Page 6 - Albina_1962_04
P. 6

OMENI 515ME IN MIZERIE






                                                                                          Nu-i  pace  printre  portocali


                                                                                            Intr-o  dimineaţă  din  februarie  al   m uncitorilor  agricoli.  Deşi  purtate în
                                                                                          acestui  an,  pe  străzile  orăşelului Ro-   condiţii  extrem de  grele,  cu  mari sa­
                                                                                          cana,   din   provincia   portugheză   crificii,  grevele  se  ţin  lanţ,  oamenii
                                                                                          Alentejo,  păşeau  sub  excorta  jan­  refuzînd  să  se  mai  împace  cu  ros­
                                                                                          darmilor  salazarişti  un  grup  de  băr­  turile  vechi  de  umilinţă  şi  exploa­
                                                                                          baţi  înlănţuiţi  unul  de  altul.  Cine   tare  crudă.  S-a  sfîrşit  cu  viaţa  m ol­
                                                                                          erau  ei ?  Locuitorii  care  priveau  de   comă  a  latifundiarilor.   N u -i  pace
                                                                                          la  ferestrele   caselor  sau  de   prin   printre portocalii  ţării  mele  şi nu  va
                                                                                          curţi  au  ştiut imediat  cine  sînt  prin­  fi  mereu  pace  cît  va  dăinui  acolo
                                                                                          şii  ce  bocăneau  prin  mijlocul  străzii.   regimul  lui  Salazar“.
                                                                                          Erau  cei  47  de  capi  ai  răscoalei  ţă­  Lupta  ţăranilor  din  cele  trei  pro­
                                                                                          răneşti,  răscoală  care,  o  bună  bucată   vincii  portugheze  amintite  mai  îna­
                                                                                          de  vreme,  înnebunise  de  spaimă  au­  inte  are  temeiuri  trainice.  Este  ne­
                                                                                          torităţile  şi  moşierimea  din  provin­  închipuit   de  cîinească   orînduiala
                                                                                          cie.  După  ce  autorităţile  dictatoru­  statornicită  în  repartiţia  pămîntului
                                                                                          lui  Salazar  aruncaseră,   împotriva   aici  şi  pretutindeni  în  Portugalia I
                                                                                          ţăranilor  revoltaţi,  peste  11.000  de   Iată  cîteva  cifre  care  oglindesc  tra­
                                                                                          soldaţi,  jandarmi,  poliţai  şi  agenţi  ai   gica  stare  din  cele  trei  provin cii:
                                                                                          P.I.D.E.  (ghestapoul  portughez), după   există  acolo  1.759.100  ha  pămînturi
                                                                                          ce  sîngele  cursese  din  plin  în  casele   agricole  din  care  1.734.500  ha  sînt  în
                                                                                          ţăranilor,  un  grup  de  fruntaşi  ai   stăpînirea  a  3.278  de  mari  moşieri.
                                                                                          răscoalei  căzuse prins.         Iar  restul  suprafeţei  e  împărţită,
                                                                                            Dar  încă  şi  astăzi  în  provinciile   in   loturi  minuscule,   masei  ma­
                                                                                          Alentejo,  Ribaltejo  şi  Algarva  vîlvă-   joritare   ţărăneşti   care  alcătuieşte
                                                                                          taiele  luptelor  ţărăneşti   continuă.   peste  51.000  de  gospodării.  Dacă  mai
                                                                                          Chiar  zilele  trecute,  agenţiile  de   adăugăm  acestei  silnicii  şi  „tradiţio­
                                                                                          presă  au  comunicat  că,  în  localita­  nala”   obligaţie   a  ţăranilor   de  a
                                                                                          tea  Granca,  conacul  moşieresc  Ri-   munci  pe  pămînturile  moşiereşti
                                                                                          baldo  a  fost  făcut  cenuşă  în  urma   cel puţin  70  zile  pe  an,  în  perioadele
                                                                                          focului  pus  de  „necunoscuţi".  Se  a-   cele  mai  aglomerate  ale  lucrărilor
                                                                                          nunţă  de  asemenea  că  ţărani  înar­  agricole,  ne  dăm  bine  seama  în  ce
                                                                                          maţi cutreieră nopţile în jurul  caste­  stare nenorocită  se  află  masele mun­
                                                                                          lelor  şi  conacelor   provocînd   pa­  citoare  din  satele  acestor  provincii.
                                                                                          gube  latifundiarilor  şi  împuşcînd pe   In  general,  în  întreaga  Portugalie,
                                                                                          vătafi.  „In  aceste  provincii  infectate   mai  bine  de  3.000.000  ha  dintre  cele
                           „Este  o  groază  să  trăieşti                                 de  răscoală  —   declara  recent  minis­  mai  fertile  pămînturi  sînt  în  posesia
                                                                                                                           a  6.000  de  mari  moşieri,  aceştia  în-
                                                                                          trul  de  interne  al  lui  Salazar  —   am
                                                                                          trimis  din  nou  importante  trupe*.   mulţindu-şi  an  de  an  latifundiile fie
                                                                                               refugiatul
                                                                                                                portughez
                                                                                                         politic
                                                                                          Iar
                              măcar  o  zi  la  Rujedor“                                  Giseppa  Rodrigo,  declara  ziariştilor   prin  cumpărarea  de  noi  terenuri  din
                                                                                                                           cele  2.000.000  ha  înţelenite  aflate în
                                                                                          din  Rio  de  Janeiro  (Brazilia)  :  „Re­  stăpînirea  statului,  fie  prin  ruinarea
                                                                                          numitele  plantaţii  de  portocali  din   micilor  gospodării  ţărăneşti.  Cifrele
                          Ţăranul  spaniol  cunoaşte  din  plin   tel  se  organizează  des  orgii  cărora   Alentejo,  Algarva  şi  Ribaltejo  ră-   departamentului  agricol  din  Lisa­
                        sălbăticia  regimului  franchist.  Chiar   le  cad  victime  fecioarele  din   sat.   m în  sezoane  întregi  în  paragină  de­  bona  arată  că  In  ultim ii  15  ani  au
                        cifrele  oficiale  publicate  la  Madrid   Am   citit  în  registrele  primăriei  că   oarece  acolo  izbucnesc  des  greve  ale  dispărut  aproape  un  m ilion  de  gos­
                                                                                                                                        podării rurale, ţăranii
                        afirmă  că  1.500.000  de  familii  ţără­  mortalitatea  infantilă   întrece   cn
                                                                                                                                        fiind   nevoiţi   să-şi
                        neşti   (peste  7.000.000   de  oameni,   mult  natalitatea.  In  bordeiele  ţără­                              vîndă   bruma   de
                        ceea  ce  reprezintă  circa  25  la  sută   neşti  n-am  găsit  decît  arar   mai                               ţarină  spre  a-şi  plăti
                        din  populaţia  ţării)  trăiesc  o  viaţă   mult  de  două  străchini  de  pămînt                               datoriile  către   mo­
                                                                                                                                        şieri   şi   impozitele
                        de  iad,  foamea  şi  lipsurile  de  tot   ars.  Am   constatat  că  şi  astăzi,  mai                           către  stat.
                        felul  fiind  instalate  temeinic  în  ca­  bine  de  70  de  bărbaţi  din  Rujedor                              Iată  şi  alte  exem­
                        sele  lor.  Nici  nu  poate  fi  altfel  în-   zac  în  temniţele  franchiste   pentru                          ple  care  completează
                        tr-o  ţară  unde  moştenirea  întune­  „vina"  de  a  fi  luptat,  cu  25  de  ani   w.'m $£■                   tabloul   general   al
                        cată  a  feudalismului  stă  încă  prin­  în  urmă,  în  rîndurile  apărătorilor                                sărăciei  lucii  şi  al
                                                                                                                                        suferinţelor   nesfîr-
                        să  cu  rădăcini  adînci.   Dar  cifrele   Republicii...  Este  o  groază  să  tră­                             şite   care   domnesc
                        reale  sînt  şi  mai  groaznice :  1.102.546   ieşti  măcar  o  zi  la  Rujedor”.                               la  vetrele  ţărănimii
                        gospodării  ţărăneşti  (care   cuprind   Iar  informaţii  recente  anunţă  că                                   muncitoare   portu­
                        74  la  sută  din   numărul  total  al   la  Rujedor,  după  răscoala  din  no­  ■ ' * & * * . .   ' « V        gheze :  din  cei   a-
                                                                                                                                                    200.000
                                                                                                                                        proximativ
                        populaţiei  săteşti),   posedă  laolaltă   iembrie  1961,  a  ţăranilor  ajunşi  la                             de  copii  ce  se  nasc
                        doar  25  Ia  sută  din  suprafaţa  ara­  desperare,  ciuma  terorii  a  cosit  fără   •V.                      anual la sate, 30.000—
                        bilă  a  Spaniei.  In  timp  ce  4.000  de   milă.  Jandarmii  chemaţi  în  grabă                               40.000   mor   înainte
                        latifundiari  stăpîneso  restul  de  75   de  Don  Araldo,  au  secerat  viaţa  a                               de  a  împlini  vîrsta
                                                                                                                                                     între
                                                                                                                                        de  cinci  ani ;
                        la  sută !                       60  de  oameni;  alţi  200  au  fost  tri­                                     80  şi  90  la  sută  din
                          Pentru  a  înţelege  mai  limpede  ne­  mişi,  în  lanţuri,  spre  cine  ştie  ce                             populaţia  rurală  este
                                                                                                                                        analfabetă ;  la  mai
                        norocita  stare  a  ţărănimii  spaniole   crîncene  temniţe.   Iar  cei   rămaşi
                        să  poposim  o  zi  în  satul  Rujedor,   sînt  forţaţi  să  robească  şi  mai  abi­                            mult de 30  de  aşezări
                                                                                                                                               abia
                                                                                                                                                     există
                                                                                                                                        săteşti
                        aşezat  la  200  kilometri  de  Madrid.   tir  pentru  huzurul  vicontelui.                                     cîte   un   specialist
                        In  această  aşezare  străveche  vieţu­  ...Astăzi,  ca  şi  ieri,  la   Rujedor,                               sanitar ;  lumină  elec­
                                                                                                                                        trică  nu  au   decît
                        iesc  aproape  2000  de  oameni,  în  ma­  străluceşte  soarele,  dar  razele  sale
                        joritate  dijmaşi  pe  pămînturile  vi­  nu  iluminează  viaţa  oamenilor.  Ei                                  centrele   provinciale
                                                                                                                                        şi   aşezările   rurale
                        contelui  Araldo,  un  urmaş  al  ve­  trăiesc  în  aceeaşi  sumbră  întuneci­           1  X v*                reşedinţe  de  plasă,
                        chii  nobilimi  Pentru  că  ţăranii  nu   me  a  robiei,  căci  în  Spania  poporul                             eum  şi  unele  tîrguri.
                        izbutesc  niciodată  să plătească dijma   stă  înlănţuit  în  barbara  exploatare        !* ♦  i i i â  M        ...Acestea  sînt  fap­
                        ei  sînt  siliţi  să  muncească  şi  o  mare                                                                    tele  şi  ele  acuză  sin­
                                                         şi  asuprire  franchistă.                               „raiul“ lui  Salazar,  gure !
                        parte  din  pămîntul  lui  Don  Araldo.
                        Aşa  se  face  că  în  acest  sat  s-a  în-
                        stăpînit  de  secole  un  sistem  de  re­
                        laţii  de  robie,  suveran  cu  drepturi       Gîtuiţi de  foame  si  nevoi
                        autocratice  fiind  astăzi  Don  Araldo,
                                                                                                                       9
                        al  21-lea  viconte  al  familiei.
                                                           O  recentă  dare  de  seamă  întocmită   ziarul  oficios  „M ANILLA  CHRONI-   există   doar   1.000  de  învăţători  şi
                          Oamenii  de  aci   trăiesc   într-o
                                                         de  Richard   Beuron,   statistician  al   CLE“  a  fost  silit  să  recunoască  groaz­  numai  100  de  medici,  dar  că,  poliţia
                        stare  de  neagră  mizerie  şi   incul­  administraţiei  americane  pentru  co­  nica   stare   a   maselor   ţărăneşti.   şi   jandarmeria   numără   aproape
                        tură.   Ziaristul   francez   PIERRE   laborarea  internaţională,  arăta  că   „La  noi  —   scria  nu  demult  ziarul   500.000  de  oameni,  arată  concludent
                        G AM ARRA,  atunci  cînd  a  poposit   doar  puţin  peste  50  la  sută  din   amintit  ■—  mai  sînt  multe  de  făcut,   care  sînt  realităţile  în  această   ţară
                                                         numărul  braţelor  de  muncă  din  Fili-   în  special  în  ceea  ce-i  priveşte  pe   cîrmuită  de  un  guvern  aflat  în  totală
                        la  Rujedor  a  rămas   înlemnit   de
                                                         pine  (ţara  celor  7.000  de  insule  popu­  ţărani.  Foametea  s-a instalat  în casele   supunere  faţă  de  monopolurile  ame­
                        groază  în  faţa  cumplitelor  realităţi.
                                                         lată  de  21.000.000  de  oameni)  sînt  an­  lor.  Lipsa  de  pămînt  este  acută.   ricane  care  jefuiesc  şi  exploatează
                        „Mă  întrebam  —  scria   el  —  dacă
                                                         gajate în producţie ;  aproape  9.000.000   Copiii  nu  pot  merge  la  şcoli  căd   aici  ca  în  ţara  nimănui.  De  asemenea,
                        pot  Intr-adevăr  să-mi  cred  ochilor.
                                                         de  oameni  ai  muncii  de  la  oraşe   n-au  unde.  12.000.000  de  ţărani trăiesc   faptul  că  anual  mai  bine  de  150.000
                        Am  văzut,  în  curtea  mare  a  lui  Don
                                                         şi  sate  sînt  gîtuiţi  de  foame  şi  mi­  într-o  situaţie  grea  lucrînd,  unii  din­  ţărani  filipinezi  fug  în  exod  la  Hong
                        Araldo,  cum  vătafii  îi  biciuiau   pe
                                                         zerie,  în  rîndurile  lor  domnind  şo­  tre  ei,  mici  petice  de  ogor  cu  unelte   Kong  pentru  a  completa   braţele  de
                        ţărani,  pentru  că  nu  ieşiseră  dumi­
                                                         majul  total.  Cei  mai  crîncen  loviţi  de   ca  în  timpul  colonizării  spaniole.   muncă  necesare  aici  (în  posesiunea
                        neca  la  lucru.  Am  aflat  că  la  cas-
                                                         suferinţe  sînt  ţăranii.  In  partea  cen­  Dacă  satele  nu  vor  fi  apărate  de   engleză  Hong  Kong  sînt  seceraţi
                                                         trală  a  insulei  Luzon  (cea  mai  mare   ruină  totală  se  va  stinge  la  noi  în   anual  de  ciumă  şi  variolă  mai  bine
                                                         din  arhipelag)  :are  poartă  numele  de   ţară  orice  urmă  de  progres.  Este  o   de   300.000   oameni),   explică   în­
                                                         „rezervorul  de  orz  al  Filipinelor”,   ruşine  că  din  cele  5.700.000  ha  de   deajuns  starea  de  desperare  a  filipi-
                                                         1  la  sută  din  populaţie  —  adică  un   teren  expropriabil  prin  legea   refor­  nezilor  care,  deşi  ştiu  că  pleacă  la
                               Pagină  redactată         pumn  de  moşieri  —  deţin  99  la  sută   mei  agrare,  ţăranii  au  primit  în  doi   moarte  sigură,  nu  au  încotro,  căci  în
                                                         din  pămîntul  arabil,  în  timp  ce  majo­  ani  doar 29.000 ha.  şi  acestea  răscum­  ţara   lor  nu  au  nici   măcar   într-o
                                de  P.  TATARU
                                                         ritatea  locuitorilor  robesc  pe  planta­  părate  de  obştii  la  preţuri  uriaşe".  singură  zi  strachina  de  orez  necesară
                                                         ţii  pentru  un  blid  de  orez.   Pînă  şi  Faptul  că  la  21.000.000  de  filipinezi  vieţii.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11