Page 3 - 1933-04
P. 3
Edificiul «Şcoalelor Naţionale Centrale* din Braşov, azi liceul «Andrei Şaguna •. (Stampă executată in 1853 la Viena
după planul arhitectului Ştefan Emilian)
„ Ş C O A L E L E N A Ţ I O N A L E C E N T R A L E "
Ş I LICEUL „ANDREI ŞAGUNA" DIN BRAŞOV
Studiat prin prisma mohorită a vrăjmaşilor săi, Compoziţia etnică excelentă a poporului nostru
trecutul poporului românesc a fost în mare mă şi însuşirile sale alese care l-au făcut şi-l fac ca
sură denaturat şi falsificat. Campania seculară de pabil de cea mai înaltă cultură şi de cele mai fru
ponegrire şi umilire a neamului nostru a avut moase virtuţi, au fost cauza de căpetenie a prigo
urmări regretabile chiar şi asupra propriului suflet, nirii, duşmănirii şi umilirii sale. Câte umilinţe
contribuind în mare măsură la alimentarea dete n'au trebuit să sufere şi Ştefan cel Mare şi Mihai
stabilului său servilism, care l-a făcut şi-l face Viteazul, pentrucă au fost Români; câte na tre
să nu-şi poată da seama in deajuns de calităţile buit să îndure tot din această cauză chiar şi «crăi-
frumoase cu care a fost înzestrat de natură. şorul Valah» Matei Corvinul, cel mai luminat
Pe cerul întunecat al calomniilor şi neadevăru cap încoronat al Europei timpului său!
rilor trâmbiţate în lung şi în larg de pismuitorii Ceea ce a făcut şi pe descendenţii coloniştilor
neamului nostru, apare însă din când în când şi germani ai Ardealului să se agaţe cu atâta putere
câte-o licărire revelatoare. Este părerea obiec de privilegiile câştigate în vremuri de restrişte
tivă a adevăraţilor oameni de ştiinţă. Unul dintre şi de man prefaceri şi să se împotrivească cu atâta
aceştia a fost şi învăţatul preot şi prelat wurtem- îndârjire pătrunderii Românilor în mijlocul lor,
bergian Wilhelm Hoffmann, care descoperi la a fost mai întâiu teama să se vadă copleşiţi şi
Românii din Transilvania: «O iuţeală de pri întrecuţi de ei. Un cronicar săsesc al Braşovului
cepere, o inteligenţă deschisă, o agerime şi iste de acum 200 de ani, făcând aluzie la manie pro
ţime a minţii», împreunate cu «o abilitate a grese ale Românilor din timpul său, ne spune că
purtării », precum «nu mai găsise nicăieri... »,«o pricina de căpetenie a împotrivirii Saşilor ca Ro
frumuseţe clasică a capetelor, vrednice de a servi mânii să fie admişi in breslele lor şi să poată
de model pentru gemme... 1, «o sonoritate şi cumpăra proprietăţi şi în incinta internă a ora
bogăţie a limbii care s'ar potrivi şi pentru cea şului — unde au putut de altfel locui întotdeauna
mai cultă naţiune de pe pământ »: cu un cuvânt, ca chiriaşi — a fost teama ca prin progresul şi
calităţi graţie cărora acest popor, «unit şi des- «înflorirea Românilor», naţiunea săsească «să
voltat până la cel mai înalt grad de civilizaţie, nu se ruineze cu desăvârşire ».
ar fi capabil să stea în fruntea culturii spirituale Saşilor, ca să ne exprimăm cu un termen mai
a omenirii». («Beschreibung der Erde » voi. 2, modern, le-a fost frică de concurenţa Românilor
partea 4-a, Stuttgart, 1842). pe toate terenele vieţii publice. Aciuaţi în coastele
MotyhM Dtiî»
LECTURĂ
