Page 3 - Albina_1962_05
P. 3
fost vîndute mărfuri în valoare de 31 miliarde lei. terase, care asigură conservarea solului şi execu
In perioada 1956— 1961 s-au construit la sate peste tarea mecanizată a lucrărilor de îngrijire a viei.
Raport prezentat o jumătate de milion de case de locuit ; pînă la Pentru aprovizionarea populaţiei cu struguri de
sfîrşitul anului 1962 numărul satelor electrificate masă pe o perioadă cît mai îndelungată este nece
va ajunge la aproape 4.500. sar să se extindă soiurile timpurii în zonele cele
de tovarăşul lih. Gheorghio-Dej Pe lîngă extinderea reţelei de spitale orăşeneşti mai favorabile. Odată cu mărirea suprafeţei cu vii,
şi din centre raionale, astăzi funcţionează în me trebuie îmbunătăţită substanţial agrotehnica viti-
(Urmare din pag. a 2-a) diul rural 2.000 case de naşteri şi aproape 3.000 de colă^ aplicîndu-se pe scară largă experienţa gos
circumscripţii medico-sanitare, cu peste 6.600 de podăriilor fruntaşe şi recomandările oamenilor de
medici. ştiinţă, astfel îneît să se ajungă pînă în 1965 la o
de an a producţiei agricole şi a volumului de pro Analfabetismul a fost lichidat încă în cursul pri producţie de cel puţin 1.400.000 tone de struguri.
duse agricole intrate în fondul central. Numai în mului cincinal. In ultimii trei ani au fost con In ceea ce priveşte pomicultura, sarcina este de
anul 1961, veniturile băneşti ale ţărănimii pro a realiza o suprafaţă de 300.000 hectare de livezi,
venite din vînzări către stat s-au ridicat la 9 mi struite la sate circa 7.300 săli de clasă ; întregul extinzîndu-se speciile cele mai valoroase. Planul
liarde lei. tineret sătesc de vîrstă şcolară, în număr de general de dezvoltare a pomiculturii trebuie să
Au crescut continuu puterea de cumpărare şi 1.860.000, a fost cuprins în învăţămîntul general de ţină seamă de repartizarea fiecărei specii în cele
mai potrivite zone, creîndu-se bazine specializate
nivelul de trai material şi cultural al ţărănimii, 7 ani; statul asigură fiilor de ţărani largi posibili în cultura mărului, părului, piersicului, cireşului
care se hrăneşte şi se îmbracă mai bine decît în tăţi de a ajunge pînă la cele mai înalte trepte ale şi vişinului. O atenţie sporită trebuie acordată
trecut, consumă mai multă came, zahăr, lapte, învăţămîntului şi culturii. Peste 11.600 cămine piersicului, cultură foarte valoroasă, care intră
repede pe rod şi dă o producţie eşalonată pe o pe
cumpără mai multe produse industriale, textile, culturale şi case de citit, mai mult de 3.300 de
rioadă lungă, clin iunie pînă în octombrie. Plan
încălţăminte, mobilă, produse electrotehnice şi alte cinematografe, mii şi mii de formaţii artistice şi tarea noilor livezi trebuie făcută pe terenuri în
mărfuri de uz casnic. In ultimii trei ani, numai teatrale de amatori fac să înflorească zi cu zi pantă. Intervalele dintre rînduri'e de pomi tre
prin reţeaua rurală a cooperaţiei de consum au viaţa culturală a satelor noastre. buie folosite pentru culturi furajere şi alimentare.
Tovarăşi,
Căile creşterii continue a producţiei agricole vegetale In perioada colectivizării agriculturii, aşa cum
am mai arătat, a crescut numărul de animale la
şi animale toate speciile, a sporit producţia de lapte, carne,
lină şi ouă.
Tovarăşi, şului Bucureşti, a cultivat cu legume în 1961 o Datorită sprijinului puternic acordat de stat prin
suprafaţă de 63 hectare, realizînd venituri de credite în condiţii avantajoase şi materiale de
Una din trăsăturile cele mai importante ale 1.740.000 lei, revenind în medie 27.600 lei de hectar. construcţii şi prin folosirea mijloacelor proprii,
procesului construcţiei socialiste Ia sate o consti Suma încasată din vînzarea legumelor a reprezen ’ gospodăriile colective au mărit numărul animalelor
tuie creşterea continuă in întreaga această perioa tat 68 la sută din totalul veniturilor gospodăriei. proprietate obştească în ritm rapid, ajungînd în
dă a producţiei agricole vegetale şi animale. Valoarea unei zile-muncă a fost de 32,27 lei, din luna aprilie a acestui an la 1.145.000 bovine, faţă
S-a dezvoltat în mod deosebit cultura cerealelor, care 31 lei în bani. de numai 92.100 în februarie 1958, la 940.000 por
în pi.iihul rînd a griului şi porumbului, care ocupă Este un fapt pozitiv că aproape 1.600 gospodării cine faţă de 88.500 şi la 4.380.000 ovine faţă
aproape 72 la sută din suprafaţa arabilă. Au cu colective din regiunile Bucureşti, Oltenia, Galaţi şi de 835.000.
noscut o puternică dezvoltare culturile de floarea- Banat au organizat producerea de legume timpurii, Potrivit prevederilor Congresului al III-Iea al
soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi şi legume. iar suprafaţa ocupată cu culturile de legume în partidului, în 1965 trebuie să se realizeze o den
Potrivit Directivelor celui de-al III-Iea Congres sectorul colectivist a ajuns la circa 100.000 ha. Un sitate medie la suta de hectare de 40 de bovine,
al partidului, pînă în 1965 va trebui să ajungem, număr de 44 gospodării colective din raionul Arad din care 20 de vaci, 70 de porcine, 91 de ovine —
5n condiţii climatice normale, la o producţie medie au luat măsuri organizatorice pentru cultivarea în diferenţiat în funcţie de condiţiile concrete ale
la hectar de 1.800 kg la grîu, 2.500—2.800 kg la po acest an a 1.132 ha cu legume, din care 655 ha cu fiecărei zone, iar gospodăriile colective trebuie să
rumb, cel puţin 1.500 kg la floarea-soareiui, 25.000 roşii timpurii. ajungă la o densitate a animalelor, proprietate ob
kg la sfecla de zahăr, peste 15.000 kg la cartofi. Există toate condiţiile ca legumicultura să cu ştească, de 23 bovine, din care 11 vaci ; 33 porcine ;
80 ovine.
Rezultatele obţinute pînă acum sînt încuraja noască un nou şi puternic avînt chiar în cursul Realizarea acestor sarcini este condiţionată de
toare. Multe gospodării colective şi gospodării de acestui an, asigurînd realizarea unor venituri spo asigurarea bazei furajere corespunzătoare, de crea
stat din toate regiunile ţării au realizat încă în rite de către ţărănimea colectivistă şi aprovizio rea în fiecare gospodărie a unui efectiv corespun
1961 producţiile medii stabilite de Congres pentru narea populaţiei orăşeneşti cu produse proaspete, zător de animale matcă din cele mai bune rase,
1965. variate şi de bună calitate în tot timpul anului. de sporirea continuă a productivităţii animalelor.
738 gospodării colective au recoltat peste 1.800 In domeniul viticulturii, obiectivul principal
kg grîu în medie la hectar, iar 60 gospodării de este, aşa cum am mai arătat şi cu alte ocazii, ex Folosind din plin ajutorul acordat de stat, mij
stat au depăşit producţia medie de 2.500 kg grîu tinderea suprafeţei cu viţă nobilă din soiuri de loacele financiare proprii şi resursele locale de
la hectar. mare productivitate şi de calitate superioară, din materiale de construcţii, gospodăriile colective şi
La porumb 931 gospodării colective au obţinut care 30 la sută struguri de masă. In prezent, su gospodăriile de stat trebuie să execute construcţii
peste 2.600 kg la hectar, iar 81 gospodării de stat prafaţa totală a viilor este de 306.000 hectare. Din trainice şi igienice, cu cheltuieli reduse şi pe tere
au depăşit media de 3.500 kg boabe la hectar. Gos acestea 124.000 hectare sînt plantate cu viţă nobilă. nuri care nu sînt potrivite culturilor, în apropierea
podăriile colective din Sîntana—regiunea Crişana, Restul de 182.000 hectare sînt ocupate cu hibrizi resurselor de apă şi a drumurilor de acces. La
Plopu—Galaţi, Siminoc—regiunea Dobrogea, Milo- producători direcţi. Circa 50 la sută din plantaţiile amplasarea şi execuţia construcţiilor este necesar
şeşti—regiunea Bucureşti, Seaca de Cîmp—Oltenia, de viţă altoită au goluri în proporţie de peste 30 să se înlăture cu toată hotărîrea orice risipă de
gospodăriile agricole de stat Ion Roată şi Mărcu- la sută, ceea ce împiedică obţinerea de producţii pămînt arabil, de fonduri şi materiale, adoptîn-
Itşti—regiunea Bucureşti, Ovidiu—Dobrogea, Gra- la nivelul potenţialului podgoriilor noastre. Pentru du-se numai proiecte ieftine.
băţ—Banat, şi altele au recoltat în medie de pe realizarea sarcinii ce ne stă în faţă, este necesar Existenţa unui efectiv mai mare de animale,
toată suprafaţa cultivată peste 5.000 kg porumb să se planteze noi suprafeţe cu viţă nobilă din sprijinul acordat de stat pentru creşterea anima
boabe la hectar pe terenuri neirigate. soiuri de masă şi vin. Noile plantaţii trebuie făcute lelor creează condiţii pentru sporirea continuă a
Aceste rezultate arată cît de uriaşe sînt rezer în podgoriile cu tradiţie, pe suprafeţe mari, după producţiei şi a fondului de stat la carne. Această
vele de sporire a producţiei de care dispune în un plan general de sistematizare, care să permită sporire trebuie să se realizeze la toate speciile —■
treaga agricultură. Experienţa gospodăriilor frun în perspectivă mecanizarea principalelor lucrări bovine, porcine, ovine, păsări.
taşe dovedeşte că, organizînd temeinic munca pen agrotehnice. Viile hibride şi cele nobile îmbătrînite Creşterea efectivelor de bovine va permite să se
tru valorificarea deplină a acestor rezerve, gene- şi cu procent mare de goluri vor fi defrişate pe obţină în 1965 o producţie anuală de circa 600.000
ralizînd sistematic şi perseverent experienţa înain măsura executării noilor plantaţii şi a intrării tone carne, care să asigure livrarea la fondul de
tată, toate gospodăriile colective şi gospodăriile de acestora pe rod, în aşa fel îneît producţia totală stat a cel puţin 530.000 tone de carne în viu.
stat vor putea realiza producţii la nivelul sarcini de struguri să nu scadă. Plantaţiile trebuie făcute
lor stabilite de Congres. pe terenurile în pantă pe cît posibil amenajate în (Continuare în pag. a 4-a)
Numeroase gospodării colective şi de stat şi-au
propus ca în acest an să obţină, pe o suprafaţă de
(iOO.OOO hectare, recolte de porumb boabe de peste
5.000 kg Ia hectar pe terenuri neirigate.
Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti, care
a avut loc la sfîrşitul anului trecut, a examinat cu
competenţă şi spirit de răspundere, în şedinţele
plenare şi pe comisii, problemele creşterii produc
ţiei de cereale şi plante tehnice şi, pe baza reali
zărilor ştiinţei şi a experienţei gospodăriilor frun
taşe, a făcut recomandări deosebit de preţioase.
Aşa cum s-a subliniat la Consfătuire, pentru obţi
nerea unor recolte bogate trebuie dată 6 deosebită
atenţie pregătirii şi fertilizării solului, folosirii
seminţelor din soiuri superioare, semănatului la
timpul optim şi în condiţii bune, asigurării unei
densităţi optime de plante la hectar şi executării
la timp a lucrărilor necesare de îngrijire şi recol
tare a culturilor.
In toamnă s-au însămînţat 3.200.000 ha cu grîu,
din care 1.800.000 ha cu seminţe din soiuri de mare
productivitate. Semănăturile au ieşit din iarnă fără
pierderi şi se prezintă bine dezvoltate. Pe o supra
faţă de peste 4 milioane de hectare s-au făcut ară
turi adînci de toamnă, ceea ce permite ca cea mai
mare parte a porumbului, florii-soarelui, sfeclei de
zahăr, cartofilor şi a altor culturi să se însămîn-
ţeze în bune condiţii. Vor fi însămînţate 3.900.000
ha cu porumb, din care aproape 2 milioane de
hectare cu sămînţă hibridă ; la floarea-soareiui
s-au asigurat pentru întreaga suprafaţă seminţe
din soiuri selecţionate, productive Şi bogate în ulei.
Oamenii de ştiinţă şi specialiştii cu multă expe
rienţă, ţărănimea apreciază că rezervele de umidi
tate acumulate pînă acum în sol, mult mai mari
decît în alţi ani datorită zăpezilor şi ploilor abun
dente din iarnă şi primăvară, oferă condiţii favo
rabile pentru dezvoltarea culturilor. întreaga ţă
rănime colectivistă, mecanizatorii, specialiştii şi
toţi oamenii muncii din agricultură muncesc cu en
tuziasm, folosind toate mijloacele de care dispun,
pentru terminarea grabnică a însămînţărilor, pen
tru executarea tuturor lucrărilor la timp şi la un
înalt nivel agrotehnic.
Una din ramurile aducătoare de mari venituri,
care permite gospodăriilor colective folosirea mai
bună a forţei de muncă şi a experienţei ţărănimii
colectiviste, este legumicultura. Se pot da nume
roase exemple edificatoare cu privire la veniturile
însemnate realizate de gospodăriile colective din
cultura legumelor cu care aprovizionează oraşele
şi centrele muncitoreşti. Astfel, gospodăria colec Sosirea unui grup de deputaţi ai Marii Adunări Naţionale înainte de începerea lucrărilor sesiunii
tivă Dobroeşti, din zona de aprovizionare a ora-i extraordinare*
