanţi : Combinatul de egrenat bum­ un picior zdravăn şi binemeritat
bac, Centrul mecanic, o fabrică de prin înfăptuirea reform ei agrare din
furaje concentrate. Tractoare şi ma­ 1945. Căruţele cu coviltire nu s-au
şini agricole roiesc pe pămînturile mai întors toamna în Teleajen; 170

Colectivistul Gheorghe Potoşcă a primit anul trecut 8.000 lei în numerar, 8
tone de grîu şi porumb boabe, precum şi multe alte produse. De curînd, şi-a
cumpărat o serie de lucruri folositoare printre care şi o motocicletă. Iată ce
înseamnă să fii harnic !

Griul a ieşit bine din iarnă. Această constatare îi bucură deopotrivă pe Ioa
Brînză, preşedintele colectivei 'şi pe Ion Năstăsoiu, brigadier de cîmp.
gospodăriei de stai „Partizanul“ . In de fam ilii au rămas pe pămînturile
aroma caracteristică a brazdelor măsurate cot la cot cu m uncitorii
reavene, stăruie discret şi un iz de veniţi să înfăptuiască cuvîntul
benzină. Mecanizarea l-a transfor­ partidului. S-au înjghebat primei*
mat pe om în stăptn al vechilor case, modeste la început, şi s-a pu«
ţelini. vatra satului Drajna. întem eietorii
Un drum de io i kilom etri duce lui au fost oameni tineri. BătrînU
de la gara Ciulniţa în satul Drajna. de prin Teleajen nu se încumeta­
U liţe drepte, ce cad perpendicular seră să plece în exodul la capătul
una pe alta, mărginesc parcele încă căruia încăpeai pe mina unui N i­
neocupate. Şcoala şi sediul gospodă­ ţescu. Rezistaseră numai cei plini
riei colective sînt noi, la fel şi de vlagă. Peste ani, în 1959, cină
locuinţele, multe dintre ele în curs şi-au unit pămînturile, ei au dat
de finisare. Impresia pe care ţi-o gospodăriei colective numele da
face Drajna este aceea a unui şan­ „6 Martie" — în cinstea datei cînd
tier în plină fierbere. Pînă acum 17 masele populare de la oraşe şi sate,
ani nu existau aci decît o magazie sub conducerea partidului, au
suspendată pe piloni şi locuinţa instaurat puterea democrat-popu-
lară în ţara noastră.
unui administrator de moşie. încolo,
Foştii pălmaşi făceau odinioară c%
numai dm pul.
carul cu boi, din Teleajen pînă la
De la carul cu boi Drajna, patru zile. Astăzi, în satul ett pe vremuri. Imaginea opincaru- la toamnă 7.000 de păsări. Turma
la motocicletă acesta fără haturi, unde toate ca­ lui, păşind cu strămurarea - pe lingă de oi ţigăi cuprinde 549 capete, iar
sele celor 170 de fam ilii sînt noi, în­ boi, a rămas undeva în negura tre­ ferma de porcine 121 capete.
Pe administrator îl chema Niţes- tâlneşti numeroase motociclete, cîte- cutului. Rîvna pentru producţii vegetale
cu, iar moşia era a două surori, că­ va scutere, motorete şi peste o sută şi animale sporite îi animă deopo­
rora li se spunea „contesele“ şi care de biciclete. Duminica, se alcătuiesc Prin ce se înrudesc trivă pe toţi colectiviştii. Copiii, în
tim pul vacanţei, lucrează alături de
stăteau în Franţa. Niţescu cunoştea grupuri de pasionaţi ai sportului oamenii părinţi. Pe utemista Ana Buzea, elevă
toate subtilităţile căpătuirii şi ex­ moto care pleacă în excursie spre In Drajna, încrengătura cim oti­ la şcoala medie din Călăraşi, am
ploata la sînge. Nu angaja decît se­ Teleajen. Distanţa o străbat în pa­ ilor cuprinde tot satul. Fiecare se găsit-o ajutând la ferma de păsări.
zonieri, oameni veniţi de pe la tru ore, de zece ori mai repede da- înrudeşte mai m ult sau mai puţin In 1961, a făcut ea singură 60 de
cu toţi ceilalţi. Ceea ce îi leagă pe zile-muncă ce s-au adăugat celor
oameni mai presus de toate este cîtorva sute efectuate de părinţii ei.
insă dragostea pentru munca lao­ Şeful de echipă Gheorghe Potoşcă,
laltă, împletită cu o tinerească am­ candidat de partid, este mîndru ca
biţie de a ridica gospodăria colec­ tată şi colectivist cînd fiu l său, M ari-
tivă la nivelul celor fruntaşe. nică, şcolar într-a şaptea, îl secon­
După trei ani de muncă unită, co­ dează la cîmp. Toate fam iliile par­
lectiva „6 Martie" a ajuns la un ticipă la muncă cu toate forţele, în
fond de bază de peste 1 m ilion de această colectivă al cărei preşedinte,
Colectiviştii găsesc lei. Producţiile medii la hectar ob­ Ion Brînză, la cei 26 de ani ai săi,
vădeşte o matură grijă comunistă
la cooperativa din ţinute în 1961 arată că oamenii pentru bunul mers al gospodăririi
sat un bogat sorti­ aplică bine agrotehnica. Pentru anul laolaltă.
ment de mărfuri. In în curs, au fost planificate producţii Drajna cea tânără, floare răsărită
clişeu: A sosit un nou medii la hectar sporite faţă de rea­ în grădina anilor noştri, creşte din
transport de m ărfuri lizările anului 1961. Sectorului zoo­ osîrdia oamenilor îndrumaţi de par­
de la U.R.C.C.-Călă- tehnic i se dă şi lui atenţia cuve­ tid pe făgaşul belşugului.
raşi nită. La o suprafaţă totală de 740
ha. de teren arabil, gospodăria are
100 de taurine, dintre care jumătate
sînt vaci cu lapte şi juninci. P ro­ | Text: N. CULCEA g
ducţia anuală de lapte pe cap de
I Foto: T. IOANEŞ |
vacă furajată depăşeşte 2.000 de
litri. Ferma avicolă va număra pînă
REDACŢIA: Bucureşti Piaţa ..Scîntell‘‘. Tel. 17.60 10 Interior 1882. ABONAMENTE: 7.60 lei anual Abonamentele se Iac la oficiile
poştale, prin factorii poştali şl dlfuzorll voluntari. TIPARUL: Combinatul Poligrafic Gasa Sctntell