Page 2 - Bunul_Econom_1900_10
P. 2

Pag.  2                                             B U N U L  ECONOM                                                  Nr.  10


      pune  acolo  un  floren  doi  prisositori  la                                           duce  gunoiu  pe  deplin  dobit,  care  să
                                                            A g r i c u l t u r ă
      sept£mânâ  ori la  lună.                                                                se  poată  iute  descompune  şi  întrupa
           Stăruesc  mai  ales  asupra  ideii  cu       Deosebitele  specii  de  gunoiu.      pămentului.'  Din  gunoiul  dus  pe  ţarini
      darul  naşilor  pentru  mici  şi  pentru                                                se  foloseşte  (de  păment)  în  întâiul  an
                                                                     II.
      mari  ca  . avend  şi  o  frumoasă  lăture                                              cam  jumătate*  în  al  doilea  un  pătrar,
                                                       După-cum  am  arătat  în  numărul
      morală.  La  oraşe se  facem  începuturile,                                             ear’  în  cel  următor  rămăşiţa.  După  4
      ear’  la  sate  preoţii  şi  cărturarii  cari   2,  în  unele  ţinuturi  mai  sterpe  şi .ne­  ani  nu  mai  e  urmă  de  gunoiu  pe agri.
                                                  roditoare,  producerea  gunoiului  este  de
      înţeleg  bunătatea  unei  atari  porniri,  se                                                Gunoiul  dela  vitele  cornute  este
      urmeze  făcend  asemenea  şi  îndemnând     neapărată  trebuinţă  pentru  agricultură.   mai  apătos,  mai  rece  şi  se  putrezeşte
      şi  pe  alţii  se  facă,  —  încât  într’un  şir   Ca  se  avem  gunoiu  în  grajd  ne  sunt   mai  încet;  dar’  ţine  mai  mult  ca  alte
      nu  prea  îndepărtat  de  ani,  se  putem   de  lipsă  trei  lucruri:  vitele,  nutreţul  şi   teluri  de gunoiu.  Acela are  cam 70—80
      arăta  un  frumos  început                  aşternutul.                                 la  sută  apă  şi  20—30  materie  uscată.
           Ar  fi  spre  fala  noastră  şi  spre  bi­  Cel  mai  bun  aşternut  de  gunoiu    Bunătatea  gunoiului  atîrnă  şi  dela  nu-
      nele  singuraticilor  ca  şi  de  obşte.    sunt  paiele  bucatelor.  Când  economul    tremăntul  ce  l’a  luat  vita.  Dacă  vitele
                                                  nu are  nutreţ  destul  pentru  vite,  atunci
                                 I oan  M oţa                                                 se  nutresc  cu  ierburi  şi  lături,  gunoiul
                                                  o  parte  a  paielor  se întrebuinţează  mai
                                                                                              va  fi  mai  apătos.  Gunoiul  vitelor  cor­
                                                  întâiu  singure  sau  amestecate  cu  fen,   nute  se  poate  întrebuinţa  după  două
               C e  av e m  de  f ă c u t
                                                  ca  nutreţ  şi  numai  după  aceea  se  aş­  săptămâni.
                   î n   M  a r t i e             tern  sub  vite.  In  lipsa  paielor  se  între­
                                                                                                   Gunoiul  dela  cai  nu  este  aşa  apă­
        Calendar.                                 buinţează  ca  aşternut  şi  paiele  de  bob,
                                                                                              tos  ca  cel  dela  vitele  cornute.  Acela
           In  câmp.  Samână  ovesul  cât  mai  de  de  măzâriche,  de  cartog,  apoi  rogozul,   este  şi  mai  uscat,  căci  conţine  numai
      timpuriu,  asemenea  orzul,  grâul  şi  secara  de  papura,  frunzele  de  arbori  ş.  a.,  dar’
                                                                                              70—75%  apă  şi  25^30%   materii us­
      primăvară.  Risipe  muşinoaiele  şi  grapă^f-ena-   |  acestea  neavend  goluri' aşa  mari înlăun-
                                                                                                                                    >
                                                                                                                          t
      ţele;  stârpeşte  mărăcinii  şi  peste  tot  tufele;                                    cate.  De  aceea  el  arde  si  mucezeste
                                                  tru,  ca  paiele  bucatelor,  nu  pot  soarbe
      curăţă  petrile,  lemnele  şi  greblează  păişul                                        de  cele  mai multe-ori  în  platformă, dacă
                                                  toate  părţile  moi  ale  gunoiului  şi  ast­
      rămas  din gunoiu.  Samenă  floare  de  fân  bun,                                       nu  se  udă  bărbăteşte  cu  must  de  gu­
      de  ierburi  sau  trifoiu  pe  unde  livezile  s’ar   fel  mai  mult  sporesc  materia  uscată  a   noiu  sau  în  lipsa  acestuia  cu  apă.
      fi  pleşugit.  In  holda  de  toamnă  samenă  tri­  aceluia.  De  aceea  ele  nici  nu  prea  pu-  I   Gunoiul  de  cal  este  mai  cald  ca
      foiu  roşu.  Grijeşte  se  nu  stee  apa  baltă  pe  trezesc  în  platformă  (grămadă),  ci  mai
                                                                                              al  vitelor  cornute,  dar’  nu  ţine  mult
      aceste  sămenături  că  le-ar  pricinui  perirea.   mult  stau  uscate  sau  mucezite.
      Intovărăşiţi-ve  şi  cu  puteri  unite  cumpăraţi                                       timp  pe  agri,  ci  se  pulverisează  şi  des­
                                                       Aşternutul  se  lasă  sub  vite,  până
      o maşină  de  sămănat,  cu  care  cruţaţi  sămînţa                                      compune  curând.  El  e  recomandabil
      pe  jumătate!  Cumpăraţi  în  tovărăşie  cu  alţii   când  golurile  aceluia  s’au  umplut  cu   în  pământurile  reci  şi  greoaie.  Guno­
      şi  o  grapă  de  fenaţe,  care,  scormonind  pă­  părţile  moi  ale  bălegarului  şi  ale  udu­  iul  de  cal  este  mai  bine  să  se  ames­
      mântul  dintre  ierburi  şi  smulgând  muşchiul,   lui.  Atunci  se  ridică şi  se cară  pe  plat­  tece  cu  al  vitelor  cornute,  ca  astfel  se
      face  un  bine  nespus  fânaţelor!  Nu  mai  um­  formă  (grămadă).  Căratul  trebue  se  se   se  poată  dobi  mai  bine  în  platformă.
      blaţi  cu  carele  pe  lunci.  Gunoiţi  şi  faceţi
                                                  facă  în grabă  şi  cu  oare-care  grije,  căci   Gunoiul  proaspet  de  cal  se  întrebuin­
      şanţuri.
                                                  la  din  contră  se  perde  o  parte  însem­  ţează  mai  cu  seamă  de  cătră  grădinari
           In  grădină.  Mai  curăţă  şi  aruncă  în  foc
      cuiburile  de  omide.  Retează  altoii  din  anul   nată  de  amoniac  şi  alte  materii  nutrL   în  răsadniţe,  pentru  creşterea  legumilor
      trecut  cam  pe  jumătate;  altoilor  mai  bătrâni  toare  din  el.                     timpurii.
      încă  le  cioantă  vîrfurile.  Curăţă  odraslele  ti­  Platforma  trebue  făcută  într’un  loc   Gunoiul  de  oaie  este  şi  mai  sec
      nere  din  jurul  trupinei  şi  dealungul  trunchiu­  cam  groapă,  ca  se  nu  se  poată  scurge  I   şi  mai  uscat  ca  cel  de  cal,  fiindcă  din­
      lui,  asemenea  şi  scoarţa  uscată  şi  muşchii.
                                                  mustul  de  gunoiu  prin  curte.  In  gos­  tre  toate  animalele oaia  bea  mai puţină
      Răreşte  ramurile  prea  indesuite,  şi  înlătură
                                                  podăriile  bine întocmite  lângă platformă   apă.  Gunoiul  de  oaie  conţine  cam  ju­
      crengile  uscate  şi  cele  bolnave.  Cosorul,  fi-
      rezul  şi  răzuitoarea  de  pomi  se  fie  bine  as^  se  află  şi  o  fântână  pentru  scurgerea   mătate  apă  şi. jumătate  materie  uscată.
      cuţite.  Alte  unelte,  ca  s.  p.  toporul  să  nu-’l  mustului,  din  care  apoi  se  aruncă  cu  o   Acela  nu  se  prea  adună,  ca  al  celor­
      toloseşti  la  pomi.  Ranelc  pricinuite  de  firez,   pumpă  în  toată  săptămâna  de  două-ori   lalte  animale  de  casă,  ci  se  lasă  mai
      netezeşte-le  cu  cosorul,  şi  unge  cu  ceară  de   mustul  pe  gunoiu  de-asupra,  ca  acesta   cu  seamă  aşa  împrăştiat  pe  locul  unde
      altoit  sau  cu  păcură  amestecată  cu  lut.  Plan­
                                                  se  nu  se  mucezască.                      dorm  oile  în  ţarcuri  (coşare).
      taţi  pornii!
                                                       Pe  timpul  de  vară,  când  vitele
            Ingraşe  pământul  din  grădini  cu  mult                                              Gunoiul  sau  găinaţul  paserilor  de
      gunoiu  putred;  rigolează  şi  sapă.  Fă  straturi  sunt  la păşune,  platforma  trebue  udată,   casa,  cari  se  nutresc  cu  grăunţe,  este
       calde  (»melegare«)  pe  faţa  pământului.  Sa­  în  lipsa  mustului  şi  numai  cu  apă  de   de  un folos  nepreţuit  frentru  economie,
      menă morcovi,  petrângei,  sălată,  ceapă, ridichi   ploaie  sau  din  fântână.  Când  gunoiul   deoare-ce  acela  cuprinde  până  la  9%
      de  lună  şi  spănac.  Sădiţi  ceapă  măruntă  şi   are  destulă  umezală,  în  două  luni  el  e   azot  şi  câte  6%  acid fosforic.  De aceea
      căţei  de  usturoiu  (aiu).
                                                  deplin  fermentat  (putrezit).              şe  recomandă  mai  cu  seamă  la  cultura
           La  Stupi.  Pe  timp  frumos  slobozi  cât
                                                       Precum, e  felul  pămentului,  aşa i-se   legumilor,  apoi  la  cânepă,  ba  şi  la  ce­
      mai  de  timpuriu  albinele  ca  să-şi  facă  sborul
                                                  pune  şi  gunoiul.  In  pământurile  măi
      de  curăţire.  înlătură  albinele  moarte  şi ^ră­                                      reale,  după-ce  s’au  semănat.  Cu  toate
      măşiţele  de  faguri  de sub  coşhiţe.  Caută  stupii  lutoase,  îndesate  şi reci, se pune  un  gu-   acestea  la  noi  pe  cele  mai multe  locuri
       de  miere,  şi  pe  cei  lipsiţi  de  hrană  îi  ajută,  I  noiu  mai  păios  şi  mai  puţin  dobit,  ca   se  perde  aşa  nefolosit,  fără  de  nici  un
      la  din contră  mulţi  se  prăpădesc.  Se  nu  perzi  dobirea  lui  (înferbentarea  şi  trecerea în
                                                                                              scop!
       din  vedere,  că  anul  acesta  e  mare  lipsă  de   putrezire)  se  se  mai  poată  continua  şi   In  economiile  mai  mari  se  între­
      miere  în  coşniţe 1
                                                  în  acela,  ear’  în  cele  mâi  nesipoase  se  buinţează  si  escrementele  omeneşti  ca
   1   2   3   4   5   6   7