Page 7 - Bunul_Econom_1900_07
P. 7

Nr.  7                                               BUNUL     E C ONOM                                               Pag.  7

        coroane,  ceea-ce  arată  o  bunăstare  faţă  de   folositoare  ori-cărui  cetăţean,  dar’  neapărat   întru  mărirea  zeilor  lor.  Obiceiul a trecut  cu,
        alte  ţeri,  ca  d.  p.  Francia,  cu  40  milioane   trebuincioasă  unui  jurat.      vremea  a  închina şi  pentru  împăraţii şi  Dora-
        locuitori , şi  27  miliarde'datorie.            Costă  40  cr,  şi  să  află  depuse  exem­  torii  popoarelor,  şi  numai  târziu  de  tot  s’a
                           '  ■   ''            *   plare  şi  la  redacăţia  noastiă.  Doritorii  le  pot   închinat  şi  pentru  alţi  muritori  mai  de  rând.
             Coruri  bisericeşti  din  soldaţi au  început   primi  îndată.                    In  istoria  închinărilor  de  pe vremea  când  să
        să  se  înfiinţeze  în  România.  In  Câmpulung                                        închina  numai  pentru  capetele  încoronate,  a
        un  locotenent  a  început  acuşi  de-un  an,  să     SPICUIRI  PRIN  FOI
        cânte  cu  corul  seu  de  soldaţi in biserică,  mă­                                   rămas  de  veste  şi  poveste  «toastul»  ce Tau
        rind  atât  atragerea  credincioşilor  spre  sfân­  „ F oaia  P edagogică"  din Sibiiu,  re­  ţinut  nobilii  Englezi  odată  în  onoarea  Anei
        tul  locaş,  cât  şi  a  soldaţilor  înşişi  şi  servind   dactată  dn  profesorii  seminariali  Dr.« D.  P.   de  Boleyn,  iubita  regelui  Henrich  al  Vili.
        astfel  la  cultivarea  în  inimile  lor  a  preţioase­  Bârcianu,  Demetriu  Comşa  si  Dr.  I.  Stroia,   Ana  de  Boleyn  era  o  frumseţă  fără  păreche,
        lor  simţăminte,  cari  formează  temeiul  a  tot   scrie  în  numărul  seu  dela  1  Februarie  urmă­  şi  ea  să  scălda  în toată ziua în apă  proaspătă,,
        binele  în  lume:  iubirea  de  D-zeu,  de  lucru­  toarele  vestind  apariţia  foii  noastre:
        rile  Iui,  de  biserică.                        vBunul  Econom“  este  numele noului or­  ear’  într’o  zi  nemeşii  veniţi  la  prânzul  de
                                                   gan  de  publicitate.  Ca  organ  al  «Reuniunii   curte,  in  aprinderea  însufleţirii  lor  pentru
             Sesboiul  în tre  B u ri  fiE n g le z i  economice»,  înfiinţate  de  Românii  cu  tragere   mândra  iubită  a  Regelui,  şi-au  umplut  toţi
                                                                                               păha'iele  din  apa în care s’a scăldat  frumoasa,
        pare  a  fi  intrat  în  iasă  nouă  Veştile  zilelor  de  inimă  din  Orăştie  şi  jur,  şi-a  pus  de  pro­
                                                                                               şi  ţinend  unul  o  vorbire  în  onoarea  ei,  au
        din  urmă  spuneau,  că  Burii  au  de  gând  să   blemă  a  cultiva  interesele  economice  ale  po­
                                                                                               golit  toţi  până  în  fund  păhărele  cu  «dulcea
        se  retragă  de  tot  din  Natal,  de  pe  pământul   porului  nostru,  şi  lipsindu-ne  până-acum  un
        englez.  Ei  au  despresurat  oraşul  Kimberley   organ,  care  se  fie  mai  ales  la  îndemână  ţe-   beutură»,  cum  i-a  zis  vorbitorul..,
        în  care  33.000  locuitori  ajunseră  în  cea  mai   ranului  agricultor  şi  să  cultive  ramiip  cari
                                                                                                         LICURICIUL  ŞI  BROASCA
        mare  lipsă,  acuşi  se  poară  de  foame.  înainte  de  toate  pe  acesta-’l  interesează,  spe­
                                                                                                              —  Poveste  arabă  —
             Deşi  n’au  suferit  înfrângeri  nicăiri,  ci   răm  şi  dorim,  ca  se  aibă  cel  mai  deslvîtşit
                                                                                                    Intr’o  noapte  frumoasă  de  vară,  un  li­
        mai  tot  ei  biruesc,  au  început  o  retarâgere   succes.  Foaia  va  stărui,  ca  oamenii  noştri  să
                                                                                               curici  se  juca  prin  earbă.  O  broască îl scuipă
        spre  hotarele  ţerii  lor,  Transwaal  si  Orange,  se  facă  nu  numai  plugari  deştepţi,  ci  şi  me­
                                                                                               cu  venin.■
        să  pare-că  de  teamă  că  Englezii  vor  întră  ei   seriaşi,  negustori  buni,  să. fie  emiţători  şi  iu­
                                                                                                    —  Ge  rău  ţi-arn  făcut  de  te  porţi  cu'
        pe  alte  laturi  în  ţerile  lor,  azi  pustii  de  băr­  bitori  de muncă,  îi va  povăţui  cum  să-lşi  păs­  mine  aşa?  îi  zise  licuriciul  murind.
        baţi,  şi  le  vor  face  stricăciuni.     treze  sănătatea  şi  le  va  aduce  la  cunoştinţă   —  La  ce  străluceşti?  răspunse  broasca.
             Răsboiul  e  altfel  încă  în  plină  putere   şi  tot  felul  de  ştiri  despre  întâmplări  biseri­
        şi  sfîrşitul  lui  e  departe  de-a  să  prevedea.  ceşti,  şcolare,  culturale  dela  noi  şi  dela  alţii,   Un  tinăr  se  trezeşte _ într’o  zi  că  un
             Toată  lumea  să  bucură  de  frumoasele   menite  a  îmbărbăta  la  lucrare  spre  înaintarea   domn  vine  şi-i  vorbe-te  de  însurătoarea  la
        biruinţe  a  micii  naţiuni  ce  aşa  bărbăteşte  s’a   binelui  Comun.  Ca  colaboratori  şi-a  câştigat   care  se  gândea  tinărul.
        prins  dă  piept  cu  ud  uriaş  al  lumii  ca  An­  pe  cei  mai  cu  bilti  nume  Scriitori  dintre  noi   —  Dar’  bine  cum a  ajuns  domnul  Nae
        glia,  şi  a  isbutit  a-1  înfrâdge  de  atâtea  ori.  pe  terenul  economic.  Redacţia  e  pusă  sub  în­  să  te  trimită  pe  D.-Ta  la  mine?  întreabă  el.
             Zilele astea să aşteaptă încăerări crâncene.  grijirea  unui  comitet,  compus  din  dnii  Dr.  I.   Mijlocitorul:  Aşa,  bine;  eu  îi  sunt  om
             Norocul.  însă  pare  a  să  fi  întors  pe   Mihu,  ca  president  şi  Dr.  St.  Erdelyi,  Ioan   de  încredere.  Cum  e  măcelar,  precum  ştii,
        partea  Englezilor.  Şi  Ladismith-ul  e  ca  des­  Mihaiu,  Daniil  David  şi Const.  Baicu, ca mem­  apoi  tot  pe  mine  mă  mână  de-i  cumpăr  boi,
        presurat.  In  noaptea  de  18  Febr.  mulţi  En­  bri.  Redactor  responsabil  e  dl  loan  Moţa,  a   fiind-că  ştie  că  mă  pricep  la aceasta  meserie,
       glezi  au  durmit  în  şatre  de-ale  Burilor  res­  cărui  hărnicie  în  ale  penei  o  cunoaşte  publi­  şi  într’o  zi  numai  ce  mă  irezii  că-mi  zice:
        pinşi  de  lângă  Ladismith.               cul  mâr  ales  din  «Revista  Orăştiei»,  dară  şi   Dute  de  vezi  odată  pe  tinărul  cu  pricina,
                                                   din  alte  publicaţiuni.  Foaia  apare  în  Nri  de   adecă  pe  d-ta...
             Cea  mai  mare  grădină  de  animale  în   câte  o  coală  tipar,  4°,  în  fiecare  Sâmbătă.  îi
       Europa e grădina  zoologică din  Berlin.  Trăesc  dorini  deplină  isbâudă".                 Marele  cugetător  Milton  fiind  întrebat
        în  ea 2500  de animale  1200 soiuri,  toate  soiu­                                    de  ce  în  unele  ţeri  prinţii  moştenitori  de
        rile  mai  însemnate  din  lume,  şi  blânde  şi             m  m  m t   .             tron  sunt  declaraţi  harnici  de  a  domni  la  14
       sălbatece şi teribile.  Singură  brănirea lor  costă                                    ani,  pe  când  nu  li-se  dă  voie  se  se  însoare
                                                                     Ploaia.
        pe  an  85.000  maree.  Anul  trecut  grădina  a                                       ee  cât  la  18?
                                                        Un  neguţător  se  întorcea  dela  tîrg;  era   —  Fiind-că,  răspunse  Milton,  e  mai
        fost  cercetată  de  485.000  de  privitori  cari
                                                   călare  şi  la  spatele  lui  se  afla  o  lădiţă  plină   greu  â  domina  o  femeie  de  cât  lin  popor!...
        au  plat t  taxe  de  intrare  şi  121.000  de  cei
        abonaţi  pe an.  Unul  dintre  animalele  mai  in­  cu  bani.  Ploua  tare  şi  bietul  om  era  muiat
        teresante  este  »Calul-de-Nil«,  care  a  fost   până  la  piele;  de  aceea  era  supărat  şi  tot   Comitetul  de  redacţie :
        cumpărat  cu  10.000  de  maree  şi  e  greu  de   ocăra  vremea  urîtă  ce  se  întâmpla  a  fi  pe   Preşedinte :  Dr.  lo a n   ■M ihu,
        35—40  măji  metrice.  Grădina  e  cercetată  de   când  călătorea  el.
                                                        Drumui  îi  era  printr o  pădure  deasă  şi   Membrii :  D r. St  E rdelyi,  lo a n   M ihaiu
        lume  mai  ales  când  să  dă  fiarelor  de  mân­                                      D a n iil  D avid  şi  Constantin  B aicu.
       care.  Leului  i-să  dă  pe  zi  10  kiîe  de  carne,   crezu  că  moare  de  frică , când  se  pomeni  cu
                                                   un  hoţ  în  cale.  Acesta  nici  una  nici  două  îl
        tigrului  14  kl.                                                                          Proprietar - editor:  Io an  M ihaiu
                                                   luă  la  ochi  cu  puşca  şi  trase  asupră-’i,  dar’
                                                   pulberea  de  puşcă  fiind  udă, glonţul  nu  porni,   Redactor  respons.:  I oan  M oţa
             P e n tru  J u r a ţi!  Del a  Annl-Nou  sau
                                                   şi  neguţătorul  dând  pinteni  calului  scăpă.
        introdus  judecătoriile cu  juraţi  şi  la  noi.  Sunt
                                                        Gând  se  vezu  scăpat  zise  în  sineşi:
        numiţi  juraţi  şi  cetăţeni  cari  poate  foarte  pu­                                     Moartea cloţanilor!
                                                        —-  Ce  rău  am  făcut  de n’am  suferit  cu
        ţină  vreme  au  avut  a  se  ocupa  cu  treburi
                                                   răbdare  ploaia  ca  pe  una  din  binefacerile
       judecătoreşti.  Acum  de-odată  să  trezesc  şi  ei
                                                   ProvedinţiiI  Dacă  ar  fi  fost  vremea  frumoasă,
       judecători,  avend  drepturi  dar’  avend  şi  da-
                                                   acum  aş  fi  mori  şi  copiii  m’ar  aştepta  înza-   (Felix  Immisch,  Delitzsch)
        tarinţe.  De  nu  şi-le  vor  cunoaşte,  uşor  vor
                                                   dar.  Ploaia  împotriva  căreia  murmuram  mi-a   este  materia  cea  mai  b u n ă  pentru  a
        greşi,  şi  ei  înşişi  în  necaz  vor  veni.
                                                   scăpat  viaţa  şi  mi-a  păstrat  şi  avutu1.  otrăvi  repede  şi sigur  cloţani  şi  şoareci.
             Pentru  aceştia  cea  mai  bună  lămuri­                 .  . *   -    -
                                                                                                    Nu  e  vătămător  oamenilor  şi  ani­
        toare  e  cartea  dini  Ţ.  V.  Păcăţeanu:.   Ju­  Istoria  închinării păharelor.  Tinerea de
        decătoriile  CU ju ra ţi"   apărută  de curând   vorbiri  închinând  uir  pahar  pentru  cineva,   malelor  de  casă.
        la  Sibiiu,  şi  care  dă  toate  explicările  mai  de   este  obiceiu, a  cărui  poveste îşi  are  începutul   Se  capătă  în  pachete  cu  câte
        ipsă  juraţilor,  că  ce _e  chemarea  lor,  ce  e   în  vremile  vechilor păgâni.  Popoarele  păgâne  30  cr.  la  farmacia:  N.  V I a d  din
        dreptul  şi  ce  e  datarinţa  lor.  O  carte  foarte  la  sărbătorile  lor  închinau  cu  păhare  de  apă  O r ă ş t i e .    .(34)  i—5
   2   3   4   5   6   7   8