Page 6 - 1933-04

196 B O A B E D E G R Â U

Smirna şi alte centre îndepărtate. Suntem de altfel vârtos limba grecească pentru corespondenţul la
în epoca fazei culminante a influenţei greceşti trebuinţa neguţătoriei, şi iar pentru cetirea cărţilor
asupra poporului nostru, în epoca în care un celor vechi greceşti, car ea pretutindenea învaţă pen­
descendent al Brâncovenilor aşezat la Braşov nu tru deşteptarea neamului nostru românesc ».
vorbea şi nu scria decât în această limbă, în epoca Intre aceşti harnici şi vrednici fruntaşi români
ai Braşovului în inima cărora cultura grecească a
timpului n'a putut înăbuşi zelul şi dragostea pen­
tru graiul strămoşesc, s'a ivit la începutul veacu­
lui trecut şi gândul şi dorul înfiinţării unor şcoale
mai înalte. Grigorie Brâncoveanu, învăţatul boier
muntean retras la Braşov, dispuse chiar prin te­
stamentul său din anul 1823 ca din veniturile
moşiilor dăruite de el aşa numitei biserici «gre-

Ican G. Iuga (1789 —1860) şi-a jertfit aproape
întreaga avere pentru intemeerea şi susţine­
rea gimnaziului
ceşti t cu hramul Sfintei Treimi din Braşov-Cc-
tate, să se întrebuinţeze o parte pentru înfiinţarea
«unei şcoale cu clase gramaticale şi filosofice »,
adică a unui gimnaziu cu şase clase, care era pe
Chitznţâ in formâ de diplomă de onoare cu motto « Ajutorul atunci tipul obişnuit al şcoalelor mijlocii sau li­
iubitorilor de învăţătură *, care se dădea intemcetorilor şi ceelor, în înţelesul de astăzi al cuvântului. Dar
sprijinitorilor şcoald româneşti din Braşov-Cetate, înfiinţată din pricina neînţelegerilor dintre enoriaşii români
la 1854 ai bisericii şi cei câţiva grecomani (în cea mai
mare parte Macedo-Români, Bulgari şi Sârbi gre-
în care chiar şi Românii culţi ai acestui oraş gă­ cizaţi), cari năzuiau să acapareze toate beneficiile
seau în limba şi literatura grecească — cine ar şi foloasele bogatei ctitorii, dorinţa lui Grigorie
crede ? — un mijloc de «deşteptare » şi cultivare Brâncoveanu şi a celorlalţi generoşi donatori ră­
naţională. Căci iată ce cetim într'un document mase neîmplinită. De altfel veniturile legatelor lor
din anul 1817, publicat de regretatul Andrei Bâr- nu erau îndestulătoare pentru întemeierea şi sus­
seanu, despre explicaţia ce o dădeau Românii bra­ ţinerea unor astfel de şcoale mari. Această împre­
şoveni de atunci rostului învăţării limbii greceşti jurare a silit pe Românii locuitori in Cetatea
în şcoalele lor: «Starea şcoalelor noastre este în- Braşovului să se despartă de biserica Sfintei Treimi
tr'acest chip tocmită la oraş că se învaţă... mai şi să înfiinţeze o biserică proprie şi curat naţională.