Page 9 - Albina_1962_04
P. 9
j 8 ‘fcMoteca C«:u. *- a [
j R egion ală i
Cum putem obţine
producţii sporite
de struguri REVISTA SAPTÂMÎNALĂ A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
Anul 64 • Seria H • Nr. 746 • Miercuri 11 aprilie 1962 • 8 pagini — 15 bani
Primăvara tîrzie a amînat executarea lucrărilor ta
vii faţă de anii trecuţi. De aceea, este necesar să
se execute într-un termen scurt întregul volum de
lucrări. în cadrul pepinierei de vie, de pildă, se va
termina altoitul în masă şi stratificarea butaşilor al
toiţi în lăzi. Acestea din urmă se pun la căldură la
o temperatură în jurul a 24° C.
Lucrări foarte urgente sînt de făcut în viile rodi
toare. In primul rînd se nivelează pămîntul pentru
astuparea denivelărilor rămase după desfundat. Se
execută apoi pichetatul, adică se înseamnă locul
unde vor fi plantate viţele altoite.
In urma experienţelor făcute s-a constatat că cele
mai mari producţii se obţin atunci cînd numărul vi
ţelor este între 4.000—7.000 la hectar, în funcţie de
fertilitatea solului, vigoarea soiurilor, relief şi alte
condiţii. încă de la început, adică de la plantare,
trebuie să ne gîndim să lăsăm loc pentru trecerea
tractoarelor viticole printre rîndurile de viţe. S-a
stabilit că pentru aceasta este nevoie de 1,8 m. dis-
•-'hţă. Numai pe terenuri cu relief frămîntat unde
mecanizarea nu este posibilă, se va lăsa cîte 1,6 m.
distanţă între rînduri. Intervalele pe rînd pot fi de
1,0— 1,6 m. între butuci. Folosirea a 2— 4 kg. gunoi
putrezit chiar la plantare, asigură o bună dezvoltare
viţei de vie în primii ani şi îi grăbeşte punerea pe
rod pe toate terenurile. In viile pe rod şi în cele
tinere, se completează golurile cu viţe altoite. Com
pletarea golurilor este o importantă măsură penţru
obţinerea de producţii bune.
Dintre toate lucrările agrotehnice aplicate viţei de
vie, tăierea este de o importanţă deosebită deoarece
ea are o influenţă directă şi hotărîtoare asupra pro
ducţiei de struguri. Principalul lucru de care trebuie
să se ţină seama la tăiere este de a se lăsa
butucilor o sarcină de rod corespunzătoare vigorii
lor. In această privinţă se mai fac încă greşeli fie
de subapreciere, fie de supraapreciere a vigorii bu
tucului. în ambele cazuri se înregistrează pierderi
de recoltă. Fiecare soi de viţă roditoare are particu
larităţile lui biologice. Ţinînd seama de acest lucru,
tăierea nu se va face uniform. Ea trebuie făcută di
ferenţiat de la soi la soi şi de la butuc la butuc,
potrivit condiţiilor existente în diferite podgorii. Pe
baza rezultatelor experienţelor efectuate la staţiunile
experimentale viticole situate în podgoriile noastre
facem următoarele recomandări :
în plantaţiile tinere de 1— 2 ani, se lasă 1— 2 cepi
şi 1— 2 cordine de 5— 6 ochi, potrivit cu vigoarea
plantei. La butucii mai slabi se lasă numai o pere
che de cepi, dintre care unul purtînd 3, chiar 4 ochi.
In viile ce se află în al treilea an de la plantare, se
aplică o tăiere în verigi de rod al căror număr va
riază de la butuc la butuc. O verigă de rod este un
cep de înlocuire şi o coardă de rod, avînd 10— 14
ochi. în plantaţiile de trei ani bine îngrijite, cu bu
tucii viguroşi, se lasă una pînă la două verigi de
rod la butuc. Prin aplicarea acestui procedeu s-au
obţinut la staţiunile Blaj, Odobeşti şi Drăgăşani
1.500— 1.800 kg. struguri la hectar în plantaţiile de
doi ani şi 4.500—8.000 kg. struguri la plantaţiile de
trei ani. Din al patrulea an, se aplică 1—2, chiar 3
verigi de rod potrivit condiţiilor de climă şi sol din
podgoria respectivă.
în acest an, s-a constatat că ochii se prezintă bine
în viile muşuroite şi dezgropate devreme. Se ştie
însă, că în viile nedezgropate încă ochii putrezesc
sau cum zic podgorenii clocesc şi pier. Iată pentru
ce este necesară grăbirea acestei lucrări acolo unde
încă nu s-a făcut.
Pe baza rezultatelor obţinute la staţiuni s-au sta
bilit sarcini de producţie exprimate în număr de ve
rigi şi ochi Ia butuc, corespunzători condiţiilor exis
tente în diferite podgorii.
Tăierea viţei de vie constituie un regulator pu
ternic în mîna viticultorului. Aplicată cu pricepere
ea constituie o pîrghie puternică de sporire a pro
ducţiei viilor noastre. La tăiere se ţine seama şi de
cerinţele soiului. Aşa de exemplu, Creaţa, Stein-
schiller şi Maghiarca cultivate în Banat se taie scnrt,
pe cînd alte soiuri ca : Fetească albă, Afuz Aii,
Coarnă albă şi Coarnă neagră se taie lung, 12— 16
ochi, iar celelalte soiuri să fie tăiate în coarde
de lungime de 8— 12 ochi. In viile susţinute pe araci,
începe imediat arăcitul. In viile pe spalier, după ce
se întind sîrmele şi se înlocuiesc stîlpii putreziţi în
cepe cercuituî. Coardele se resfiră pe ambele părţi ale
butucului pentru ca lăstarii ce vor porni din muguri
să nu se umbrească unul pe altul. După ridicatul
viei se execută aratul adînc de primăvară, cu prile
jul căruia se încorporează îngrăşăminte chimice :
300— 400 kg. azotat de amoniu ; 300— 400 kg. super-
fosfat şi 150— 200 kg. sare potasică la hectar. După
arat, se execută „sapa mare", adică se sapă adînc
intervalurile dintre butuci pe rînd.
Aplicarea acestor lucrări Ia timp şi în bune con-
diţiuni stau la baza obţinerii de recolte mari şi de
bună calitate. De exemplu, plecînd de la o pro
ducţie de 5.000 kg. la hectar struguri, brigadierul
Gh. Savin de Ia G.A.S. Odobeşti, aplicînd lucrările
din vie la timp şi de bună calitate, a obţinut în 1961,
16.000 kg ha pe suprafaţa de 60 hectare.
Respectînd întocmai indicaţiile privind tehnica
lucrărilor în vii şi folosind timpul cu pricepere şi
multă economie, lucrătorii din sectorul viticol vor
putea realiza şi chiar depăşi producţia de struguri
prevăzută la hectar.
Ing. L. VĂLEANU
Institutul de Cercetări Hortiviticole F o to : T. IO ANEŞ
Bucureşti
