Page 10 - Albina_1962_04
P. 10
I
R O D N IC in
, v ■ • •• • . - -
artea, prieten şi sfătuitor de nădejde, a
C cucerit tot mai mult stima ţăranului co -culturii' arr pregătit grafice comparativi caţe
au fost urmărite cu interes de participanţi.
lectivist care găseşte în ea răspuns la Pe marginea broşurii „Experienţa colectiviş
feluritele întrebări ee-1 preocupă în viaţa şi tilor din Variaş în cultura porumbului" s-a
munca sa zilnică. Dorniei -să afle cît mai multe organizat o cpnsfătuine eu cititorii în comuna
în legătură cu obţinerea â SjOOO kg porumb VladimirCţscu.", î)in comparaţia între metodele
boabe fa hectar în. cultură -neirigată, colecti aplicate şi rezultatele obţinute de colectiviştii
viştii se apleacă tot mai des în ultimul timp din Variaş şi de localnici, participanţii au avut
asupra slovelor din cărţile de specialitate. Răs- multe de învăţat. Tov. Gheor.ghe Manea, de
punzînd acestei cerinţi generale, bibliotecile exemplu, a arătat că la Vladimirescu s-a pro
din raionul Arad organizează felurite acţiuni cedat greşit în trecut în privinţa densităţii
de masă cu cartea agrotehnică în sprijinul ob plantelor la hectar.
ţinerii unor recolte sporite de porumb.
La Pîrneava, la consfătuirea asupra cărţii
în ultimele luni bibliotecile au intensificat „Cultura porumbului" de Gh. Scurtu, au partici
prezentările şi recenziile cărţilor agrotehnice. pat 300 de colectivişti de la G.A.C. „Victoria".
Cu ocazia manifestărilor de masă la căminul Au luat cuvintul Dumitru Georgescu, inginerul
cultural, la sediul bibliotecii sau la gospodărie, gospodăriei, şi alţi 12 colectivişti care au
cu ocazia festivalului filmului — s-au prezen vorbit despre data optimă pentru însămîntare,
tat multe broşuri din care colectiviştii află dăunătorii porumbului, plantele premergătoare.
secretul obţinerii recoltelor mari de porumb. In majoritatea celor 356 de cercuri de citit
Interesul cu care sint urmărite astfel de pre
zentări se vădeşte şi din întrebările pe care din raion, se dezbat operativ tocmai aceste
Form ala de dansuri a căminului cultural din Teregova, regiu le pun auditorii, din faptul că deseori recenzia probleme ale viitoarei recolte. In coloanele
nea Banat. se transformă intr-o dezbatere colectivă des ziarului „Scînteia", ziarului regional „Dra
pre viitoarea recoltă de porumb. Aşa s-a în-
pelul Roşu" cei 3.950 de participanţi obişnuiţi
tîmplat la Sînmartin cu ocazia prezentării fă- ai cercurilor de citit găsesc sumedenie de ar-
cută broşurii „Cum putem obţine 5.000 kg po
% } Schimb dem rumb boabe la hectar" de către inginerul Iosif ticole scrise de autori competenţi, care le-au
întărit convingerea că pentru terenurile lo^îne
Ruff sau la Sînpetru German la recenzia bro
cele mai indicate soiuri de porumb sint „MD
şurii ,,Să folosim metode înaintate în cultura
a i / i a i i r i E porumbului". Aşa se întîmplă frecvent la bi 409 , „HD 306", „HD 203", recomandate şi de
secţia agricolă a raionului. Cu mult interes
bliotecile din Felnac, Şeitin, Covăsinţ, Şemlac. e urmărit la cercurile de citit şi „Jurnalul agro
G ospodăria agricolă colec activitatea eăminului cultu Efectul imediat ? Cartea agrotehnică îşi cuce nomului Cucuruz" din ziarul raional „Flacăra
reşte tot mai mulţi cititori : brigadierii Pavel
Roşie".
ral ?
tivă „8 Mai" din Neu-
dort se numără printre In conferinţele ţinute la că Halasz şi Nicolae Bogdanov de la G.A.C. Deşi aportul pe eare-1 aduc cercurile de citit
fruntaşele raionului Lipova. minul- cultural din Neudorf de Vinga, Iosif Died, Elena Banciu din Şag etc. atît în educarea socialistă a ţărănimii cît şi în
Anii care s-au scurs de cînd a către inginerul Petru Hay, a
luat fiinţă gospodăria, au mă fost subliniată de multe ori Prezentări şi recenzii reuşite ale cărţilor des răspindirea metodelor înaintate de muncă e
rit treptat Zestrea de experien importanţa efectuării la timp pre cultura porumbului se fac şi la Nădlac binecunoscut, mai sint totuşi bibliotecari care
ţă pe care o au colectiviştii. şi de bună calitate a lucră unde activitatea culturală se desfăşoară şi în nu sint preocupaţi de bunul mers al acestora
Purtind girul celor 12 ani ve rilor de care depinde noua cadrul celor 18 brigăzi ale gospodăriei colec La biblioteca comunală Orţişoara pînă la sfîr-
chime, a', producţiilor mereu recoltă. Pentru cultura po tive, la locul de muncă. Recenziile la „Hibri
sporite şi al vieţii tot mai îm- rumbului au fost alese din şitul lunei trecute nu se organizase nici un cerc
brlşugate. colectiviştii din timp terenurile cele mai po darea in sprijinul creşterii producţiei vege de citit. Aceeaşi situaţie era şi la bibliotecile
Neudorf sprijină frăţeşte gos trivite La Nerău", la tale" şi „Pentru 5.000 kg porumb boabe la săteşti din Peregul Mic, Mailat, Mînăştur, Mă-
podăriile mai noi din vecini în ,.Luncă" şt la „Livedea" — 40 hectar" au fost expuse în ţoale cele 18 bri derat
parcurgerea primilor paşi. Pre de hectare sol aluvionar. 60 găzi
şedintele. Vasile AngheL şi A - lăcovişle şi restul brun roşcat. De altfel, la bibliotecile din comuna Orţi
vram Drâgoi. contabilul, au S-a asigurat cantitatea nece La Şag, Vinga, Frumuşeni, Şiria, Macea, Co şoara şi Pecica nu se desfăşoară în general o
fost de eurînd oaspeţii celor sară de îngrăşăminte, iar se văsinţ au devenit obişnuite lecturile în grup activitate corespunzătoare cu cerinţele satului
clin Petriş şi din Selişte. In minţele au fost schimbate la la sediul bibliotecii şi la locul de muncă. Prin nou colectivist. Pentru că numai împrumutul
sal-a căminului cultural şi Agrosem Ghloroc. tre ultimele materiale citite sint „Importanţa cărţilor şi arareori ci te o lectură în grup nu
apoi la sediul gospodăriei, ei De eurînd căminul cultural
au împărtăşit din experienţa a organizat o seară de calcul soiurilor de seminţe în obţinerea de recolte este suficient. In aceste doua comune, biblio
lor în organizarea muncii, în despre densitatea plantelor la mari", „Porumbul bine lucrat, asigură recolte teca nu a organizat nici o manifestare pentru
hectar. mari". „îngrijirea porumbului".
ţinerea evidenţei zilelor- sprijinirea sarcinilor ce le revin colectiviştilor
In planul căminului cultu Unele biblioteci organizează acţiuni mai »n cultura porumbului.
muncă şi repartizării cultu
ral e trecută şi o manifestare complexe — consfătuiri cu cititorii, întîlniri
rilor pe brigăzi. care să atragă atenţia săteni De aceea, ar fi bine dacă activiştii bibliotecii
T,a Neudorf s-au recoltat în lor asupra pagubelor aduse, între colectivişti fruntaşi şi cititori, concursuri raionale Arad, ar da un sprijin mai substanţial
„Cine ştie cîştigă". acestor două biblioteci comunale. Astfel, vor
1961 în medie cîte 4.471 kg. culturilor de porumb de către
La biblioteca din comuna Frumuşeni, la con putea ajunge şi ele la nivelul bibliotecilor
porumb boabe la hectar în viermele sîrmă care redu
sfătuirea cu tema „Metode pentru obţinerea fruntaşe din raion.
cultură neirigată. Aşa încît, ce recolta cu 25-30 la sută. De
a 5.000 kg porumb la hectar" au participat 150
faptul că în acest an colecti altfel, consiliul de conducere
de cititori din Frumuşeni şi Aluniş. Activiştii V. D U M B R A V A
viştii au hotărî t să obţină de al gospodăriei a hotărît să se
pe cele 120 hectare cultivate efectueze înaintea semănatului
cu porumb cîte 5.000 kg. boa un sondaj al terenului pentru
be, e de la sine înţeles. Dar depistarea eventualilor dăună
nici conducerea gospodăriei şi tori. D O U Ă Z E C I S I C IN C I /
nici activiştii căminului cultu Acum forţele colectiviştilor
ral nu se mulţumesc să se ba sint concentrate pentru execu
zeze pe recordul anului trecut. tarea unor canale pe care să D E 0 0 0 3 0 0 -
Şi la căminul cultural se or se scurgă apa ce bălteşte, îm-
ganizează noi manifestări care piedicînd începerea muncilor
Pe scenă sint patru : Eugen directorul căminului cultural, oare le-a recomandat bibliogra
să sprijine îndeplinirea aces agricole de primăvară. Ecate-
Tripa. Zorel David, Doina secretarul U.T.M. Prima hotă- fia, a fost cu ei la bibliotecă
tei sarcini. Despre toate aces rina Heusberger, Petre Pîrvu- Popa, Constantin Popa. Toţi rîre a juriului, constatîndu-se şi le-a ales cărţile, ba chiar
tea s-au interesat şi colecti lescu, Iosif Lannert, primii tineri, toţi emoţionaţi, puţin stinghereala tinerilor, e să li le-a adus de la Lipova cartea
viştii din vecini şi activiştii fruntaşi ai anului 1962, au şi stingheriţi şi parcă neştiind se aducă scaune tuturor ca să lui C. Ardaş „Cultura porum
se simtă... ca acasă. bului dublu hibrid", care lip
căminelor culturale din Petriş fost popularizaţi de forma cum să stea, ce să facă cu sea in comună.
In sală peste 400 de specta
şi Selişte, care au întors de ţiile căminului chiar înainte mîinile...
tori. M ulţi au venit din satul Pentru primele întrebări
eurînd vizita celor din Neu de instaurarea deplină a pri Puţin mai in spate, la o vecin, de la gospodăria colec metronomul nu a fost scos din
dorf. Ce au aflat ei despre măverii. masă, juriul : directorul şcolii, tivă din Cuiaş, împreună eu amorţeală. Le-au trecut cu
Zorel David. bine toţi. „Care sint metodele
de însămînţare ?“, „Care este
Nu mai trebuie să observăm
decât cîteva amănunte : pe epoca optimă la Săvîrşin
„în ce condiţii se fac trei pră
masa juriului — metronomul
de la cor, iar între juriu şi şite „Dar patru 7", „Cum se
tineri, prezenţa profesoarei fac praşilele ?"... '
de ştiinţe naturale, Filofteia încet, încet, examinatoarea.
Savu — acum examinatoare, dar mai ales nemilosul metro
ca să ne dăm seama că în nom, au făcut totuşi o selec
sala căminului cultural din ţie. Pentru întrebările de ba
raj s-au calificat Zorel David
Săvîrşin, raionul Lipova se va
şi Doina Popa. încurajat de
desfăşura un concurs „Cine grupul din Cuiaş, Zorel se
ştie, cîştigă", Iar afluenţa descurcă de minune, de parcă
neobişnuită de spectatori e ar fi ,jpe teren propriu" şi nu
explicabilă atît prin genul de „în deplasare" la vecini. Dar
concurs care e prin esenţă a- ţi onoarea săvîrşinenilor e
tractiv. cît mai ales prin tema bine apărată de Doina.
lui foarte aproape de preocu Prem ii au luat toţi patru, iar
pările săvîrşinenilor : „5.000 cu ocazia concursului au căpă
kg. porumb boabe la hectar". tat multe cunoştinţe noi. Şi o
O dată cu suirea pe scenă a dată cu ei şi spectatorii din
examinatoarei, viitorii concu sala eăminului.
renţi devin parcă mai calmi, Pentru pregătirea şi reuşita
mai siguri pe ei. Curios ? Nu, concursului, activiştilor cultu
dacă ştim că cea care le va rali din Săvîrşin un... Foarte
pune întrebări e aceeaşi per bine — 25 de puncte !
Despre producţiile sporite de porumb vorbeşte şi noul program al brigăzii artistice de agita soană care s-a ocupat de in
ţie din comuna Balinţ, regiunea Banat. struirea lor pentrii concurs, V. P A N Ă
