Page 8 - 1933-04
P. 8

198                                b o a b e  d e  g r A u

               In  anul  1834  vrednicii  *  purtători  de  grije  »  ai   La  început  Braşovenii  credeau  că  vor  putea
             nouei  parohii  anunţau  într’un  însufleţit  apel  pen­  realiza  măreţele  lor  proiecte  cu  legatele  şcolare
             tru  sprijinirea  bisericii  că  «pe  lângă  biserică,  spre   ale  marelui  ban  Grigorie  Brâncoveanu,  ale  fostu­
             fericirea  pruncilor  noştri  şi  podoaba  neamului   lui  mitropolit  al  Ţării  Româneşti,  Dositei  Filitis,
            s’au  aşezat  în  acest  curgător  an  şi  o  şcoală   şi  ale  celorlalţi  donatori  ai  bisericii  Sf.  Treimi  din
             naţională ».                                     Braşov-Cetate.  Spre  acest  scop  ei  se  adresară  epi­
                                                             scopului  Vasile  Moga  la  Sibiu,  cu  rugarea  să  in­
                                                             tervină  la  guvernul  Transilvaniei  —  căci  nu  se
                                                              putea  mişca  pe  atunci  nici  o  piatră  fără  «voe
                                                              prea  înaltă»—pentru  aprobarea  şi  punerea  în
                                                              lucrare a planului.
                                                                înştiinţat  de  cererile  stăruitoare  ale  Românilor
                                                              guvernul  Ţării  institui  în  primăvara  anului  1838
                                                              o  comisie  compusă  din  cinci  membri,  între  cari
                                                              şi  un  reprezentant  al  său,  care  să  studieze  che­
                                                              stiunea  la  faţa  locului  şi  să  elaboreze  un  plan  cu
                                                              modalităţile  de  realizare.  Lucrările  acestei  comisii,
                                                              în  care  episcopul  Vasile  Moga  fu  reprezentat  prin
                                                              protopopul  Braşovului  Ioan  Popazu,  înaintau  însă
                                                              foarte  încet  din  cauza  complicaţiilor  ce  se  iviră
                                                              mai  ales  în  urma  cererii  nestrămutate  a  Românilor,
                                                              ca  aceste  şcoale  să-şi  păstreze  independenţa  lor
                                                              naţională  şi  confesională.  De  aceea  nici  planul  unei
                                                              şcoale  comune  «greco-romane  *  cu  patru  clase
                                                              gimnaziale,  o  clasă  comercială,  una  «reală  »  şi
                                                              una  «filosofică  »,  elaborat  de  către  această  comisie
                                                              în anul 1840, nu putu dobândi asentimentul lor.
                                                                Românii  braşoveni  doreau  o  şcoală  mai  înaltă,
                                                              curat naţională şi de 3ceea nu se alese nimic de
                   George  I.  Nica  (1792—1870)  întâiul  inspector
                   al  *  Şcoalelor  Naţionale  »  din  Braşov-Cetate.
                   A  contribuit  foarte  mult  la  venirea  lui  Gheorghe
                   Bariţiu  la  Braşov  şi  la  intemeerca  «Gazetei
                               Transilvaniei»
               Aşa  a  luat  fiinţă  prima  şcoală  românească  din
             Cetatea  Braşovului  din  care  avea  să  se  nască,
             printr’un  concurs  fericit  de  împrejurări,  «şcoala
             naţională  centrală  »  a  Românilor  braşoveni  cu  ma­
             rele  şi  vestitul  ei  gimnaziu  —  liceul  de  astăzi
             « Andrei Şaguna ».
               In  acest  proces  repede  şi  neaşteptat  de  desvol-
             tare  a  învăţământului  românesc  al  Braşovului  a
             intervenit  şi  un  nou  şi  hotăritor  factor  dinamic
             extern.  A  fost  contribuţia  vechei  acropole  dela
             gurile  Târnavelor  la  avântul  naţional  al  Româ­
             nilor  de  aici.  Experienţa  de  aproape  un  secol  a
             celui  mai  important  centru  şcolar  românesc  de
             până  atunci  al  Transilvaniei  nu  putea  să  nu  fie
             şi spre folosul cetăţii dela poalele Tâmpei. Chiar
                 profesorul  nouei  şcoale  din  Cetate,  Dimitrie
             Lcca,  un  frate  al  pictorului  Constantin  Lecca,   Rudolf Orghidan (1797—1862) mare spriji­
             fusese  elevul  şcoalelor  dela  Blaj.  Tot  astfel  şi   nitor al şcoalelor; a editat in 1837 «Foaia
             Gheorghe  Bariţiu,  Iacob  şi  Andrei  Mureşianu,         Duminicii », întâia revistă românească
             cari  primiră  cu  bucurie  unul  după  altul,  invi­               a Braşovului.
             taţiile  Braşovenilor  de  a  se  stabili  între  ei  şi  de  a
             lua  asupra  lor  greaua  sarcină  a  organizării  şi  con­  toată  munca  îndelungată  şi  costisitoare  de  aproape
             ducerii nouilor şcoale.                          şapte ani a comisiei guvernului Transilvaniei.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13