Page 5 - Bunul_Econom_1900_04
P. 5

Nr.  4                                             BUNUL     ECONOM
                                                                                                                                 Pag-  5
        we-un  grăunţ în coş,  ei  mai  după  toate  mărean,  Vasile  Romosan  şi  Ion  Gelmărean,   grâu  e  semănat  mult,  ear’  rapiţa,  o  plantă
         nimicurile  aleargă  la  boltă  şi  la  crâşmă   ear’  suplertţi:  Ioan  Heiuş,  loarl  Mihăesc.  agricolă  bîfte  cultivată  în’ţa ră .e ‘ de  5-ori mai
         tot  cu  traista  şi  săculeţul,  până  când                                           multă  semănată  în  ţară  decum  era  anul  tre­
         se  pomenesc,  că  nu  mai  au  bucate.         Balul  român  la  Orăştie,  care  are  loc.de   cut,  şi-  din  vinderea.ei, peş4eţ  2.  luni,-; se  nă-
         Atunci  ved,j că  na’u  lucratbibiqie,  tlar’  e   azi  o  săptămână  (Sâmbătă  în  10  Febr.  n.),   dăjdueşte  un "frumos-venit,  de  cel  puţin  200
        prea  târziu.  De  aceea  n’ar  strica,  ca   promite  a  fi  locul  de  întâlniră  a  unei  socie­  milioane  lei,  cu  care  agricultorii  se  vor ajuta
        cei  chemaţi  sg  le  spună  şi  explice  cât   tăţi  număroa'se  şi  alese,  de aproape' şi  de de­  bineţ.în,dipsa  : în  care:  i-a‘  împins  anul  rău
        mai  des,proverbul bine  cunoscut;  „Cine   parte.  Arangerii  îşi  dau  multe" Silinţe  a  fade   trecut.   . . .    .   ‘
        nu^eruţă  la  gura  sacului,  la  fund  înza-   ca  această  întâlnire  se  fie  cât  mai  ' plăcută
        dar  cruţă,  că  totuşi  n’ajută  nimic?,  . „  domnilor  şi  mai  ales  damelor  ce  vor  parti­  Poporaţiunea  Germaniei  s’a  sporit , anul
                                                    cipa.-,  Ordinele  de  dans  vor ;fi-adevărate sur­
                •'   '           C o r e sp o n d e n t                                         trecut  în  chip  firesc,  mai  tare  ca  în  ori-care
                                                    prinderi.
                                                                                                alt  an  înaintaş.  Naşteri  au  fost  mai'  multe
                                                                                                ca  moiţi  cu  846.871.
        ; "   Ş t i r i   d e   t o t   f e l v l        A   doua prelegere  economică  din
                                                    seria  ararigiată  de  Reuniunea  noastră  ecbhd-
                                                                                                   Schim bare de g a m iso a n e . Cele 3 ba­
             Membri  la Reuniunea noastră' economică  mică,  va  avea’  loc  de mâne o săptămână,  Du­  talioane  ale  regimentului  nostru  de  casă,  64,
        s'au  făcut,  afaiă  de  cei  publicaţi  deja,  mai   minecă  în  30  lân. v.  (11 Febr.  n.)/ în comuna   cari  acum  se  află  de  3  âni  în  garnisoană  în
        mulţi  din  Cugir,  Şibot,  Brad  şi glnr,  Romo-   Bdlomir.   1   '                '
                                                                                                Viena,  Ia  toamnă  se  vor  strămuta  în  alte
        sel,  Bal om ir,  Bălţă,  şi  de  aiurea,  pe  cari  îi
                                                         Concert  în  Orăştie  va  da în curând Reu­  garnisoane.  .  Anumfe  :  un  bataillon  din Viena
        publicăm'  în  hrul  viitor.            \
                                                    niunea: româna  decantări,  cu  program bogat.   şi  cu  "cel-ce  azi  e  în  Orăştie,  dimpreună  cu
                                                    Atragem  de  pe acum luarea aminte asupra lui.  ştab-ul  regimentului^  vor merge la Murăş-O.şor-
             Văduva  archiducesă  Stefania,  a  fostului
        moştenitor  de  tron  Rndolf,  se  căsătoreşte  în   •  .. •  Ministrul de  agricultură . român  lucrează   heiuf  un  bataillon  din  Viena  va  veni  la Oră­
                                                                                               ştie  şi  unul  la  Bosnia.
        curând  la  Londra,  cu  contele  Eiemer Lonyai.  la  înfiinţarea  unei  societăţi  generale  agricole,
                                                    pentru  ţară,  pe  care  s’o  susţină statul.  Se nă-
                                                                                                     Principesa  Maria,  soţia moştenitorului de
             Adunarea  gen.  a  Reuniunii  române  de   dăjdueşte  mult  dela  ea.             tron  român,  a‘ născut  de  curând  o  fiică,  pe
        înmormehtâre  din' Orâştie :s*’â ţltiut' Duminecă,                                     câre  ău ': botezat-o  în  Friedenstein  pe  ntimele
        dela  11—-12  în  sala  şco'alei’  române  din  toc.   •  :   Şedinţa  pe Februarie a  Comitetului   mamei- sale,  -Maria  '  >•••"••*«  1
        S’a  raportat  despre  starea-  ei r  " Reuniunea   „Reuniunii economicese va  ţinea  Sâm­
        'merge  înflorind/  In  timp  de  3  aUi;  k- ajuns   băta  viitoare,  in  io  Februarie  n.  .  ,,  Prelegeri  economice  în  Sălişte.  Dumi­
        să  aibă  un  fond  peste*  tooo  Jl.  şi  600  de                                     neca  trecută  s’a  început  şi  la  Sălişte  seria de
                                                         Ştergerea  timbrului  pentru  câlindare  şi
        membri,  împărţiţi  în  2  secţiuni  de  câte  300                                     prelegeri  poporale  economice  luate  în  pro­
                                                    pentru  anunţuri  (inseratele)  foilor.  Pe  ori-'ce
       (pentru  a  nu  v’eni  prea  "des1  plăţile)^eum  ar   calcndnr'trebue  să  pui  un  timbru  de  6  cr. şi   gramul -de  lucrare  a  ^Reuniunii  române agri­
        veni  când  i-âi  lăsa" pe  toţi  în  d  secţie)!'Fie­  pentru ibri-ce  anunţ  (inserat) în 5fbi, strebue se   cole  dm  comit. '’ Sibiilt1ui“.  (Vezi  nrul  nostrii
        care1 secţie  plăteşte  numai  cazurile' db moarte   ■plătim-  statului  30  cr.  de  fiecare  dată.  Cu   trecut);  A. reuşit  foarte  bine-  A  preles  dl
       Întâmplată  îh  sinul’ seu.‘?î   ’  -   •  '  atât  trebue  să  fie  calendarul  mai  ;scump,.şi   profesor  Bţernetriu : Comşa,.preşedintele  numi-
                                                    plata  pentru  inserat  mai  mere,  ceea-ce  fireşte
        .    Ş’au  ales,  de nou  funcţionam  si  comite­  îngreunează  şi  răspândirea  calendarelor  şi   -tei  Reuniuni, .fiind ascultat  de popor  număros.
       tul  pe  3’  ani,  astfel:  Director:   L  Mt/iu.  anunţurile  prin  foi.,, In,.  Austria., s’au  şters   Vom:  publiba  raportul amănunţit ee  am primit.
        cassar:  Ioan  Branga,  secretar:  Ioan  Moţă.   prin  lege  aceste  timbre.  Acum  şi  guvernul
                                                   ungar  a  gătit  un  plan  de lege pentru a şterge   învăţătorii  nu  plătesc  arunc  comunal.
       Membri  în  comitet:  Ioan  Mihaiu,  Nicolau  şl" el  aceste "timbre  la  noi.
       Tnf^ .Gimvorv,    s Onntil ■■■*?•?   —*%:.  T                                           Tribunalul  suprem  administrativ k  adus  o ho-
       roiu  cpm.,  .George'Brassai,  Iirimie  Boca,  Du­  4   -Starea  ^âmenâvumtr  'da1  toamnă  e  in  a“pfj'bâp*niaî^ifJfiwUcâj:eia.  învăţătorii,  fie  ei
       mitru  Rob,  Samoilă  Lăzăroiu,-  George  Gel-  România  din  cele  mai  mult  lăgăduitoare.  Şi  m un a le,  nu  sunt  datori  a. plăti  aruncul  co-

       ascvţitând  poveştile  minunate  pe' care 'şopteau   când  se  apropie  de  ea,  îi  dete  un  pahar plin   nouă  ţeri  şi  peste  nouă  mări;  ear’  când  erau
        undele  lui.  ‘Spuneau  despre  zine  şi  despre   cu  suc  d-zeesc,  care, ai dea  cu  flacără  şi  care   pe  la  mijlocul  ospăţului  se  ridică  Doma  şi
       smei,  despre  tineri  voinici  şi  viteji  şi.  despre   se  nutnia  Păharul-Nemuririi,  apoi  cu  glas tre­  scoase  din' sin  o  cunună  eu  flori  late  de  aur
       babe  vrăjitoare;  despre  fetiţe  tinere  cu‘ părul   murător  grăi  unda :            şi  Timpul  o puse  pe  fruntea  Crăiesei grăind*.
       de  aur  şi  despre  Feţi-frumoşi  veniţi  din  alte   .   »S’a  închinat  Timpul  de  sănătate  şi  a   «Stăpână!  Aici  în cununa  aceasta  e îm­
        lumi^. utmiţiţti  |lrurn^^dp/ulpi,  şi  despre  câte   trimis  Măriei-Tale  darul  acesta,, care  are  pu­  pletită  dragostea  unui-  popor,  cai e  se  uită  la
                                                                                               Măria-Ta,  cav la .u^-şoar#/
        şi  mai  'câte"fapte4 vîtejăşli  Săâfrită1- m   împă­  tere  ca  în  veci  se  ardă  şi, d:n  veac  în  veac   jnchină  Măriei-Tale  cu  ufnilinţă^j^ibire. Ş*  se
        raţi  nesdravâni,  şi  niai  în  fiecare  poveste  se   se  lumineze,  şi  lasă  vorbă  Măriei-Tale,  că  a
        spunea  ceva  şi despre Doina.  Şi  aşa  vremea   aflat  pe  Doina  şi,  mâne  vor  sosi  la  curţile   «Numele  Măriei;Tale  v afisăp atcu ,li­
       trecea  presârând  părul  frumos  al  crăiesei  cu   Măriei-Tale'  Străinul  când  soseşte,  vor  fi   tere  de  aur  pe  altarele  Neamului  acestuia,  şi
        argint  şi  împodobindu-i  sufletul  cu  fel  şi  fel   cântecele  ce  le-ai  auzit  Măria-Ta  când  ai   din  veac  în  veac  va  străluci  cum  se  cuvine
        de  flori  aurite',  aduse  din  lumea  visurilor.   vorbit  de  ’ntâia-dată  cu  păreul*.*   :   /  Măriei-Tale,  care  nu  numai  pe  lumea aceasta
        Undă  după  undă  trecea  spunând  ceva  nou,    Şi  cum  a  auzit  crăiasa,  s’a  dus acasă şi   este  crăiasă,  ci  şi .în  lumea  aceea  frumoasă a
        alergând  cu  neastâmpăr  spre  nesfîrşita  cale.  s’a  gătat  ea  de nuntă,  apoi în ziua  următoare   luminoaselor  gândiri*...  v'-u   -   "  J-
                                                   când  se  zoria  de  ziuă,  a  mers  aproape  de   Crăiasa'mulţumi; ; apoi  eiutglas  blând în­
             Crăiasa  le  petrecea  cu  ochii  până  le
                                                   părău,  şi  pe  când  ceriul  dela  Răsărit  se  tivia   trebă:  «Bine  dragii mei,  dar’ acum săr mi spu­
        perdea,  apoi  se  adâncea  în  gânduri  şi  gân­
                                                    cu  aur,  se  auziră glasuri  de  bucurie,  pădurile   neţi,  cum  se  numeşte  poporul  vostru?*
        durile  acelea  se  ţeseau  şi  din  pânza  lor  eşiaU
                                                    erau  scăldate  în  lumină, ear’  din acea  lumină   Când  rosti' crăiasa  Vorba' această,  se lu­
        tablouri  frumoase  şi  cărţi  minunate.
                                                    răsări  Timpul,  aducând pe  Doina  de  mână;  minară  toate  curţile,  şi  flori  de  cele  mai fru­
             Intr’o  zi  de  plăcută  primăvară  se  vă­
        zură  pe  cer  nişte  fulgere  ca  acelea,  de  gân­  Când  îi  văzu  crăiasa,  o  podidiră  lacri­  moase  cădeau  din  văzduh,  încât  toată  lumea
        deai  că  arde  lumea  şi  deodată  se  auziră  va­  mile.  Le  ieşi  înainte, îi cuprinse  cu  dragoste   părea  o  grădină  mare,  şi  când  încetă  ploaia,
        lurile  părăului  făcend  loc  printre  stânci,  de   şi  le  sărută  Iruntea  la  amândoi,  apoi  încun-   s’auziră  eară  cântece,  şi  ieşiră  toţi  dela  masă
        gândeai  că  tot  pământul  a  înviiat, şi  fel  şi fel   giuraţi  de  cântări  dulci  şi  uşoare  ce  pluteau   si  văzură  cum  ceriul  efa  deschis  şi  din  înăl­
        -de  glasuri  de bucurie  veneau  Cu  apa,  ear’  pe   în  tot  văzduhul,  merseră  până  la  curţile  cele   ţime  se  auzi  un  glas  zicând :
        urmă  se  auzi  glasul  unei  unde,  care  strigând   frumoase,  unde  se  aşezară  la  masă  şi  se  os­  —  Vrei  se  ştii  poporul?  întreabă  a  cui
        -se-’i  facă  loc,  mergea  drept  spre  Crăiasă  şi  pătară  şi  se  bucurară,  de se  duse  veste peste  e  Doina...   (Va urma).
   1   2   3   4   5   6   7   8