Page 3 - 1933-03
P. 3

Biserica Sf. Mihail din Cluj, in 1860, cu dâdirile de la Sud ş« Sud-est, astăzi dărâmate. Foto F. Vertss



                       BISERICA SF. MIHAIL DIN CLUJ


         Călătorul  care  vine  din  spre  Bucureşti,  intrând   obolul  sau  îşi  vor  testa  averea  pentru  zidirea,
       în  valea  Someşului  Mic  şi  apropiindu-se  de  Cluj,   luminarea  şi  înzestrarea  bisericii  din  Cluj,  e  lim­
       va  zări,  dela  o  depărtare  de  cel  puţin  zece  km.,   pede  că  în  această  vreme  clădirea  ei  era  în  curs.
       tumul  care  se  înalţă  impunător  deasupra  oraşului.   începuturile  totuş  nu  le  putem  pune  mult  mai
        Intrat  apoi  în  oraşul  cu  o  sută  mii  de  locuitori,   înainte  de  data  diplomei.  Temeliile  unei  biserici
       îl  va  regăsi  aproape  în  mijlocul  lui,  în  Piaţa  Unirii,   în  astfel  de  proporţii,  fără  îndoială,  nu  puteau  fi
       alături de una din cele mai mari biserici din ţară.  puse  decât  după  obţinerea  privilegiilor  orăşeneşti
         România  nu  are  decât  o  singură  biserică  mai   (1316).  înainte  Clujul  (ungureşte  Clusvar=Ce-
       mare  în  stil  gotic:  Biserica  Neagră  din  Braşov.   tatea  Cluj)  era  un  sat  de  pe  pământul  regesc,
       Ca  vârstă  iarăş  puţine  monumente  din  ţară  pot   proprietate  a  cetăţii,  iar  la  1275  a  ajuns  prin  do­
       sta alături de ea.                               naţie în stăpânirea Episcopiei catolice ardelene.
          In  sacristie  se  găseşte  şi  acum  atârnată  marea   Zidirea  bisericii  s'a  început  deci  în  timpul
       diplomă  de  pergament,  cam  uzată  de  vreme,  dar   regilor  din  Casa  de  Anjou  (Carol  Robert  1308—42,
       cu  frumoase  ornamente,  a  cărei  dată  sigură  abia   Ludovic  cel  Mare  1342—82),  deodată  cu  înce­
       acum  câţiva  ani  a  reuşit  să  o  deslege  un  savant   puturile  vieţii  orăşeneşti.  Domnia  de  o  jumătate
       prelat  maghiar.  E  dată  din  Avignon,  în  Ianuarie   de  veac  (1387—1437)  a  regelui  şi  mai  apoi  împă­
        1549.  întrucât  prin  diplomă  se  acordă  indulgenţă   ratului  Sigismund  de  Luxemburg,  printr'un  nou
       —  printre  alţii  —  mai  ales  acelora  cari-şi  vor  da  salt al vieţii orăşeneşti, a lăsat urme şi în clădire.


                                                                               tafcMuM rW
                                                                               ■  LECTURA
   1   2   3   4   5   6   7   8