Page 5 - Bunul_Econom_1900_10
P. 5

plantele  de  veni uri,  cea  de  palan  e   geri  none,  pentru-că  în  însuşi  partidul  »libe­  nomice :  corner ciul,  industria,  -eic,,  precum  şi
                                                                                              asupra, financelor  publice.  De altă  parte,  chiar
       bună,  dar’  costă mult  şi  rm-e  destul  de   ra!»  dela  puiete.  s’au-ivit  neînţelegeri,  între
                                                                                              această  slabă  recoltă  a  rămas  în  mare  parte
       trainică  în’  asemănare  cu  preţul  ei.   credincioşii  fostului  Bâriffy şi  între ai  luUSzeli  nevendutâ.  Exportul  noştri)  de  cereale  a  fost
       Aproape  ca  închisoarea  de  scânduri  e                                              în  adevăr  neînsemnat  si  aurul  care  altă-dată
                                                        Intre  Rusia  şi  România-.  Rusia  a  per­  intra  pe  dînsul  a lipsit  aproape  cu  totul.  Ast­
       şi  cea  de  gradele.  Un  gard  bine făcut
                                                   mis  exportul  vitelor  din  România  prin  punc­  fel ..importaţiunile  noastre  de  mărfuri,  nepu-
       si  streşinit  tine  mult.  Peste  toate  inse   tele  Ungheni  şi  Satul-nou,  cu  condiţia,  ca   tend  fi  soldate  cu  produsul  exportaţiunilor,
                                                                                              am  avut o  cerere  de  aur  (de  bani)  excepţio­
       e  închisoarea  de-zid.  Pe  de  marginea  • transporturile  să  fie  însoţite  de  certificatele
                                                                                              nală  şi  o  urcare de  sch'tnbcu  totul  anormală»!
       zidului  se  pot  pune  pomi  anume  în     m edicale:de  provenienţă.   .   -  .           Pentru  a-’şi  apăra  stocul  (sumele  de
       spalier,  cari aduc frumoase interese după       In  aceleaşi  condiţiuni  a  permis  şi  Aus­  bani  ce-’i  stau  la  îndemână),  contra  năpădirii
                                                   tria  exportul  din  România,  însă  numai  pen­
       capitalul,  ce  am  fi  întrebuinţat  la  face­                                        de  cereri,  banca  a  urcat  pe  rend  carnetele
                                                   tru  oi  şi  capre.     -  ,  '  .
       rea  zidului.                                                                          după  împrumuturi  şi  scompt,  dela  5  la  sută
                                                                                              cât  lua  pînă  aci,  la  6,  până  la  9  si  10"  „!
                               R omul  S imu.           Bucureştii  au,  după  numărarea  cea  mai
                                                                                              Şi  totuşi  aţâţa îi  cereau bani  că  nici  aşa scumpi
                                                   nouă:  286.081  locuitori,  între  cari  Români
                                                                                              nujîiai  biruia  cu  datul!  Căci  era'lipsă  în  tot
                                                   185.000,  streini  53.000,  Jidani  43.000  (cât
                                                                                              trupul  ţerii  şi:  a  naţiunii,  dacă  în  lipsă  a  fost
            Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l   Francia  întreagă).  Numărul  locuitorilor  capi­
                                                                                              ţăranul,  talpa  ţerii.
                                                  talei  române,  a  crescut  tare  în  timpul  mai
            Cultivatorii  de  vite  au  avut  şi  în  tîrgul   nou.  Avea  abia  ceva  peste  200.000  nainte   In  Austria  lucrurile  par  a  merge repede
       dela  11  şi  12  Martie  n.  al  Orăştiei  o  bună   cu  vre-o  10  ani.
       lecţie  de  învăţat:  Vita  frumoasă,  bine  hră­                                      pe  povîrniş  spre  absolutism.  Se  dă  ca  si?"
       nită  şi  de  soiţi,  se  caută  ori-când,  chiar  şi   Preoţi  noi.  I.  P.  S.  Metropolitul  Meţian,   gură  întâmplarea,  că  ne  mai  putându-se  face
       atunci,  când  pe  lângă  Cele  mijlocii  şi  slăbuţe   a  chirotonit  Duminecă  şi  Luni  de  prepţi  pe   pace  între  Cehi  şi  Nemţi,  se  va  decreta  dic­
       trece  tîrgul  fără  a  le  privi.                                                     tatura  militară.
            S’au  vândut  la  tîrgul  acesta  al  Orăştiei   clericii  absoluţi  Traian  Motora  ales  la  Ger-
       1448  boi  şi  vaci,  600  viţei  şi  mărunţişuri  şi   nesig,  şi  pc  Ludovic  G iu rea,  ales  preot  în   Mare  fabrioă  de  cărămidă  în  Bucureşti.
       36  cai.                                    Ampoiţa  (tr.  A.-Iulia).
                                                                                              Este  vorba  ca  o  societate  de  capitalişti  bel­
            Intre  vitele  căutate,  erau  boii  mari  şi
       bine  hrăniţi.  Un  singur,  proprietar  a  luat pe   Pentru  prenoirea  şi  răspândirea  viilor,  gieni  să  înfiinţeze  o  mare  fabrică  de  cără­
       2  păiechi  de  boi  mândri  peste  1000  fl.  Câte   se  fac  sforţări  în  toate  părţile.'  Un  inginer   midă  în  Bucureşti,  cu  sistemul  cel  mai  per­
       500  părechea!                             agricol  din  Paris  a  intrat  în  negocieri  cu  gu­  fecţionat.   '
            Tîrgul  a  fost  peste  tot  bun.  Cel  »slo-                                          Şi  pentru  atâta treabă  e  lipsă de streini?
       bod«  n’a  f ist  aşa  tocmai  căci  şi  Babele  s’au   vernul  român,  în  privinţa  reconstituirii  viilor
       supărat  şi  de  unde  pân’aci  era  iarnă  plă­  prin  modul  propus  de  dînsul  anii  trecuţi,  şi
       cută,  rece  noaptea,  Senină  şi  cu  soare  ziua,   anume  prin  înfiinţarea  unui  credit  viticol,  din   llezboiul  în tre  S u ri  fl  JEnglezi
       pe  ziua  de  tîrg  (1  M artie  v.)  ne  trezirăm   care  se  se  spriginească  mai  ales  cei-ce  voesc   urmează  încă,  dar’  în  acelaşi  timp  şi  încer­
       cu  —  ploaie,  apoi  ploaie  cu  zăpadă  şi  vent,   a  lucra  cu  bani  la renoirea şt  înmulţirea  viilor.  cările  de  a  pune  pace.. \ Cei  doi  presidenţi  ai
       ştii  colea  —  zilele  Babelor.                                                       statelor  Burilor,  Transvaal  şi  Oranje,  anume
                                                                                              Kriiger  şi  Steyn,  au  cerut  guvernului  englez
                                                        Ciocnire  de  corăbii  pe  mare  s’a  întâm­
            Atragem  luarea  aminte  a  celor-ce  do­                                         pace,  că  dau  Englezilor  din  ţerile  lor  dreptu­
       resc  să  aibă  s tr o p ito a r e   d e   v iie ,  asupra   plat  la  10  Martie  n.  între  o corabie  franceză
       inserţiunii  ce  publicăm  pe  pagina  8.   şi  una  engleză.  Cea  franceză  isbită  de  cea   rile  pe  care  le  cereau  naintea  războiului,  şi
                                                                                              pentru  care  s’a  început  războiul,  numai  şi
                                                   engleză  s’a  scufundat,  în  vreme-ce  cea  en­
            Deputaţi  clericali.  Joi  fiind  alegerile de   gleză  nici  n’a  stat  în  loc  să  dee  ajutor  ne­  Englezii  şă  lase  statelor  lor  neatârnarea  pe
       deputaţi  din  cler  pentru  sinodul  archidiece-   norociţilor  de  pe  cea  franceză.  S'au  cufun­  care  o  aveau  până  aci.  Guvernul  englez  a
       san  din  Sibiiu,  au  fost  aleşi: la  Deva  (tractu-   dat  37  matrozi  şi  căpitanul  şi  tot.  răspuns  cu  trufie,  că  de  neatârnarea  celor
       rile  Orăştie  şi  Deva)  P.  O.  D.  Joan  Papiu,                                     două  republici  nu  mai  poate fi vorbă,  că,  vezi
       protopresbiter  şi  asesor  în  Sibiiu,  la  Dobra   „Banca  Naţională“  a  României  aduce   Doamne,  Burii  ar  n  abusat  de  ea.  Cer  trei
       Avram  S.  Pecurariu,  paroch  în  Lancrâm,  la   la  cunoştinţa  acţionarilor,  că  pe  lângă  un   lucruri:  1.  Suveranitatea  (domnia)  engleză
       liondol  (Geoagiu)  Dr.  Elie  Cristea,  archidia-   prim  dividend  de  30  Iei,  mai  plăteşte  de  fie­  peste  Transvaal  şi  Oranje  să  fie  recunoscută.
       con  secretar  consistorial,  la  Brad  (Zarand)   care  acţie  câte  90  lei  şi  20 bani  ca dobândă   2.  Englezii  din  aceste  State  se  aibă  drepturi
       P.  O.  D.  Vasile Dămban, protopresbiter.  Vom   a  anului  trecut.                   de-opotrivă  jcu  Burii  şi  3.  Burii  să  pună  ar­
       publica  şi  pe  ceialalţi  după-cc  vom  afla  cine                                   mele  jos.  Pe  acest  temeiu  Burii  poate  nu
                                                        Răspândirea  plantelor  de  nutreţ-  In  vor  intra  în  pertractări  ci  vor  lupta  cu  des-
      •a  reuşit.
                                                  România  guvernul  însuşi  a  luat  în  mână   nădăjduire  mai  departe.  Ei  îşi  întăresc  tare
                                                  treaba  răspândirii  plantelor  de  nutreţ  alese,   mai  ales  Pretoria,  capitala  Transvaalului.
            îndulcirea  traiului  militar.   Urmând
                                                  pentru  care  stăruim  şi  noi  pe  aici.  Ministe­  Bloemfontein-ul,  oraşul capitală  a  Oran-
       pilda  dată  de  armata  puternică  din  Germa­
                                                  rul  român  al  agriculturii  a  comandat  un  va­  jului  a  fost  deja  cuprins  de  Englezi  la  Înce­
       nia,  ministrul  de  răsboiu  al  monarchiei noas­
                                                  gon  cu  lucernă  din străinătate pentru  a  fi îm­  putul  acestei  săptămâni,  fâră  luptă.  Burii,
       tre  a  luat  hotărîrea  a  face  şi  la noi  încercare
                                                  părţită  in  ţară,  în  scopul  de  a  se  crea  livezi   respinşi  în  alte  locuri  se  aşezaseră  12,000 în-
       cu  hrânirea  soldaţilor  cu  zăhar.  Anume  la
       manevrele  mari  dela  vară  se  vor  alege  la   de  atari  plante  agricole  bune.   tr’un  loc  potrivit  de  apărat,  între  Englezi  şi
                                                                                              Bloemfontein,  dar’  Englezii  n’au  mers  spre ei
       fiecare  trupă  un  număr de  ficiori,  cari  se po­
                                                        C â n d   n ’a r e   ţe r a n u l,  n ’a r e   to a tă    ci  i-au  încuhgiurat  mergând pe  alt drum spre
       trivesc  la  statură,  trup,  sănătate  şi  greutatea
                                                  lu m e a !   Vorba  asta  a  adeverit'o  trist  de   oraşul  lor  de  frunte,  şi  aşa  Burii  n’au  putut
       trupului,  dintre  cari  jumătate  vor  primi  la
                                                  tare  anul  trecut  in  România.  Să  ştie  că  anul   să-ri  atace  spre  a-’i  opri,  fiind  Englezii  de
      fiecare  zi  30  grame  de  zăhar  spre  mâncare.
                                                  a  dat  o  roadă  slabă  ţăranului,  împingându-’l   3-ori  atâţia.
      ■Medicii  militari  vor  asămăria  în  fiecare  zi  fe­
                                                  in  mare  strimtoare.  Şi  e  interesant  să  vezi   Despre  cât  au  perdut pân’acum Englezii
       ciorii,  cari  s’au  nutrit  şi  du  zăhar,  pentru  a
                                                  că  strîmtoarea  aceasta a  ţeranului,  cât  de  sus   in  acest  răsboiu  se  scriu  următoarele:
       vedea  dacă  se  adevereşte,  că  cei  nutriţi  şi cu                                       Li-au  murit:  244  oficeri  şi  2715  sol­
                                                  s’a  simţiţi  «Banca  Naţională»  a  României
      ■zăhar  se  întăresc  mai  bine  şi  pot  purta  mai                                    daţi;  au  iost  răniţi:  565  oficeri  şi  7103  sol­
                                                  dând  samă  despre  amil  trecut,  scrie  în  ra­
       cu  înlesnire  ostenelele  împreunate  cu  servi­                                      daţi;  au  căzut  prinşi:  138  oficeri  şi  3191
                                                  portul  seu  între  altele  următoarele:    soldaţi;  â’au  trimis  la  Londra  napoi  ca  ne
       ciul  lor.
                                                        «Agricultura,  fiind  principalul  nostru  is-   mai  fiind  în  stare  de  a  lupta:  83  oficeri  şi
                                                  vor  de  bogăţie,  era  natural  c*  perderile sufe­  2428  soldaţi.  Total  perdere  de  luptători:
            Se  vorbeşte  tot  mai  mult  că  dieta  ţerfi   rite  de  agricultori  s i  se  res/rângă  şi  asupra   16.472  soldaţi!
      •are  să  fie  disolvata  (risipită)  şi  rînduite  ale­  celoralte  ramuri  ale  activităţii  noastre  eco­
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10