Page 3 - Bunul_Econom_1900_07
P. 3
Nr. 7 BUNUL ECONOM Pag, 3
depsit aşa, că în lumea ceealaltă să stee împedecă mestecarea, de aceea e de împletitori de corfe
flămend sub doi pomi încărcaţi cu mare folos punerea de dinţi măiestriţi, Fabricanţi de instrumente musicale: (cla
vire, organe, hormonii, violine, ghitare, citere,.
poame coapte, cari se plecau spre el cu cari putem roade earăşi mâncările* clarinete, flaute ş. a.)
şi când se muşte din ele, ear’ se ridi scăpând de-o mulţime de boale de sto
Argăsitoria.
cau, — în această legendă, resbunătorul mac de cari sufer cei-ce sunt siliţi a în
zeu Joe de ştia de cei doi nervi, avea ghiţi bucatele nerumegate. Cojocarii de obiceiu învaţă şi me
seria de a argăsi (dubi, tăbăci) peile de-
să-’i nimicească numai pe aceia, şi Re Ga să poată mesteca, falca din jos
miel şi oaie, ce întrebuinţează la lucru-
gele era pedepsit destul de crud, şi sup e întocmită să se poată mişca din jos
Singur aşa numita pojiţâ o cumpără,
tul Ganymedei asemenea. în sus, bătend ca un ciocan pe nico dela argăsitori. Nu tot aşa tac cis-
Lucrătorii (agenţii) cei mai de că vală, apoi înainte, înapoi, şi în laturi. marii, păpucarii şi alţi meseriaşi, cari:
petenie ai masticării, rămân însă totuşi Sunt animale la carî falca asta se mişcă se folosesc de pei la meseria lor. Aceş
tia cumpără pelea argăsită gata, şi tot
fălcile. numai în jos şi în sus, şi acelea mâncă
aşa şi plugarul nostru, care cumpără
Omul, ca şi animalele vertebrate numai carne. La unele falca se mişcă
talpa pentru opinci, până acum încăl
(cu spinare tare), are două fălci, cea de mai ales în laturi, acelea mâncă iarbă. ţămintea cea mai de căpetenie a Ro
sus fiind prinsă de căpăţina capului cât La unele mai ales înainte şi îndărăt, şi mânului. Cum vedem argăsitoria este o
nu se poate mişca şi numai cea din acestea sunt rozătoare, ca d. p. şoarecele meserie, care prelucră pelea, adecă una
jos putendu-se mişca. La «reptile» iepurele, etc. Omul e mâncător de toate, din materiile cele mai trebuincioase şi
(şerpi etc.) falcă deasupra e şi ea miş căci falca lui se mişcă în toate părţile. prin urmare mai răspândite. Fără în
călţăminte nu poate fi nime, şi cu deo
cătoare, de aceea aceste animale nu Mişcarea asta a fălcii se produce sebire în timpul iernii. Afară de peile
mestecă, ci numai înghit mâncarea. De prin nişte muşchi lipiţi, de craniu şi de pentru încălţăminte se mai argăsesc
aceea pot şerpii înghiţi broaşte întregi, falca din jos La unii oameni aceşti peile pentru blânirea (cuptuşirea) bun-.;
şoareci, corcodinele nuci s. a. muşchi sunt atât de tare desvoltaţi, că zilor, apoi peile ce le întrebuinţează cu-
relarii ş. a.
Fălcile omului au mai ales două pot ridica cu gura greutăţi de 40—50
Această meserie bănoasă nu e
părţi ce ne interesează aci: dinţii, şi kilograme! '
aproape de loc îmbrăţişată de noi Ro
muşchii cari mişcă falca. Despre dinţi Mistuirea mâncărilor, e cu atât mai mânii, şi cu chipul acesta se pricepe
vom scrie odată mai pe larg, azi ară uşoară şi bună, cu cât am măcinat în uşor, cum de nu putem da înainte. In
tăm numai că ei sunt alcătuiţi din gură mâncările mai bine. Dar’ despre timp ce noi am putea susţinea mii de
„email" (smalţ), o materie foarte tare care asta, altă-dată. argăsitori, cari să lucreze pentru noi,
acopere coroana, apoi din „cement‘\ stratul avem numai puţini de tot astfel de me
D r. Ş tefan E rdelyi seriaşi, şi aşa banii noştri trec în mâni
gălburiu care copere rădăcina lor, din
străine, ear’ noi rămânem şi pe mai
„fildeş" Care formează corpul dintelui
M e s e r i i departe săraci şi neajutoraţi.
dela rădăcină până la coroana, şi din Mai ceşti ani cetisem, că feciorul
„pulpa dintelui", adecă partea simţitoare C e m eserii'se înveţăm? unui Sas din Braşov după-ce a ispră
a lui, în care e aşezat nervul dintelui Dintre multele-multele feluri de me vit gimnasiul, în loc de a întră la preo^
Avem dinţi »incisivi» (cei mai dinainte) serii ce sunt, iată câteva, cele mai de ţie sau la altfel de învăţătură pentru a
deveni domn, cum noi înţelegem dom
cu cari tăiem bucatele, dinţi »canini« obşte cunoscute, cari ar trebui să le îm nia, a întrat la meseria de argăsitor.
(căneşti) cu cari rupem, zişi şi »dinţii brăţişăm şi noi mai cu dinadins. Ne putem închipui deci în ce cin
ochiului«, ca şi cum ar fi în legătură cu Să Se facă anume copii nostrii: ste se află meseriile la alte neamuri, şi
ochiul, ceea-ce e numai poveste, şi apoi cât de departe poate să o ducă un ti-
Argăsitori Cismari
măselele. Argintari Cojocari ner cu astfel de pregătiri. E timpul să
Prin nervul (un fir simţitor de carne) Aurari Compactori ne cugetăm şi noi mai înadins la me
aşezat în pulpa dintelui, simţim tot ce Bărbieri Coperitori de case' serii, şi să pregătim cât mai bine pe
tinerii, ce le vor îmbrăţişa.
luăm în gură, şi el ne spune să- ne fe Bărdaşi Croitori
Blecheri Cuptorari M eşter M anole
rim de ce ne poate strica dinţii. De
Butnari Curelari
luăm în gură mâncări tare fierbinţi ori In veţă eei ro m a n i la m eserii. Ce
Ciasornicari Cuţitari tim în »Bud. Hiriap.* dela 22 Febr. n.:
tare reci, smalţul (emailul) de pe dinţi
Ferari Lăcătuşi «Numărul învăţăceilor de meserii ro
poate crepa, asemenea cercând să spar Funari Măsari. mâni, au fost anul trecut în Braşov 178, în
gem obiecte prea tari între ei. Prin Glăjeri Măcelari Sibiu 21, în Orăştie j8, în Bistriţa 44, în
Elisabetopol 39, Făgăraş 52.
acele crepături apoi întră materii felu Homari Mănuşeri * Cri 39 ani mai nainte abia să putea
rite şi iritează (supără) nervul dintelui Morari Rotari auzi ca .vre-un tinăr român se păşească pe
Olari . Şîtari cariera meseriilor. In «epoca de strălucire*
şi simţim dureri, şi smalţul şi fildeşul
Pălârieri Strugari a Ardealului meseriile erau numai în manile
încep să putrăzască până la pulpă, când Saşilor si Maghiarilor. Dela i8 6 j încoace
Pantofari Tapesieri
apoi durerile ajung a fi de ne mai pur Paraploieri Ţesctori inse, Românii au. păşit tare înainte pe acest
tat. Această stricare a dinţilor poate Peptenari Tipografi teren, ceea-ce e a să mulţumi negreşit acelei
încordări naţionale, care s’a introdus în viaţa
fi stăvilită (prin medic) cauterisând pulpa Perieri Turnători de clopote Românilor în timpul din urmă, şi căreia dis
şi astupând apoi gaura, prin ce se. pot Petrari Văpsitori de mobile tinsa lor organisare îi eluptă aşa de. frumoasă
Pilari Văpsitori de case isbândă.
încă păstra dinţii mulţi ani. CDar’ nu numai în Ardeal, ci şi din
Pitari Văpsitori de tort
Picând dinţii, e lucru neplăcut mai coace de Peatra-Craiului sunt deja mulţi la
Zidari. Litografi număr învăţăceii de meserii români. A?a d.
ales la bătrâni la cari Ii-a mai rămas Medanici: (de scumpeturi, de instrumente p. în Caransebeş au fost anul trecut 90 Ro
câte unu doi prin gură, care numai le şi aparate medicale). mâni, 4q Nemţi şi numai 3 Unguri. Ear’ la
