Page 3 - Bunul_Econom_1900_04
P. 3

Nr.  4                                              BUNUL    ECONOM                                                    Pag,  3

       mai  pentru  un  an,  afară  de  păduri,  la                                           nu  se  va  fi limpezit  pe  deplin,  lucrarea
                                                          Î n g r i j i r e a   V i n u l u i
       care  se  pot  face  ştergeri  ori  scăriţări                                          poate  fi  repeţită.
       pe  câte  8—40  ani,  trebue  se  se  facă              Tractarea  vinului.                  Vinul  odată  tras,  se  păstrează  în
       arătare  în  scris  la  primărie  (la  antistia           (Urmare  şi  fine).          buţi  curate,  care  totdeauna  au  să  fie
       comunală.)                                       Când  vinul se arată oţetos,  dovadă  ţinute pline;  căci  altcum  alcoholul eva­
                                                   că  ît  lipseşte  alcoholul  de  lipsă,  fie  că  porează,  „se trezeşte" vinul,  şi  în  Spaţiul
            Dacă  fac  mai  mulţi  deodată  ară­
                                                   nu  ’l-a  avut  din  capul  locului,  fie  că l’a  gol  din  bute  se  produc  sporii  de  mu-
       tare,  o  pot  face  2  încredinţaţi,  în  nu­
                                                   perdut  pentru-că  butea  a  stat  goală  cezeală  şi  înflorire.
       mele  tuturor. ..Primăria..cercetează  pa­
                                                   sau  destupată,  dar’  oţetirea  asta  încă      Pivniţele  de  asemenea  să  fie  cu­
       guba  şi  pe  temeiul  celor  aflate  să  face
                                                   n’a  înaintat  până  acolo,  ca  vinul  şă de­  rate  şi  cel  puţin  odată  pe  an  văruite
       scăriţarea  ori  ştergerea  dării,  pe  timp
                                                   vie  chiar  de  tot  oţet:  atunci  i-se  mai  şi  afumate  cu  pucioasă,  care  este  cel
       de  un  an.
                                                   poate  ajuta  prin  aceea,  că  i-se  dă  al­  mai  bun  mijloc  de  pustiire  a  sporilor
            Pe  temeiul  dării  de  păment  să     coholul  de  lipsă  în  formă  de  spirt  cu­  putrejunii,  ai  înfloriturii  şi  mucezelii,
       face  apoi  aruncul general  de  venit,  şi   rat  de 100 gr. (alcohol ahsol ut)  şi anume
       aruacurile' comukăte.                      în  măsură  cam  de  2  litri  la 50 de ferii.   Sibiiu,  Decemvrie  1899.

            Aruncul  »general«  de  venit  se  Spirtul  se  pune  în  altă  bute  curată,                          I.  A .  de  P reda
       socoteşte  cu  30%  (treizeci  la  sută)  pe  fund,  apoi  vinul  se  trage  peste  el,
                                                                                                            S t u  p ă  r i t
       dela  suma  dării  de  păment.  Aşa  de  ear’  butea  după  aceea  se  astupă  bine.
       pildă  dacă  plătesc  10  coroane  dare  de      Când  în  sfîrşit  vinul  se  arată  mâ-   Calendar:
      pămănt,  dela  suma asta  mi  se  socotesc  clos  şi  tulbure  şi  nu  voeşte  să  se  lim-   — Dacă au  miere  din  destul  şi aer
      30%  (socoata  să  face  tot  aşa  cum  am  pezască,  dovadă  că  ferberea  nu  a  ur­  proaspet,  dacă  coşniţele  sunt  îndea­
                                                                                              juns  călduroase  şi  dacă  şoareci,  pa­
      arătat  la aflarea dării  de pămănt)  adecă  mat  în  regulă  sau  că  sporii  de  muce-
                                                                                              seri,  pisici  sau  alte  animale  sau-
      3  coroane  ca  arunc  »general»  de  zală  şi  înflorire  au  pătruns  într’însul,  chiar  oameni,  nu  vor  strica  odichna
      venit,                                      cari ca fulgi  se întind în  vinul  tot, atunci   albinelor,  ele  vor  ierna  bine.  Vezi
                                                                                              ca  urdinişul  coşniţelor  se  nu  fie  de   !
           Când  pe  casa  sau  moşia  cuiva      cea  mâi  cuminte  lucrare este  , filtrarea"   tot  astupat!
                                                  sau  limpezirea  lui  in  chip  măiestrit.
      sunt  intabulate  datorii,  acela  are  drep­
                                                       Cei-ce  se  deprind cu  producţlunea     Timpul  şi  chipul  începerii  stupăritului.
      tul  se  ceară  scăriţarea  aruncului  gen.
                                                  de  vin,  în  mare,  aceia  au  aparate  (in­    Cu  stupăritul  mai bine  e  a  începe
      de  venit.
                                                  strumente)  anume  pentru  filtrarea  vi­   primăvară,  câştigându-ne  ddi  stupi,  din
           Şi  scăriţarea  aceasta  i-să  şi  face
                                                  nului.  Economul şi producentul  de vin  cari  unul  să  fie  tractat  pentru  miere şi
      dacă  în  fiecare  an  în  luna  Ianuarie,
                                                  puţin  însă,  este  silit  a  se folosi  de  mij­  altul  pentru  sporire.  Un  începător nici­
      înştiinţează  datoria  prin  fasiunile  (blan-
                                                  loace  de  casă,  ce  nu  cer  prea  multe   odată  să  nu  se  încumete  a  se  apuca
      chetele  de  datorie)  ce  le  capătă  la  an­
                                                  pheltueli-  Astfel  de  mijloace  sunt:  să   de  stupărit  cu  un  număr  mai  mare  de
      tistia  comunală. '  Dacă  cineva  nu  şi-a
                                                  topii  în  bute ppste, vin un strat de  lapte,   stupi.
      înştiinţat  datoria"  intabulată  în  luna  Ia­
                                                  care  apoi  se  descompune în  vin  şi păr­      Câştigarea  stupului  nu  trebue  fă­
      nuarie,  mai  poate  face  aceasta  şi  acum
                                                  ţile  lui  cleioase  scufundându-se,  atrag şi   cută  înainte  de  jumătatea  lui  Aprilie,
      până. la 15 Februarie;  aşa însă  ca,acum
                                                  fulgii  de  tulbureală  cu  ele  la  fond.  Alt  dacă  albinele  le  aducem  din  altă  co­
      pe  lângă  fasiune. (blanchet)  să înainteze
                                                  mijloc  este  năsip  curat  cu albuş  de. ou,  mună.  După  acest  timp  de  obiceiu  se
      şi  o  rugare. timbrată  cu  1  coroană.
                                                  sau  şi  drojdii  vechi  de  vin  în  acelaşi  află  nutrement în natură, adecă  pe afară
           Din  aruncul  general  de  venit  să  fel  întrebuinţate.                          şi  nu  e  primejdie,  ca  albinele  să  piară
      scad  10%  (10  cruceri  dela  un  fl.)  din     Cel  mai  probat  mijloc  însă  s’a do­  de  foame.  Dar’ de  ne  căpătăm un stup
      suma  carnetelor  plătite  după  datoriile   vedit  ,gelatina",  cleiu,  ce  se  află  în  de  aci  din  sat,  apoi  aducerea  lui  nu se
      din  anul  trecut.  Dacă  aruncul  e  mai   ori-ce  droguerie de  vânzare,  şi  care  se  poate  amîna  până  la acel  timp,  din pri­
      puţin  ca  10%)  din  stima  carnetelor  să   întrebuinţează  in  chipul  următor:  Se ia   cina,  că  dacă  albinele  au  început  a
      scade  numai  cât  ajunge.  De  pildă:  To-   gelatină  în  cantitate  de  10  grame  la   sbura,  trag  tot  la  locul  unde  au  fost
      dor  plăteşte  20  coroane  dare  de  pă­   100  de  litri  şi  se  topeşte  în  apă  caldă  dedate,  şi  nu  la  aşezământul  cel  nou;
      mănt.  După  asta  ar  fi  să  dee  6  cor.   sau  într’o  cătâţime  potrivită  de  vin  în­  astfel  că  stupii  se slăbesc  din cale afară
      arunc  gen.  de  venit  (30%  âltalânos     călzit,  amestecându-se  foarte  bine  cu   prin  împuţinarea  albinelor.  La  cum­
      jovedelmi  potado),  are  însă  datorie  in­  acela.  După  asta  se  trage  din  bute  1   părare  atât  din  comună  cât  şi  din  lo­
      tabulată  400  coroane,  după  care  plă­   sau  2  ferii  de  vin, şi  gelatina  topită  se  curi  străine,  e  bine  a  se  face  învoeala
      teşte  6%,  adecă  24  coroane.  De  aci    amestecă acum bine-bine cu  vinul acesta,  cu  vânzătorul,  ca  să  nu  lase  stupul  să
      10%  face  2  cor.  40  bani  şi  această   apoi  vinul  astfel  mestecat se toarnă ear’  piară  de  foame,  ci şă-’i îngrijească  el de
      sumă  se  subtrage  din  6  cor.  (aruncul   în  bute  frumuşel,  aşa  ca  el  să  formeze   nutremântul  de  lipsă  până  pe  la  înce­
      gen.  de  venit),  şi  aşa  în  loc  de  6  cor.   Un  strat  âsupra  celuilalt  vin.  După  putul  lui  Maiu;  o  legătură aceasta, care
      va  plăti  numai  3  cor.  60  bani,  dacă   3—4  săptămâni,  gelatina  se  va  fi  aşe­  ori-ce  stupar cinstit o poate lua asupra-şi.
      înştiinţarea  datoriei  intabulate  s’a  făcut   zat  Ia  fund,  trăgend  cu  sine  fulgii  de   Nu  e  bine  să  se  cumpere  stupi,
      la  vreme  (în  Ianuarie).                  tulbureală  aflători  în  vin.  Acum  apoi  cari  în  primăvara  trecută n’au  roit, pen-

        (Va  urma.)                 V*  C.  O.    vinul  se  trage  frumos,  fără  să  fie  de  ru-că  cu  chipul  acesta  se  poate  uşor
                                                  nou  tulburat,  de  pe  stratul  ce  s’a  aşe­  cumpăra  matcă  bătrână,  care  nu  ne va
                                                  zat  la  fundul  lui  şi  de  cumva  el  încă  da  roi.
   1   2   3   4   5   6   7   8