Page 10 - Bunul_Econom_1900_10
P. 10

Pag.  10                                              BUNUL     ECONOM                                                Nr.  10


                                   Neresărirea.          După  această  lucrare  napii  rămân                     lu c r a ţi  la  tim p !
                                                    aşa  cum îi cere  fabrica,  la  15—20  cm.
             Dacă  însă,  pentru  greşeli  săvârşite                                                Ori-ce  lucrare  săvârşită la  culturile
        la  semănat  (mai  ales  pentru  punerea    (7—8  ţoii)  departe  în  şiruri.          de  napi,  e  de  maie  lipsă  se  fie  înde­
        prea  afundă  a sămânţei) răsărirea  întâr­      Napii  răriţi  au  însuşirea, că în  ziua   plinită  la  timp!  Mai  ales  înse  săpătura
        zie,  dacă  vedem  că  au  trecut  2—3     aceea  se  veştejesc,  să  pleacă  ofiliţi  în   întâie  şi  răritul,  pe  cari de le  întârziem,
        săptămâni  şi  ea  nu  mai  urmează,  —    jos,  —  dar’  lucrul  acesta  să  nu  sperie   putem  avea  perdere  şi  de  50  măji  la
        trebue  să  primim  sfatul  omului  de  în­  pe  proprietar  şi  să  înceapă  cumva  a   juger,  adecă  de  acuş  jumătate!
        credere  al  fabricei,  care  în  cele  mai   ridica  firele  în  sus  şi  a  le  sprigini  cu   Lucrarea/-#  maşina scăriţează  mult
        multe  feluri  e  acela,  că  se  arăm,  gră-   ţărînă,  căci  până  în  altă  zi,  firele  Ofilite   cheltuelile  cu  lucrarea  napilor,  —  dar’
        păm  şi  sămănăm  de  nou  locul.  Dar’    să  înciripează  earăşi,  ear’  prin  punerea   să  pot  ajuta  oamenii  şi  fără  ea.
        această  sămănare  nouă  nu  e  iertat  se   la  ţărînă  le  împedecă  desvoltasea.
        fie  mai  târzie  ca  31  Martie  n.
                                                                     Săpatul  al  IlI-lea.                      Coacerea  şi  culesul.
                                   Răsădirea.           Indată-ce  s’au  uscat  bine  plantele      Golea  prin  Septemvrie  frunzele găl-
                                                   ce  le-am  smuls  din  rînduri  şi  le-am  binesc  şi  să  pleacă  în  jos,  ceea-ce  e
             Răsădirea  napilor  pricinueşte  pro­
        prietarilor  cheltueli  mari  şi  şi  mai  mari   aruncat  printre  rânduri,  —  începem  semnul  că începe coacerea  napilor.  Pro­
        pagube,  pentru-că  napii  răsădiţi  cres­  săpatul  de-al  treilea.                   prietarul  vesteşte la  timp  fabrica  despre
        când  în  chip  neobicinuit,  fabrica  nu-'i    Acum  săpăm  şi  printre  napi,  cât   aceea  când  se  apucă  de  scos  din  pă­
                                                                                               ment
       primeşte,  căci  ei  se  fac  aşa  buni  de   putem  de  afund,  ea’  cu  mâna  smulgem
        sămânţă,  dar’  nu mai  buni  şi  de  zăhar.   fiecare  buruiană  de  pe  lângă  ei.        Culegerea  (scoaterea  din  pământ)
        De  aceea,  răsădirea  napilor  de  zăhar       După  această  a  treia săpătură  napii  e  bine  a  o  îndeplini  cu  ajutorul  furcei
        nu  c  îngăduită!                          să  desvoaltă  mai  departe  repede,  atât  de  scos  napi.
                                   Săpatul  I.     în  păment  cât  şi  afară  la  foi.   In  2     Capetele  verzi ale napilor  le  tăiem
                                                   săptămâni  frunzele  lor  sunt  aşa  bogate  cu  o  tăietură  oablă  (orizontală),  căci
             Săparea  întâie  să  îndeplineşte  în-   că  umbresc  pământul  şi  împedecă  prin  acelea şi frunzele, nu  le  primeşte  fabrica,
       dată-ce  s'au  ivit  şi  închegat  tîndurile   asta  creşterea  mai  departe  a  buruenilor  cuprinzând   ele   materii  stricăcioase
       de  plantişoare,  şi  fiind-că  scopul  lui  e   în  jurul  lor.                       fabricării  de  zăhar.
       numai  a  scormoni  niţăl printre  şire  pă­
                                                                     Săpatul  al  IV-lea.          Napii  culeşi  şi  tăiaţi  de  verdeaţă,
       mântul ce a rămas îndesat după  tăvălug,
       ca  astfel  să  poată  străbte  în  el  mai      De  aci  încolo,  adecă  după  a  treia   îi  punem  peste-olaltă şi  iute  îi acoperim
       uşor  aerul de lipsă  desvoltării  (creşterii)  săpătură,  mai  lucrăm  napii  numai  dacă   cu foile  lor  ce  le-am  tăiat,  spre  a  nu
       plantelor,  —  de  aceea  săpătul  acesta  cere  trebuinţa,  şi  anume  îi  săpăm  şi  a   se  ofili.
       întâiu  nu  trebue  întârziat.  De  rânduri  patra-oară. Din  păţanie se ştie, că  aceasta   Dacă  numai  peste  mai  multe  zile,
       ne  atingem  numai  uşurel  şi  cu  grije,  a  patra  săpare,  e  numai  spre  binele  şi   îi  ducem  la  staţia  căii  ferate,  unde  se
       băgând  de  samă  să  nu  îngropăm  în  a  plantelor  şi  a  proprietarului,  căci     iau  în  samă,  apoi  puşi în grămadă  aco­
       ţărînă  plantele  mai  mititele.  Prin  acest  prin  ea  se  desvoaltă plantele  aşa,  că să   perim  napii  şi  cu  un  strat  de  păment,
       săpat  mărunţim  pământul,  dar’  nu-’l  fa­  copere  cu  belşug  cheltueala  avută  cu   ca  să  nu  abureze  din ei  umezeala,  care
       cem  de  tot  prăvos.                       ele  prin  asta.                           trage  la  cântar.
                                                        Dar’  săpatul  al  4-lea  e  neapărat
                       Săpatul  II.  şi  răritul.  de  lipsă  când  ploile  de  vară  au  bătu­                  D area  în   samă.
                                                   cit  pământul,  făcându-’l  trândos.            La  darea  în  samă,  omul  primeşte
            Indată-ce plantele au 4—6 frunzuţe
       îndeplinim  săpatul  al  doilea şi  de-odată               D răşirea (muşuroirea).     de la măsurător o  cărticică, în care e scris
       cu  el şi răritul.  Dacă  nu-’i  rărim,  să îm-                                        câţi  napi  (câte  măji)  a  dat  în  samă.
       pedecă  unii  pe  alţii  în  creştere  şi  des-   Uneori  fabrica,  cercetând  locurile   De  câte-ori  duce,  o  dă  măsurătorului
       voltare.  De  aceea  la  săpatul,lor  e  de  cu  napi,  află  de  lipsă  orînduirea  unor   să-’i  serie  în  ea  cât  a  dat.
       lipsă  să  folosim  sapa  cu  tăişul  oblu,  lucrări  şi  mai  departe,  mai  cu  seamă     La  urmă,  dacă  a dat  toţi  napii  în
       de  14  cm.  (5  ţoii)  anume  făcută  pen­  prăsirea,  muşuroirea,  adecă  adunarea   samă,  dă  cărticica  ear’  măsurătorului,
       tru  napi.                                 de  pământ  grămăjioară  pe  lângă  napi.   (pentru  a  se  putea  face  la  fabrică  so-
            Săpătorul  se  pune  cu  faţa  spre   E  locul  rău  ori  n’a fost destul  de  afund   coata  şi  plata),  dar’  primeşte  despre
       şire (curmeziş), taie aşa, că pe cât cuprinde   lucrat,  şi  atunci  napii  ies  cu  căpăţinile   cărticică  şi  suma  scrisă  în  ea,  un  re­
       sapa  (14  cm)  taie  plantele,  apoi  lasă   din  păment,  şi  fac  apoi  cap  verde  şi   vers  (un  recipis).
       un  mănunchiu  de  3—5  cm.  netăiate      mare,  —  ceea-ce  e  spre  paguba  pro­         Dacă  la  timpul  scris  in  contract
       plantele,  şi  ear’  taie  o  tăietură  şi  ear’   prietarului,  căci  fabrica  nu  ia  aceste  proprietarul  nu  dă  în  samă  cărticica,
       lasă  un  mănunchiu  şi  aşa  până în capăt.  căpăţini  verzi..  De  aceea  pentru  a  le  apoi  din  vina  lui,  nu  mai  poate  ţinea
                                                  împedecă,  ne  folosim  de  prăsire,  cope-  samă  de  plătirea  la  care  ar  fi  îndrep­
            Când  firicelele  au  ajuns  groşimea
       unei  pene  de  gâşte,  începem  răritul   rindu-’i  cu  pământ.                       tăţit  prin  ea.
       (plivitul).                                     Prăsirea  înse  nu  e  iertat  s’o  n-
                                                           5
            Răritul  se  face  aşa:  lucrătorul   deplinim  prea  de  vreme, că  atunci  încă     Aşa  sună  învăţătura  şi  îndrumările  fa­
      merge  pe  rând,  alege  în  mănunchiu      stricăm  şi  întârziem  desvoltarea.       bricei.
      firele  mai  bine  făcute  şi  le apasă  puţin­                                             Precum  vedem:  e  un  lucru  ce  să  plă­
      tel  cu  mâna  stângă  în  pământ,  ear’  cu                 Ruperea, frunzelor.       teşte  bine  dacă-’i  cu  pricepere  şi  la  timp  lu­
                                                                                             crat,  dar’  e  gingaş  şi  împreunat  şi cu  putinţa
      dreapta  smulge  cu  băgare  de  samă  pe        Mulţi  au  obiceiul  reu  de  rup'  foi   de  a  perde,  de  nu  vom  griji  de  toate  la
      cele  ce  nu  i-se  par  de  seamă,  —  şi  le  la  plante,  când  le  sapă.  Asta  nu  e  ier­  bună  vreme.
      aruncă  printre  rânduri,  să  se  uşte.    tat  deloc.  Prin  asta  le  stricăm  şi  în    De  aceea,  cine  doreşte,  facă  o  încercare,
           Lucrarea  e  migăloasă  şi  cea  mai   bunătate  şi  în  cătăţime  (mărime).      ţină  samă  de  învăţăturile  date,  şi  văzend  că
      grea,  dar’ trebue îndeplinită  cu  sîrguinţă    Asemenea  nu  e  iertat  se  cultivăm   merge  bine,  încerce  cu  mai  mult şi  mai  mult,
                                                                                             —  şi  D-zeu  ajute 1
      căci  alârnă  mult  dela  ea  desvoltatea  altfel  de  plante  printre  napi,  d. e.  cu­
      bună  mai  departe.                         curuz  ori  altceva.
   5   6   7   8   9   10