Page 8 - 1933-03
P. 8

*34                                 B O A B E   D E   G R Â U

            construit  pentru  a  suporta  o  greutate  mult  mai   sobră  şi  monotonă  am  dori  s’o  încălzim  puţin
            mare  decât  acoperişul.  La  început  pe  acesta  se   prin  culori.  Acestea  aici  sunt  încă  absente.  Numai
            înălţa  turnul  cel  mare  pătrat  al  bisericii,  care  se   vitraliile,  cele  trei  altare  aurite  ataşate  pilaştrilor,
            mai  poate  vedea  încă  pe  desenul  făcut  în  1617,   cu  icoanele  lor  şi  amvonul  mai  produc  o  destin­
            la  cererea  oraşului,  de  către  olandezul  Van  der   dere.
            Rye. După incendiul din 1698 acoperişul turnului   Altarele  ce-i  drept  tulbură  efectul  întregului,
                                                             stilul  lor  e  în  disarmonie  cu  al  bisericii,  dar  în
                                                             albeaţa  aceasta  obsedantă  şi  rece  aduc  puţină  căl­
                                                             dură  şi  dispoziţie.  Amvonul  somptuos  sculptat
                                                             trezeşte  admiraţia  sinceră  pentru  arta  barocă  a
                                                             veacului  al  XVIII-lea.  Din  nefericire  numele
                                                             sculptorului  a  rămas  necunoscut.  In  arhiva  bise­
                                                             ricii  nu  găsim  nicio  urmă  despre  meşterii  dintre
                                                             anii  1718—50,  cari  au  făcut  aranjamentul  nou  din
                                                             interior.  Doar  unul  din  altare,  prin  faptul  că
                                                             poartă  armele  conţilor  Haller,  ne  face  să-i  bănuim
                                                             provenienţa:  a  fost  pus  foarte  probabil  de  contele
                                                             Ioan  Haller,  guvernator  al  Ardealului  în  această
                                                             vreme.
                                                               Cu  totul  altă  impresie  trezeşte  în  privitor  semi­
                                                             cercul  turtit  al  arcului  de  triumf  şi  bolta  în  cruci,
                                                             scundă,  a  absidei.  Parcă  o  putere  uriaşe  ar  apăsa
                                                             clădirea,  care  toată  gravita  în  sus  odinioară  şi  cu
                                                             ea  deodată  sufletul  dornic  de  admiraţie  şi  înăl­
                                                             ţare.  La  început  şi  această  boltă  se  înălţa  în  ogive,
                                                             dar  a  fost  distrusă  in  1489,  când  nişte  mâini  cri­
                                                             minale  au  pus  foc  bisericii.  Bolta  cea  nouă  în
                                                             1498  era  gata.  Se  mai  păstrează  din  ea  şi  azi  cheia
                                                             bolţii  cu  această  dată  şi  un  Agnus  Dei  în  colecţia
                                                             de  antichităţi  a  Muzeului  Ardelean.  Dar  în  1655













                  Nava principali, vizuti din sanctuar, cu amvonul şi
                          galeria orgei. Foto/Um, Cluj
             a  luat  formă  barocă.  In  1764  a  fost  ruinat  apoi
             de  cutremur  şi  de  trăsnet  încât  a  trebuit  dărâmat.
             Până  când  s'a  ridicat  turnul  actual  biserica  a
             rămas  numai  cu  o  clopotniţă,  clădită  în  apropierea
             faţadei de sud.
               Interiorul  se  împarte  în  trei  nave,  având  parti­    Turnul baroc al bisericii (1759)
             cularitatea,  nu  prea  frecventă  în  stilul  gotic,  că      După diploma unei bresle
             toate trei sunt egal de înălţate.
               Pilaştrii  svelţi  şi  fără  căpiţele,  cari  susţin  boi­  şi  1698  biserica  a  ars  din  nou,  iar  pe  la  mijlocul
             tele  adunând  în  snop  nervurile,  prin  ţâşnirea  lor   veacului  al  XVIII-lea  a  fost  deteriorată  de  un
             verticală  în  spaţiul  enorm  cuprins  între  ziduri,   cutremur  de  pământ.  In  urma  acestor  nenorociri
             înalţă  spre  cer  şi  Dumnezeu  privirea  şi  gândul.   a  fost  construită  apoi  bolta  aceasta  mai  joasă  şi
             Dar  impun  în  acelaş  timp  şi  o  închinare  în  faţa   turtită,  care  a  compromis  estetica  arhitectonică  a
             artei  arhitectonice  a  evului  mediu.  Numai  albeaţa  absidei,  a  ciuntit  semipilaştrii  şi  a  acoperit  chiar
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13