Page 7 - 1933-03
P. 7

LUDOVIC KELEMEN: BISERICA SF. MIHAIL DIN CLUJ                         133

           Pe  latura  de  sud  mai  sunt  câteva  mici  resturi   înclinare  pizană  e  o  consecinţă  a  aşezării  terenului
        sculpturale,  in  stil  baroc,  între  ele  imaginile  Sf.   şi  după  cât  se  ştie  aceasta  s’a  întâmplat  din  cauza
         Mihail  şi  Sf.  Caterina,  dar  acestea  nu  mai  sunt   greutăţii  enorme  cu  care  apasă  tumul  clădit  ală­
        ornamentele  originale  şi  organice  ale  monumen­  turi  în  1857—60.  Bolta  şi  zidurile,  crăpate  pe  mai
        tului,  ci  răspund  lămurit,  atât  prin  stil  cât  şi  prin   multe  locuri,  sunt  legate  prin  chingi  de  fier,  care
        felul  lor  de  aşezare,  că  sunt  de  provenienţă  târzie   toate  converg  spre  discul  de  fier  masiv  din  sa­
        şi că nu acesta era locul lor.                   cristie, care le ţine la olaltă.
                                                           O  bună  parte  din  faţada  de  nord  o  acopere
                                                         turnul  şi  cu  ea  o  intrare  mare  pompoasă  care  şi
                                                         dinlăuntru  abia  mai  poate  fi  văzută.  Parterul  tur­
                                                         nului  serveşte  azi  de  capelă,  dar  numai  de  vreo
                                                         30  de  ani  încoace.  înainte  era  deschis  şi  se  putea
                                                         trece  pe  sub  el.  Dela  turn  spre  vest  se  află  încă
                                                         o  intrare  mare,  frumoasă,  cu  două  aripi  —  închisă
                                                         acum  cu  zid  pe  dinlăuntru  —  având  şi  console  cu
                                                         baldachin  fin  sculptate.  Acestea  însă  sunt  libere  şi


































                 Intrarea principală de Sud. Fotofilm, Cluj
           Cele  patru  ferestre  de  sud  ale  absidei  sunt  de
        dimensii  egale,  nu  prezintă  deosebiri  decât  în  or-
         namentică.  Aceeaş  constatare  şi  pentru  cele  trei
         ferestre  care  încheie  spre  est  absida.  Intre  aceste
        două  grupuri  de  ferestre  în  zid  e  iarăş  o  scară,
        cu  luminişuri  variat  tăiate  în  perete,  care  duce  în
        pod,  dar  mai  are  şi  meritul  estetic  că  uşurează
         masivitatea  zidului  împrejmuitor.  Improprie  astăzi,   Nava principali vizuti dinspre Vest cu amvonul in stil
        e  şi  aceasta  in  stăpânirea  porumbeilor  ca  şi  co­  baroc, sanctuarul şi altarul principal. Fotofilm, Cluj
         respondenta  ei  dela  nord.  Aici  la  absidă  se  mai
        adaugă  şi  o  sacristie  proporţională  cu  mărimea   nu  avem  niciun  indiciu  material  sau  vreo  pome­
        bisericii.                                       nire că ar fi fost vreodată împodobite cu statui.
           Privind  mai  atent  biserica de  pe  trotuarul pieţei,   De  unde  începe  corul,  zidul  e  mai  gros  şi  orna­
        din  direcţia  nord-est,  vom  surprinde  o  pronun­  mentaţia  contraforturilor  mai  bogată.  Cotitura  de
        ţată  înclinare  in  afară  a  peretului  absidei.  Această  sus foarte accentuată a zidului arată că a fost
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12