Page 6 - 1933-09

5 4 2 B O A B E D E G R Â U

numărate rapoarte şi cereri se fac către guvernă­ la vreme, ci numai în 1863, din cauza fraţilor
mânt în vederea unei eventuale reparaţii, dar toate Babicu care întârziaseră cu efectuarea lemnăriei
simt în zadar. Starea în care se află biserica şi tâmplei. Alessandrescu e împiedecat a o zugrăvi
dependinţele ei se poate vedea din raportul arhi­ până la termenul impus de contract. In afară de
tectului Slatter înaintat la 29 Sept. 1851 *) cât şi scenele prevăzute, el spune într’o adresă către
din raportul Episcopului de Argeş din anul 1857 *). Ministerul Cultelor din 10 August 1863 ‘) că a
mai făcut şase tablouri pentru deplina armonie a
picturii.
In 1861 găsim ca supraveghetor al lucrărilor de
reparaţie, pe arhitectul Scarlat Enderli. Pentru
desăvârşirea lucrărilor de zidărie rămase neter­
minate se ţine licitaţie la 4 Febr. 1861. O parte
se dau în grija lui Tănase Stavri, iar restul în cea
a lui Radu Rădulescu. Tot lui Stavri i se dă prin
licitaţie să repare încăperile din aripa stângă a
mănăstirii. In 11 Aprilie 1861 «este trebuinţă a
se înfiinţa» câteva obiecte de lemn sculptat în
interiorul bisericii. Planul şi devizul in acest scop
au fost făcute de sculptorul Carol Storc k cu care
Ministerul încheie contract pentru executarea lor.
La 19 Iulie 1861 antreprenorul Iohann Unghi e
însărcinat cu facerea unei ferestre rotunde la bise­
rică, căd la această epocă, biserica îşi transformase
cu desăvârşire aspectul exterior al faţadei.
Pridvorul ce se sprijinea pe stâlpi de piatră era
sub acelaş acoperiş cu biserica. De asemenea, scara
nu înconjura pridvorul de jur împrejur, spaţiul
dintre bazele coloanelor fiind zidit. Intrarea în bise­
rică se făcea numai printr'o scară mai mică situată
într’o parte.
In acelaş timp mai găsim lucrând la Antim, după
cum reiese din documente, pe un arhitect numit
Mrescu, pe Niţă Pârăescu, care săvârşeşte poleitul
crudlor, şi pe un antreprenor Radu Rădulescu.
Alături de Petre Alessandrescu lucrează pentru
biserica Antim Heinrich Trencu (sic), care în
Pridvorul urma lidtaţiei din 24 Sept. 1862, e însărcinat cu
zugrăvitul în uleiu şi galben antic al celor 12
Lucrările încep abia în cursul anului 1860 şi du­
rează câţiva ani conform planului arhitectului coloane din pridvor, cât şi cu inscripţia de deasupra
Slatter. Până la această dată biserica suferise re­ uşii, care trebuia să fie poleită cu aur şi care execu­
paraţii de mai mică însemnătate. Aspectul general tată atund în proaste condiţii, e refăcută mai târziu
al bisericii rămăsese însă nemodificat. Reparaţia tot de către Trencu. Lucrarea acestuia nu repre­
din 1860 ia proporţii atât de însemnate încât as­ zintă însă nid un caracter artistic.
pectul primitiv al bisericii e simţitor modificat. Reparaţiile se sfârşesc aproape în întregime în
încă din 1857 *) se ceruse repararea cupolei, în­ cursul anului 1863. Abia se terminaseră lucrările la
locuirea ferestrelor şi lărgirea vestibulului «care Antim când la 31 Martie 1863, în urma revărsării
este a se dărima». Totuş numai la 9 Sept. 1860, Dâmboviţei şi a unor ploi torenţiale, zidul încon­
4
Ministerul încheie contract ) cu fraţii Babicu, ca jurător se dărâmă şi apa ajunge până la biserică
să se execute tâmpla cea nouă. Tot în acest an se pătrunzând pe sub temelie şi pe sub pietrele
dă prin contract zugrăvirea bisericii şi a tâmplei pardoselii.
pictorului Petre Alessandrescu, care se obligă să Episcopul Ghenadie al Argeşului cere Ministe­
termine lucrarea în termen de doi ani cu preţul de rului să dispună a se face reparaţiile necesare.
3.000 de galbeni ). Dar lucrarea nu e terminată Lespezile au fost scoase şi de aceea nu mai avem
s
nicio ştire despre puţinele morminte ce vor fi fost
') Arh. Stat dosar 2267/1850. înăuntrul bisericii, astăzi pardosită cu dment.
*) Ibidem. In 1866 se continuă reparaţiile rămase neter­
*) Ibidem. minate de pe urma inundaţiei, de către un oarecare
*) Arh. Stat dosar 469/1860.
‘) Arh. Stat dosar 2267/1850. *) Arh. Stat dosar 1103/1862.