Page 9 - Bunul_Econom_1900_10
P. 9

A d a u s   ta   „ H u n u l  M conom u  J r .  10.                                                             Pag-  9

           CaltiYarea napilor de zăhar.          pământul  priincios  unde  s’ar  fi  scos                             P rim ăvara.
                                                 250  măji,  îţi  aduce  încă  80  fl.,  deci
     —  După  instrucţiunea  dată  de  fabrica  de  zăhar.  —                                    In  primăvară,  îndată-ce  s’a  svântat
                                                 150 fl.  venit după  jugăr,  peste  cheltueli.  pământul,  cât  de  timpuriu  ne  apucăm
          Fabrica  de  zăhar  din  Mureş-Oşorheiu,    Mulţi  să  îndoesc  că  un  juger  de   şi  grăpăm  bine  locul, anume cu o grapă
     ne-a  dat  o  broşură  mai  măricicâ  şi  o  ins­  napi  ţi-ar  aduce  atâta  venit,  deşi  în  ţi­  cu  colţi  lungi  şi  trecând  peste  loc  în
     trucţiune  deosebită,  despre  cum  e  a  sfi  pur­  nutul  fabricei  sunt  număroşi  aceia,  cari
     cede  la  cultivarea  napilor  de  zăhar,  pentru-                                     lung,  apoi  şi  curmeziş,  în  lat,  —  pa
     ca  ei  să  reuşească  spre  mulţumirea  şi  a  cul­  produc  peste  200  măji  pe  jugăr,  ajun­  urmă  bătucim  pământul  trecând  peste
     tivatorului  şi  a  fabricei.               gând  prin  cultura  napilor  de  zăhar  la   el  cu  tăvălucul,  prin  ce  îl  facem  să  fie
          Dăm  în  cele  mai  de  jos  o  spicuire  în­  un  venit  aşa  de  frumos  după  câteva   mai  repede  gata  de  sămănat.
     grijită  din  broşura  fabricei.            jugăre,  cât  nu  au  încolo  după  întreagă    Ca  să  ari  locul  şi  primăvara,  nu e
          Atrăgând  luarea  aminte  a  cetitorilor  moşia  lor  cea  întinsă.  Numai  să  nu
                                                        .f
                                                    >
     asupra  ei,  le  amintim  totodată  şi  aceea,  că   lucreze  oamenii  cum  va  da  D-zeu,  ci   iertat,  pentru-că  asta  face  cu  putinţă
     cultivarea  napilor  de  zăhar  e  un  lucru  gin­  cum  să  cere,  cum  să  prescrie  cultiva­  lăţirea  umezelii  ce  nu  place  napilor, —
     gaş,  care  dacă  l’am  tăcut  fără  grija  de  lipsă,   rea  napilor.                 şi  numai  cu  îngăduinţă  dela  fabrică  se
     nu  ne  aduce  răsplata  dorită,  dar’  de  l’am                                       poate  face  încă  o  arătură,  dar’  numai
     tăcut  cum  se  cade,  unde  să  cade  şi  când  se   Sunt  comune  cu  sute  de  cultivă-   pe  jumătate  de  afundă.  Asta  se  face
     cade,  ne  e  un  isvor  de  bunăstare  şi  un  bun   tori  de  napi,  cari  stau  mărturie  despre   atunci  când  în  urma  iernii  neprielnice,
     răsplătitor  al  ostenelei.                 aceea  că  cultivarea  napilor  de  zăhar  e
          Eată  ce  ne  spun  datele  şi  instrucţiile   unul  din  ramii  economici  cei  mai  adu­  locul  ar  fi  în  primăvară  prea  îndesat şi
     fabricei:                                                                              trândos,  încât  cu  grapa  n’ar  merge  lu­
                                                 cători  de  venit  frumos.  Drept  pildă   crul.  După-ce  am  isprăvit  cu  grăpatul
          Pentru-ca  cei-ce  ar  dori  a  să  în­  amintim,  că  bunăoară  comuna  Csit-St.- i   (ori  aratul  şi  apoi  grăpatul)  şi  am  bă­
     deletnici  cu  cultivarea  napilor  de  zăhar,  Ivăn,  în  care  sunt  numai  cultivători  în   tucit  locul  cu  tăvălucul,  —-  sămănăm.
     se  ştie  dinainte  ce folos  vor avea  după  mic  (adecă  de  puţini  napi),  într’un  an
     osteneala  lor,  le punem  înaintea  ochilor  a căpătat la  plată  peste  14.000  fl,  deşi                       Săm ănatul.
     următoarea  socoată  a  cheltuelilor  ce  le  peste  an luaseră anticipaţii  (bani înainte)
     ai  cu  lucrarea  unui  jugăr,  şi apoi  a  ve­  aproape  încă  pe  aţâţa.  Ear’  în  comita­  Vremea  de  sămănat  napii  de  ză­
     nitului  ce  îţi  aduce.                    tul  Braşovului  este  o  comună,  Holto-   har,  e  sosită  îndată-ce  în primăvară pă­
                                                 vâny,  care  câştigă  pe  napi  de  zăhar   mântul  s’a  svântat  şi  s’a  încălzit  cât  să
     Descojirea  miriştei  .   ,  .  .  3 fl.  — cr.  140—150  de  mii  floreni  pe  an!  Căci   fie  cu  putinţă  încolţirea  şi  răsărirea se­
     Aratul  de  toamnă  .    .  .  .  5  «  —- «  oamenii  s’au  deprins  a  cultiva  napii   minţei.  Cât  de  curând.  Mai  ales însă
     Grăpatul  în  primăvară  .  .  1  «  — «    aşa  ca  să  reuşească  fără  greş,  şi  acum   îndată-ce  fabrica  a  dat  îndrumările  de
     Semen ţa  de  napi  (15  k.  cu             îi  cultivă  pe  întinderi  mari.          lipsă,  trebue  să  sămănăm  îndată.
       câte  40  c r.)......................... 6  « —■  «  Si  să  nu  trecem  cu  vederea  nici  Sămănatul  se  face  cu  maşina  de
     Sămănatul  şi  tăvălugitul   ,  2  «  —  «  nutreţul  mult  şi  bun  pentru  vite  care   sămănat,  în  rînduri.  Maşina  se  toc­
                                                      t
     întâia  săpătură   .  .  .  .  .  2  «  50  «   ne  rămâne  din  capetele  tăiate  a  napi­  meşte  să  pue  rîndurile  pe  depărtare de
     A  dotla  săpătură  ,    .  .  .  3  « 50 «  lor,  şi  cari  îmbunătăţesc  foarte  mult   33—40  cm.  (12—15  ţoii).
     Săpătura  răritoare  .  . . .   7  «  —  «   apoi  gunoiul.                                 In  lipsa  de  maşină  folosim  greble
     A  treia  săpătură  .    .  .  .  4  «  50 «     Si  acum  eată  îndrumările  deose-   anume  întocmite,  care cu  colţii  lor trag
     Săpătura a patra  ori în locul              bite  de  care  să  ţinem  samă  la  cultiva­  brăzduţe  la  depărtări deopotrivă,  şi apoi
                                                      -y
       ei săpat de 2-ori cu maşina  3  «  50  «   rea  acestor  napi.                       sămânţa  se  aşează  deasă  în  şănţuleţele
     Culesul  din  pământ  .  .  .  12  «  —  «
                                                                                            acelea.
                         Laolaltă 50 fl. —-  cr.                 Păm entul priincios.            Sămănatul  cu  mâna  slobodă,  din
                                                      In  privinţa  bunătăţii  pământului  ce  asvârlit,  e  oprit 1  Pentru-că  împedecă
          Nu  zicem  că  cheltuelile  astea  nu  le  priieşte  şi  în  care  reusesc,  napii  de  creşterea  regulată  şi  toată  la  timp,  în­
     se  schimbă  după  locul  cutare  ori  cu­  zăhar  nu  au  chiar  mari  aşteptări.  Ei  târzie  săpătura  dintâi,  firele  răsărite  nu
     tare,  mărindu-se  ori  scăzând,  dar’  dacă  îşi  trag  nutremântul,  ca  şi  alte  plante  se  văd  aşa  bine ca  şi  când  sunt  în rîn­
     vom  fi cultivat  napii  cu toată  grija  şi-’i  rădăcinoase,  din  pătura  mai  afundă  a  duri,  şi  nici  nu se pot săpa ca în rînduri.
     vom  fi  pus  în  păment  care  le  prieşte,  pământului.                                   După  sămănat  trecem  odată  eară
     apoi  ori-ce  schimbare  a  cheltuelilor,        Nu  le  plac  pământurile  apătoase,   cu  tăvălucul (drugul gros  de lemn ori de
     numai  spre  binele  omului  ese.  Fireşte,  nici  cele  tare  petroase,  nici  ţelina  de
                                                                                            fer  ce  merge  de-a dura)  peste  sămănă-
     cel-ce  însuşi  şi  cu  ai  sei  din  casă  va  nou  ruptă  şi  prefăcută  în  arător.  Dacă
                                                                                            tură,  căci  apăsându-o,  săminţele  vin  în
     lucra  napii,  va  eşi  şi  mai  bine  la  soco­ am  rupt  ţelina  în  ăstan,  apoi  numai  la
                                                                                            atingere  mai  bună  cu  ţărîna  şi  grăbim
     teală,  odată  pentru-că  cheltuelile  de  anul  putem  pune  în  ea  napi  de  zăhar.   tare  răsărirea.
     mai  sus  puse  pentru  săpături  şi  cele­  Tot  aşa  nu  le  place  pământul  gunoit
     lalte,  el  nu  le  dă  din  buzunar  afară,  a  cu  gunoiu  proaspet.  Napii  din  atari   Unii au răul obiceiu a uda  sămânţa
     doua  fiind-că  va  umbla  cu  napii  mai  pământuri  fabrica  nu-’i  poate  primi.    şi  aşa  a o sămăna, şi  încă  afund  în  pă­
     cu  grije  decum  vor  umbla  streinii.                                                mânt.  Aceasta  nu  e  iertat.  Prin  pune­
           Dar’  să  vedem  acum  ce  venite  ne             Pregătirea  păm ântului.       rea  afund  în  pământ,  am  îngropat’o
     aduce  jugărul  de  pământ  cultivat  cu         Napii  cer  ca  locul  în  care  îi  cul­  spre  a  nu  o  mai  vedea!  A  cruţa  să­
     napi,  cărţaia  îi  aretarăm  cheltuelile:  tivăm  să  fie  pregătit  bine  şi  în  măsură   mânţa  încă  nu  e  cuminte.  Mai  bine
          Un  jugăr  îngrijit  şi  lucrat  cum  se  mare.  Şi  anume:  Toamna  se  ară  pă­  mai  deasă,  să  fie  de  unde răsări,  decât,
     cade,  ne  dă  150—200  ba  şi  250  de  mântul  afund,,  (fiindcă napii merg adânc    pentru  cruţare  de  câţiva  cruceri  la  să­
     măji  metrice  de  napi.  Socotind  numai  cu  rădăcinile  în  căutarea  hranei,  şi  să   mânţă,  să  ne  trezim  cu  o  holdă  rară,
     cifra  de  150  măji,  pe  cari  fabrica  îi  poată  străbate  uşor  şi  să  dee  şi  acolo   cu scădere mare  la venit!
     plăteşte  cu  câte  80  cr.,  un  jugăr  îţi  de  pământ  lucrat).  Brazdele  mari  răs­                          Pesărirea.
     aduce  120  fl.  şi  aşa,  peste  cheltuelile  turnate  prin  aratul  adânc  de  toamnă,
     de  50  fl.  avute,  avem  încă  un  venit  le lăsăm  aşa peste iarnă,  şi ele îşi  adună,   Dacă  sămănatul  a  fost  făcut  bine,
     de  jo  fl.  care  ne  rămâne  pentru  dusul  absorb,  în  vremea  asta  multe  din  ma­  potrivit  îndrumărilor  de  mai  sus  şi  în
     acasă  şi  la staţia  căii  ferate,  pentru  da­  teriile  nutritoare trebuincioase  plantelor  pământ  astfel  bine  pregătit,  apoi  în
     rea  pământului  şi  pentru  arânda  locu­  şi  pe  cari  le  află  în  aerul  şi  gerul  cu  8— 10  zilă,  firele  de  plante  răsar  în
     lui,  de-’l  vom  fi  luat  în  arândă.  Ear’ care  vin  în  atingere.                 şiruri  sănătoase,  puternice.
   4   5   6   7   8   9   10