Page 5 - Albina_1962_05

Pentru o furajare echilibrată a animalelor esto el se formează din veniturile în bani şi în natură
necesar să se dea o deosebită atenţie plantelor bo­ ale gospodăriei, care constituie sursa principală de
Raport prezentat soia, trifoi şi lucernă, la care trebuie extinse sa-i creştere a avutului obştesc, precum şi din creditele
gate în proteină şi în special culturilor de mazăre,
acordate de stat. Cea mai mare parte a resurselor
prafeţele şi sporită simţitor producţia la hectar. fondului obştesc sînt folosite de gospodăria colec­
de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej furaje este extinderea culturilor duble şi în primul tivă pentru mărirea efectivelor de animale, «in ­
O rezervă importantă în sporirea producţiei de
struirea adăposturilor necesare şi a altor construi
(Urmare din pag. a 4-a) rînd a porumbului pe terenurile de pe care s-a ţii gospodăreşti, procurarea de inventar agricol.
ştrîns recolta de mazăre şi cereale păioase. Alocînd an de an sume tot mai mari pentru creş­
Ţărănimea noastră are o îndelungată experienţă terea fondului obştesc, gospodăriile colective şi-au
în cultivarea printre porumb a dovleacului şi fa­ dezvoltat mijloacele de producţie — condiţie fun­
Este instructiv să arătăm situaţia producţiei de
damentală a sporirii veniturilor proprii şi a valorii
lapte la un număr de gospodării de stat din punct solei. Anul trecut, la gospodăria colectivă din co­ zilei-muncă. Astfel, fondul de bază mediu raportat
de vedere al efectivelor de vaci, al producţiei me­ muna Siminoc, regiunea Dobrogea, de pe 150 ha în
dii şi al preţului de cost realizat în anul 1961. cultură intercalată s-a obţinut o recoltă de 5.100 la suta de hectare a crescut de la 72.000 lei în 1959
kg de porumb boabe şi 180 kg de fasole în medie la aproape 81.000 lei în 1961. Corespunzător, veni­
la hectar ; gospodăria colectivă din Valea Măcri- turile la suta de hectare realizate de gospodăriile
Producţia Preţ
Nr. de şului, raionul Urziceni, a recoltat de pe o supra­ colective au crescut de la 93.900 lei la 108.500 lei. In
G.A.S. medie de cost felul acesta, în medie pe ţară, fiecare colectivist a
vaci faţă de 50 ha, în afară de 4.900 kg de porumb
litri lei/litru
boabe, cîte 480 kg de fasole în medie la hectar. primit pentru munca în gospodăria colectivă la o
zi-muncă 6 kg. cereale, însemnate cantităţi de le­
Peştera-Dobrogea 110 4.053 1,05 Din calculele făcute pe baza producţiilor reali­ gume, fructe, zahăr, ulei, precum şi 7,50 lei. Un
Andrăşeşti-Bucureşti 99 4.198 1,07 zate de un număr mare de gospodării colective
Coţuşca-Suceava 218 4.052 0,95 din toate regiunile ţării rezultă că, din cele număr de 870 de gospodării au dat, în afară de
Sălard-Crişana 287 3.114 1,06 3.900.000 ha cu porumb, dacă s-ar cultiva interca­ produse în natură, mai mult de zece lei la fiecare
zi-muncă.
Variaş-Banat 194 4.716 1,30 lat pe 1.000.000 ha dovleci şi fasole — socotind nu­
mai o producţie de 3.000 kg dovleci la hectar — Este instructiv să arătăm modul în care sporirea
s-ar realiza un surplus de furaje de 3.000.000 de avutului obştesc, raportat la suta de hectare, in­
După cum se vede, aceste gospodării au obţinut tone; folosite în hrana porcilor, ele ar da circa fluenţează pozitiv creşterea veniturilor gospodării­
producţii mari la un număr important de vaci. 66.000 de tone de carne în valoare de 594 de mi­ lor colective şi a valorii zilei-muncă.
Preţul de cost mediu realizat de aceste gospo­ lioane lei. Totodată s-ar obţine o cantitate de Gospodăria colectivă Recaş din regiunea Banat,
dării pe litru de lapte a fost de 1,09 lei, ceea ce, 90.000 de tone de seminţe de dovleci care, transfor­ spre exemplu, şi-a sporit an de an proprietatea ob­
desigur, reprezintă încă mult faţă de posibilităţile mate în ulei, ar aduce un venit de circa 216 mi­ ştească, ajungînd la sfîrşitul anului 1961 la un
mari de reducere a preţului de cost care, există lioane lei. La fasole, socotind o producţie de 200 fond de bază de 4.484.000 lei, ceea ce revine la o
în gospodăriile de stat. kg la hectar, s-ar realiza 200.000 de tone care, la sută de hectare teren agricol 186.000 lei faţă de
Gospodăria agricolă de stat Grabăţ, regiunea Ba­ preţuri de contractare, reprezintă un venit de 460 148.700 lei în 1960 şi 97.400 lei în 1959. Un loc prin­
nat, a obţinut în 1961 o producţie medie şi mai de milioane lei ; în afară de aceasta, fasolea lasă cipal în avutul obştesc îl ocupă animalele, al căror
mare decît cele arătate mai sus şi anume de 5.036 în pămînt o cantitate de azot care aduce o con­ număr era la 1 ianuarie 1962 de 455 de taurine, din
litri de la un număr de 188 vaci, producţie pe care tribuţie importantă la sporirea producţiei culturilor care 242 de vaci şi juninci, 1189 porcine, din care
am dori s-o obţină toate gospodăriile de stat şi următoare. 100 scroafe, 1.060 ovine. Sporirea continuă a avu­
cn’ ;Ctive. Analizînd însă preţul de cost înregistrat După cum se vede, cultivarea dovleacului şi fa­ tului obştesc a dus la creşterea veniturilor gospo­
in bilanţul acestei gospodării, se constată că acesta solei între porumb poate aduce la fiecare hectar dăriei la o sută de hectare teren agricol de la
a fost de 2,75 lei pe litru faţă de 1,08 lei plani­ un venit suplimentar de 1.350 lei. 165.400 lei în 1959 la 228.000 lei în 1961.
ficat, deci aproape de trei ori mai mare. Aceasta Merită oare să depunem toate eforturile pentru Rezultatele obţinute de această gospodărie apar
este de neînţeles. Dacă ar fi să dăm crezare celor
cuprinse în bilanţul gospodăriei Grabăţ, ar trebui a extinde chiar din primăvara aceasta cultura de şi mai concludente dacă le comparăm cu cele ob­
dovleci şi fasole intercalată printre porumb ? Desi­
ţinute de gospodăria colectivă vecină, Bazoşul Vechi
să admitem că creşterea producţiei medii de lapte gur că da. (Aplauze). care, deşi are o serie de realizări, nu a folosit pe
este însoţită de o creştere şi mai mare a preţului'
de cost. Este necesar să fie examinate temeinic Fiecare gospodărie colectivă poate să cultive do­ deplin posibilităţile existente pentru dezvoltarea
proprietăţii obşteşti. Aici fondul de bază la o sută
cauzele care au umflat preţul de cost şi să se ia vleci şi fasole printre porumb pe suprafeţe întinse.
măsuri ca această gospodărie, care a obţinut atît Lucrările de arat, semănat, praşila întîia şi chiar de hectare reprezintă 97.300 lei, faţă de 186.000 lei
de frumoase rezultate în creşterea producţiei de a doua se pot face mecanizat, iar pentru celelalte la gospodăria Recaş ; ca urmare, veniturile reali­
lapte, să poată deveni un exemplu şi în domeniul lucrări gospodăriile colective dispun de forţele de zate la o sută de hectare au fost în anul 1961 de
numai 111.450 lei faţă de 228.000 în gospodăria
costurilor de producţie. muncă necesare. Recaş, iar valoarea zilei-muncă de numai 15 lei
Ţinînd seama de consumul crescînd de lapte la Cea mai ieftină resursă de furaje este sunrafata faţă de 30 lei la cealaltă gospodărie.
oraşe şi sate, de necesitatea aprovizionării ritmice de peste 4.000.000 hectare cu păşuni şi fineţe, care
cu materie primă a fabricilor de produse lactate reprezintă aproape 30 la sută din suprafaţa agri­ Gospodăria colectivă din Palazu Mşre, regiunea
puse în funcţiune şi a celor pe care le vom colă a ţării. în regiunea Hunedoara, păşunile şi Dobrogea, şi-a sporit continuu proprietatea obşteas­
că, ajungînd la sfîrşitul anului 1961 la un fond de
construi, a asigurării unor cantităţi din ce în ce fîneţele ocupă peste 60 la sută din suprafaţa agri­
mai mari de lapte tras pentru creşterea tineretului colă, în regiunea Cluj 50 la sută ; întinderi mari bază de 4.906.600 lei, revenind 337.000 lei la o sută
bovin şi porcin, trebuie să ne concentrăm atenţia de păşuni şi fîneţe sînt şi în Maramureş, Suceava, de hectare teren agricol, faţă de 272.000 lei în 1960
în direcţia sporirii însemnate a producţiei de lapte Mureş-Autonomă Maghiară, Braşov şi în alte re­ şi 219.000 lei în 1959. Gospodăria avea. la 1 ianuarie
1962, un număr de 536 taurine, din care 206 vaci.
în toate gospodăriile colective şi de stat. giuni. Ţărănimea noastră a preţuit totdeauna pă­ Veniturile gospodăriei la o sută hectare teren
Ele vor trebui să asigure din prăsilă proprie şi şunile, pentru că ele asigură animalelor timp de agricol au crescut sistematic de la 181.700 lei în
achiziţii de viţele din rase de mare productivitate, 5—6 luni de zile pe an nutreţuri bogate în substan­ 1959, la 238.300 lei în 1960 şi 304.400 lei în 1961.
încărcătura cu vaci prevăzută la suta de hectare, ţe hrănitoare, dau posibilitatea să se obţină can­
îmbunătăţirea continuă a calităţii animalelor, fu­ tităţi mari de lapte, carne şi lînă la un preţ de Consiliile de conducere ale unor gospodării co­
rajarea judicioasă şi generalizarea experienţei uni­ cost scăzut. lective au o atitudine cu totul nejustificată faţă de
tăţilor fruntaşe. îngrijirea vacilor trebuie încredin­ Din păcate însă, această importantă bază fura­ problema avutului obştesc, considerînfl fără temei
ţată unor cadre bine pregătite, cu experienţă, pa­ jeră este folosită în măsură insuficientă din cauză că, prin alocarea unor sume sporite din veniturile
sionate în căutarea şi aplicarea celor mai avan­ că nu se manifestă grija necesară pentru continua gospodăriei pentru creşterea fondului de bază, se
sate metode de creştere a producţiei de lapte cu îmbunătăţire a stării păşunilor şi fîneţelor şi pen­ vor reduce sumele alocate plăţii zilei-muncă.
un conţinut mare de grăsime şi la un preţ de cost tru ridicarea sistematică a productivităţii lor. Acolo Aceasta înseamnă pur şi simplu să-ţi furi singur
redus. (Aplauze). unde s-au luat măsurile corespunzătoare au fost căciula. A menţine la un nivel scăzut proprietatea
t obţinute sporuri importante de produse. obştească, a nu asigura resursele necesare creşterii
Tovarăşi, Pe păşunea din Munţii Tarcăului, regiunea Mu­ mijloacelor de producţie, sporirii efectivelor de ani­
reş-Autonomă Maghiară, prin lucrări simple de cu­ male, plantaţiilor pomiviticole. amenajării de su­
Realizarea sarcinilor privind creşterea importan­ răţire, îngrâşare şi insămînţare, producţia de iarbă prafeţe pentru cultura legumelor, înseamnă a nu
tă a numărului de animale, precum şi sporirea a crescut de la 4.200 kg la 14.000 kg la hectar. Se crea baza trainică şi sigură pentru sporirea veni­
producţiei de carne, lapte, lînă, ouă, este condi­ pot da şi alte exemple care arată că pe aceeaşi turilor gospodăriei şi implicit a veniturilor pe zi-
ţionată în mod nemijlocit de dezvoltarea conside­ suprafaţă se poate asigura creşterea unui număr muncă.
rabilă a bazei furajere. dublu de animale. Este necesar să se pornească cu Desigur că pentru sporirea mijloacelor de pro­
ducţie, gospodăriile colective beneficiază şi vor be­
Efectivele de animale calculate in unităţi vită toată hotărîrea la acţiunea de sporire considerabilă neficia şi în viitor de importante sume alocate de
mare se vor mări de la 6.987.000 la începutul anu­ a producţiei de furaje pe păşuni şi fîneţe, prin stat sub formă de credite cu dobîndă foarte redusă
lui 1962, la 7.985.000 în 1965. lucrări simple de curăţire şi reînsămînţare cu ier­ şi chiar fără dobîndă, însă toate acestea trebuie să
Avem toate condiţiile pentru a asigura din abun­ burile cele mai valoroase, fertilizarea cu îngrăşă­ fie plătite, rambursate la scadenţă. Numeroase gos­
podării consolidate au renunţat să mai facă apel
denţă, cantitativ şi pe sorturi, nutreţurile pentru minte naturale şi, pe măsura posibilităţilor, cu în­
furajarea şeptelului precum şi rezervele necesare, grăşăminte minerale. la credite din partea statului şi îşi alocă singure
fondurile necesare lărgirii însemnate a avutului
dispunem de o puternică bază cerealieră şi în pri­ Consiliile de conducere ale gospodăriilor colec­ obştesc.
mul rînd de porumb, care ocupă ponderea cea mai tive, consiliile G.A.S., comitetele executive ale sfa­ Consiliile de conducere ale gospodăriilor colec­
mare în furajarea animalelor. Să dăm deci cea turilor populare, organele şi organizaţiile de partid tive, toţi ţăranii colectivişti trebuie să se îngrijească
de creşterea cît mai rapidă a avutului obştesc, ca
mai mare atenţie sporirii producţiei la hectar a trebuie să se preocupe de valorificarea tuturor po­
porumbului pentru boabe, siloz şi masă verde, sibilităţilor de care dispun pentru creşterea cît mai principala cale de sporire a veniturilor gospodă­
riilor, de întărire a puterii lor economice, de ridi­
astfel ca în următorii ani să dublăm producţia. rapidă a bazei furajere. care a bunăstării materiale a colectiviştilor. (A-
p lăuze).
O mare atenţie trebuie acordată folosirii chib­
Fiecare gospodărie colectivă — o unitate puternică, zuite a fondului de zile-muncă de care dispune fie­
care gospodărie, combătîndu-se risipa,
înfloritoare lor pentru activităţi neproductive sau cheltuirea
stabilirea
unui număr prea mare de zile-muncă pentru dife­
Tovarăşi, rindu-se reducerea la strictul necesar a suprafeţe­
rite treburi administrative. Un număr exagerat de
lor destinate altor utilizări decît cele direct legate
Dezvoltarea economică şi consolidarea fiecărei zile-muncă se alocă în momentul de faţă preşedin­
gospodării colective trebuie să se desfăşoare potri­ de producţie. ţilor, brigadierilor şi contabililor din gospodării. In
vit unui plan de perspectivă, pe o durată de mai Terminarea colectivizării creează condiţii favora­ regiunea Dobrogea, spre exemplu, în 1961 numărul
mulţi ani, fundamentat multilateral, pe baza stu­ bile pentru o largă acţiune de mobilizare a maselor
dierii atente a tuturor factorilor care acţionează ţărănimii la executarea lucrărilor de combatere a mediu de zile-muncă pe un colectivist a fost de 195,
asupra producţiei : mărirea suprafeţelor, structura în timp ce zilele-muncă alocate preşedinţilor în
culturilor, căile de sporire a recoltelor la hectar, eroziunilor, de desecare a terenurilor cu exces de medie pe regiune au fost de 711 ; în regiunea Ba­
dezvoltarea şeptelului şi a productivităţii lui, asi­ apă, de îndiguire a suprafeţelor inunăabile, de pu­ nat, la 187 zile-muncă medie pe un colectivist, s-au
gurarea bazei furajere optime. Toate acestea tre­ nere în cultură a terenurilor nisipoase şi a săratu­ alocat preşedinţilor 572 zile-muncă.
buie să se reflecte în creşterea producţiei globale rilor, ridieîndu-se pe toate căile fertilitatea solu­ Asemenea situaţii arată că actualele norme de
şi a producţiei marfă a gospodăriei, în sporirea a- lui. In fiecare gospodărie va trebui elaborat un retribuire a preşedinţilor, brigadierilor şi contabi­
yutului obştesc şi a veniturilor colectiviştilor. program special în vederea efectuării lucrărilor pe lilor din gospodării colective sînt necorespunzătoa­
O preocupare principală a gospodăriilor colective etape şi în perioadele cînd muncile din agricultură re, deoarece determină disproporţii nejustificate în­
trebuie să fie luarea tuturor măsurilor pentru fo­ nu sînt intense. tre veniturile acestora şi veniturile colectiviştilor*
losirea cu grijă şi cît mai eficientă a pămîntului. Puterea economică a gospodăriilor colective este
Aceasta creează o situaţie neplăcută pentru preşe­
Se cere punerea în valoare a tuturor terenurilor indisolubil legată de creşterea avutului obştesc. A- dinte, îi scade autoritatea, îl rupe de masa colec­
neproductive sau cu productivitate scăzută, orga­ Iocarea an de an a unor fonduri sporite din veni­ tiviştilor, în rîndul cărora se pot crea nemulţumiri
nizarea în cel mai scurt timp a teritoriului, astfel turile realizate de gospodărie şi mărirea fondului justificate. Situaţia a fost sesizată de numeroşi
încît să se asigure utilizarea mai deplină a mijloa­ obştesc raportat la suta de hectare suprafaţă repre­
preşedinţi de gospodării colective. Fără îndoială
celor mecanizate pe tarlale mari, repartizarea în zintă Indicatorii principali care arată progresul rea­ că pentru munca lor de mare răspundere, preşedin­
funcţie de criterii bine chibzuite (sol, relieful tere­ lizat de gospodărie şi forţa sa economică. ţii trebuie să primească un număr de zile-muncă în
nului, apropierea de căi de comunicaţie şi altele) Sursele şi căile de realizare a fondului obştesc
a suprafeţelor pe diferite culturi şi utilităţi, urmă- sînt precizate în statutul gospodăriilor colective; (Continuare în pag. a 6-a)