Page 4 - Bunul_Econom_1900_07

Pag, 4 B U N U L - E C O N O M Nr. 7

neguţători 13 Români, 19 Nemţi şi numai lntrebm-e»>**2. Rog scrie-ţi-'mi ce se* j Grumpene ferd 20 » » . . 42—44 cr.
4 Unguri!» înănţă pot căpăta şi cu ce preţ dela Ren- 1 Măzăroiu ferdela cu . . . . 90 cr. —> 1 fl.
Dee D-zeu se putem arăta mereu spor niunea economică r • Să capătă spergula Peste tot preţurile neschimbate.
şi în privinţa asta!
maxima şi lupinus luteus, şi alte soiuri ?
P iaţa d in Deva.
...- ' G. T în K. j
întrebări şi răspunsuri. la 17 Februarie 1900 —
Răspuns. Cum s’a scris deja în foaia
Venindu-ne din mai multe părţi dela aceasta, Reuniunea dă membrilor sei sămenţă Grâu frumos ferd. de 30 lit. cu 1 fl, 70 cr.
cetitori, întrebări privitor la anumite lucrări de trifoin cu preţ scăzut, această plantă fiin- Ovăs fardela cu . . . . . . . . 65—70 cr.
economice, şi de altă natură, deschidem cu' du-’i scopul a îndupleca mai ales pe oameni ■ Cucuruz ferdela cu . . . . .1 fl. 20 cr.
numărul de faţă şi noi rubrica „întrebări 'şi Fasolea , ferd cu . r .. i . 1' fl. 50—55 cr.
r6spţlhsnri“ obicinuită în foile economice, si s’o cultive. Şi asta o dă cu 50 cr. kilogra­ Cartofi (grumpene) ferdela cu . .4 0 —55 cr.
toate întrebările primite le punem aci, dând | mul: Membri ordinari (cari au plătit 1 fl. Mere frumoase ferd. de, 20 1. cu 75 —1'20 cr.
sau îndată sau în numărul viitor răspunsul j taxă la Reuniune) capătă eu acest preţ 10
dorit. Stăm însă gata a da răspunsuri mai i kiley cei ajutători (cari au plătit 50 cr. Reu­ Slănină proaspetă 1 kl. cu . ... . . 64 cr.
ales din treburi econojnice de tot felul, şi din j Brânză pouă 1 kl. cu . . . . . 48—50 cr.
higienice (pentru păstrarea bună a sănătăţii). niunii ca taxă de membru), capătă 5 kilo. Ouă 6 de . . . . . . . . . . . . 10 cr.
Peste asta mai pot primi, dar’ numai cu pre- 1
* * *
întrebarea i. Mă rog să-’mi spuneţi de ţul ce o va costa' pe Reuniune. Seminţe de
e bine sau cum e mai bine a semăna trifoiul, luţernd şi napi încă procură, dar’ cu uşurări Ş t i r i d e t o t f e l u l
deodată cu ovăsul ori nu? că unii spun că mai mici pentru membri.
trebue sămănat ceva mai târziu. Atunci cum Săfnînţă de trifoiu însă, să poate afla A treia prelegere eeonomică din
şi când? Sunt începător şi nu prea me şi Ia dl loan I. Vulcu, comerciant în Qrăştie, cele araiigiate de Reuniunea economică, din
pricep. 1. S. în V. a cărui sămînţă de trifoiu şi luţernă, visitân- Orăştie, va avea loc mâne, Duminecă în 25
■ Febr. n., în Romoşel.
Răspuns. Trifoiul nn-i iertat a se să- dn-.se la staţiunea de controla regească din
fnăna deodată cu orzul sau ovăsul, fără nu­ Cluj s’a aflat curată şi fără mătasă. 1 kgr. . D ar’ a pa tra prelegere econo­
mai după-ce acestea an visării şi crescnt ccl trifoiu cu 70 cr., 1- kgr. luţernă 80 cr. m ică vi avea loc Dumineca viitoare în 20
puţin . dela 5— 10 cm. (un lat de palmă). ' m . ' j Febr. v. fj Martie 11.) în comuna tjfiboti
Aceste plante crescute deja, ţin atunci pămân­
tul umed, răcoros, şi scutesc fragedele firicele PR EŢU L BUCATELOR Ministrul de agricultură a dat prem'i
none ale trifoiului. Preţurile în Budapesta, de câte 500 coroane comunelor Deliblata şi
Timpul cel mai potrivit pentru ’sămăna- Mramoiak din Ungaria, pentru-că ele, din în­
De o' îmbunătăţire a preţurilor prea
tul trifoiului ar fi lunile Aprilie şi Maiu. demn propriu, au sămănat m sădit păduri
slabe a bucatelor, încă nu poate fi vorbă.
Crăpatul locului după sămănare, nu întinse pe mari părţi năsipoase ale hotarelor
Deşi în oraşele de provincie, şi prin comita­
este de lipsă, fără se recomandă folosirea lor, cari pân’aci stăteau deşerte de vremuri.
tul nostru, preţurile se îmbunătăţesc cu ceva,
tăvălugului pentru apăsarea săminţei cătră
în Pesta merg mai cinând în jos ca în sns.
pămănt. Treci odată cu tăvălugul peste holdă, Dl Demetriu Comşa: a ţinut la 2/14
S’a vândut la 21 F ebr. n. pe 3 luni:
prin asta culci fireşte ovăsul său orzul, dar’ Febr. a treia prelegere economică în Silişte,
Grâu de Tisa, (de 80 k.) m. m. cu 8 fi. 30 cr.
asta lor nu le stncă nimica. Dacă prevezi ca despre culesul şi păstratul poamelor, .având
Grâu de Ardeal ţ/8.6' k.) m. m. cu 802 cr.
mâne-poimâne o ploaie, poţi şi se nu tăvă- acelaşi .succes strălucit ca si la întâiele două
Grâu Sârbesc (75 k.) m. m. eu . . . 6 80 cr.
lugeşti, căci ploaia va astupa ea deajuns să­ prelegeri. Se sperează că învăţăturile temei­
Secară m. m. cu . . . . . . . 6'22 cr.
mânţa trifoiului în ţerînă. nice ale dlui Comşa vor şi arăta urmări bune
Oves m. m. cu . . . . . . . . 5'40 cr. |
Când trifoiul se samenă în grânele de în d.esvoltarea pomăritului în Selişte.
toamnă, atunci acestea trebue mai întâiugră- P iaţa în Orăştie. 1
pate şi numai după aceea sămănat trifoiul, Lumina electrică iu Orăştie vom. ve­
Grâu ferdela de 20 litre cu . . 1 — 1 05 cr. j
în Urmă apoi se foloseşte şi aci tăvălugul, Cucuruz ferd. » 20 » » . . . . 76 cr. dea-o totuşi cât de curând introdusă, E,
precum am arătat mai sus. Oves » »■ 20 » » • . . 1 40 cr. vorbă că chiar azi (Sâmbătă 24 Febr, n.)
F O T A Odată, când slugile eară îşi lăudau stă­ seu a doua zi. El era păzitor ţa .oi, avea se
I
pânul, Aleb începu a le grăi: grijască oile cele inai scumpe de prăsilă.
»Inzadar vă făliţi cu lumeţele domnului De dimineaţă venind stăpânul cel bun
Sluga dracului. nostru. Chiar şi dracul s’ar arăta prietenos, cu nişte oaspeţi, ca se-’şi: arete dragile oi, şi
când i-ai face toate pe plaq! Noi slugim bine intrând în îngrăditura lor, Aleb face semn
In vremile vechi trăia un om bogat, de soţilor să fie cu luare aminte. Toate slugile
treabă si bun. . Multe slugi avea şi toate îl stăpânului nosţru şi-l mulţămim întru toate. se grămădiră fa uşe şi priviră peste gard.
lăudau. Indată-ce doreşte ceva, noi îi şi împlinim
pofta, pentru-că-’i nimerim gândul. Cum se Dracul se. ..suise- înfef’un pom şi de-acolo aş­
»In toată lumea, ziceau ei, nu găseşti tepta să vadă, ce ispravă, va face sluga.
nu fie bun cu noi!.. încetaţi însă a-’i face
stăpân mai bun ca al nostru. Ne hrăneşte Domnul umblă printre oi şi miei, are-
toate pe plac, faceţi rău, atunci se ştiţi că şi
şi ne ’mbracă bine, împarte lucrul după pu­ tându-le oaspeţilor.
el, ca şi toţi ceialaiţi va răsplăti tău cu rău,
terile fiecăruia, cu o vorbă, nu necăjeşte pe Voia să le arete şi berbecele 'cel - mai
ba încă mai rău de cât stăpânii cei mai răi».
nici unul... Nu e ca alţi stăpâni, cari umblă frumos. -J
Celelalte slugi începură a se certa cu
cu slugile mai rău ca cu vitele, Ie. bat cu «Ceialaiţi încă sunt frumoşi, zice el, dar’
Aleb pentru, asemeni yorbe şi se remăşiră cu
vină fără vină şi nu le-ar zice o vorbă. bună. berbecele de colo cu coarnele răsucite este
el. Alăb se învoeşte ca el să năcăjască pe
Domnuf nostru ne vrea bine, ne face bine şi nepreţuit, ’mi-e inai scump ca lumina ochilor.»
stăpânul lor.
ne zice yorbe bune. Vieaţă mai plăcută nici Turma, spăriată,- deodată se trage în-
că putem avea». «Dacă nu-’l voiu necăji, să perd haina tr’o parte, încât oaspeţii nu putură vedea
Aşa se lăudau slugile acestui bogat de mea de sărbătoare; dacă însă voiu reuşi se-’l berbecele cel preţios; în minutul însă, când
super, să-’mi daţi fiecare dintre voi haina,
treabă şi bun. berbecele stetea singur la o parte, sluga dra­
care o aveţi mai bună*.
Dracul nu putea de năcaz, că slugile cului, ca din greşeală, alungă eară toate oile
trăesc aşa bine cu stăpânul lor... făcu ce făcu Pe lângă asta toţi au trebuit să*’i Tă­ grămadă... oaspeţii eară nu pot deosebi ber­
şi câştigă pe o slugă cu numele Aleb. Aces­ găduiască, că dacă îl va pune în fiară, să-’l becele cel scump.
tuia'îi porunci să scoată din minţi pe ce- apere. . Atunci a zis domnul cătră Aleb:
ialalţi. Aleb,-li-a promis să supere de domnul Aleb, dragă, bagă de seamă, umblă fru-