Page 3 - 1933-03

Biserica Sf. Mihail din Cluj, in 1860, cu dâdirile de la Sud ş« Sud-est, astăzi dărâmate. Foto F. Vertss

BISERICA SF. MIHAIL DIN CLUJ

Călătorul care vine din spre Bucureşti, intrând obolul sau îşi vor testa averea pentru zidirea,
în valea Someşului Mic şi apropiindu-se de Cluj, luminarea şi înzestrarea bisericii din Cluj, e lim­
va zări, dela o depărtare de cel puţin zece km., pede că în această vreme clădirea ei era în curs.
tumul care se înalţă impunător deasupra oraşului. începuturile totuş nu le putem pune mult mai
Intrat apoi în oraşul cu o sută mii de locuitori, înainte de data diplomei. Temeliile unei biserici
îl va regăsi aproape în mijlocul lui, în Piaţa Unirii, în astfel de proporţii, fără îndoială, nu puteau fi
alături de una din cele mai mari biserici din ţară. puse decât după obţinerea privilegiilor orăşeneşti
România nu are decât o singură biserică mai (1316). înainte Clujul (ungureşte Clusvar=Ce-
mare în stil gotic: Biserica Neagră din Braşov. tatea Cluj) era un sat de pe pământul regesc,
Ca vârstă iarăş puţine monumente din ţară pot proprietate a cetăţii, iar la 1275 a ajuns prin do­
sta alături de ea. naţie în stăpânirea Episcopiei catolice ardelene.
In sacristie se găseşte şi acum atârnată marea Zidirea bisericii s'a început deci în timpul
diplomă de pergament, cam uzată de vreme, dar regilor din Casa de Anjou (Carol Robert 1308—42,
cu frumoase ornamente, a cărei dată sigură abia Ludovic cel Mare 1342—82), deodată cu înce­
acum câţiva ani a reuşit să o deslege un savant puturile vieţii orăşeneşti. Domnia de o jumătate
prelat maghiar. E dată din Avignon, în Ianuarie de veac (1387—1437) a regelui şi mai apoi împă­
1549. întrucât prin diplomă se acordă indulgenţă ratului Sigismund de Luxemburg, printr'un nou
— printre alţii — mai ales acelora cari-şi vor da salt al vieţii orăşeneşti, a lăsat urme şi în clădire.

tafcMuM rW
■ LECTURA