Page 3 - Bunul_Econom_1900_10
P. 3
Nr. 10 BUNUL ECONOM Pag. 3
gunoiu, apoi compostul, care se com bue şi cum trebue să lucrăm cu pomii, . Eată la ce trebue să ne gândim
pune din tot felul de rămăşiţe, ce se ca aceia să-’i prăsim pe fiecare petec când ne punem să ne plantăm grădina
produc în economie, precum: păr, lână, de păment potrivit, cum să facem să cu pomi: In laturi cu cei de soiu slab,,
paie, unghii, pleavă, burueni, gunoiul din avem pomi de soiu, care să ne aducă şi pune soiuri alese, cari nu te lasă pe
casă, oase, corpuri de animale, cari nu venit cât mai bun. jos nici-odată!
au murit de oare-care boală lipicioasă Cu toţii ştim că unde creşte po (Va urma). ' . IoAN MUNTEAN
ş. a. Toate acestea se adună într’o mul pădureţ (sălbatic) creşte şi cel bun înv. dir.
groapă, unde se udă bărbăteşte cu must ! şi din sălbatic prin altoire se poate face
de gunoiu, ear’ după un an, când s’au nobil, adecă pom bun?’ D ă r i s i A r u n c u r i
fermentat deajuns, se întrebuinţează ca Pomi pădureţi fiecine îşi poate pro
Darea de câştig clasa IV.
şi celalalt gunoiu. cura, căci e plin câmpul şi pădurile de
Darea această o plătesc:
'Gunoiul verde se produce prin să- ei. Cel-ce nu are pădureţi, şi ar dori
Toţi .funcţionarii de stat, privaţi
mănarea unor plante cu foile late şi o sporire măricică, poate sămăna anume
sau angajaţi de corporaţiuni, care au o
stufoase, precum sunt: măzărichea, sper- straturi de pădureţi, cari în anul al leafă statornică său pensiune ori remu
gula, hrişcă, rapiţa, ridichea ş. a., cari doilea se pot altoi. Dar’ pădureţi mă neraţie. Mai departe văduvele care ău
se samănă pe agri şi apoi când sunt în ricei, buni de altoit, şi ca să nu aştepţi pensiune şi peste tot toţi muncitorii
deplină floare, se întorc cu plugul sub după ei 2 ani până să crească din să (calfe, asistenţi etc.) cari au o plată
pe lună de peste 40 fl. Tot la clasa
brazdă ca şi miriştea. mânţă, îţi poţi procura şi dela anumite
aceasta sunt împărţiţi şi preoţii, profe
I. Georgescu şcoale de pomi unde se prăsesc anume sorii, autorii, artiştii, medicii angajaţi
cu zecile de mii pentru venzare, şi ca cu leafă (afară de medicii angajaţi de
P O M Ă R I T peţi suta cu 1 fi., miia cu 7-—8 fi., pe întreprinderi şi societăţi private care
care îi poţi altoi îndată în anul acesta. şi dacă primesc leafă lunară plătesc
Deosebirea între pom şi pom, Până acum noi suntem obicinuiţi dare .de clasa III.)
poamă şi poamă! Darea de câştig cl. IV. o măsură
a altoi numai meri şi peri, alţii altoesc
Un ram foarte însemnat în econo direcţiunea financiară pe basa datelor
şi pruni şi perseci şi cireşi şi vişini şi aşternute prin coala de mărturisire de
mia noastră este fără îndoeală pomă-
gutâi etc. Şi fac minuni cu fructele lor ! obiceiu în luna Ianuarie a fiecărui an.
ritul.
Noi âltoim de regulă soiu de poame Dela înaintarea foilor de mărturi
Ca în toate ale economiei raţio mari, fără a ne gândi mult la bunăta sire sunt scutiţi funcţionarii întreprin
nale, aşa şi cu pomăritu), noi Românii derilor şi societăţilor obligate la dare
tea lor şi că sunt de ceva preţ? Cei
suntem, putem zice, numai la început. de seamă publică (pentru-că societăţile
pricepători însă, altoesc soiu de poame i
Nu-i vorbă avem pomi şi pomet mult, însăsi sunt obligate la mărturisirea lefii
alese, preţioase şi căutate.
pe unele sate chiar păduri de pomi, funcţionarilor). Asemenea sunt scutiţi
In anul 1898 au fost foarte multe dela înaintarea foilor de mărturisire
căci aşa cere locul, dar apropiindu ne
poame în părţile noastre, partea cea (fasionare) şi funcţionarii de stat.
de ei vedem că sunt pomi necultivaţi
mai mare prune. A fost ferdela (20 li Darea de câştig să măsură după
şi de puţin preţ, aproape sălbatici, ca următoarea* tabelă:
tre) cu 25' cr, dar’ nu le lua nime.
în bătrâni când oamenii nu ştiau că şi Cel-ce are plată pe an până la
Merele noastre vinoase («boroşe») mari,
cu poame se face . negoţ şi ar aduce şi 500 fl. plăteşte după fie-care sută câte
roşii, frumoase, cele oarzene alburii,
ei ceva câştig, afară de ce trebuia pen .1 fi. După 600 fl. 7 fl., după 700 9
mari, cele cisnădeşti mari roşii, negrii, |
tru *casă. i fl., după 800 11 fl., după 900 -13 fl.,
erau' îmbiiate cu 40 cr. şi nu le lua după 1000- 15 fl., după M00=17 fl.,
: Pe unele locuri totuşi au<.; început
nime. Perele iernatice nu le lua nime după 1200 19 fl., după .1300=21 fl.,
O.■,Cultivare ,mai bună, a pomilor, bună
nici cu 30 cr. după 1400 23 fl., după 1500=25 fl.,
oară preoţii, învăţătorii şi alţi oameni şi aşa !mai departe.
M erele pătule, poînice, măsanschi,
mai ţhvăţaţi, dar’ şi .aceştia ■ sunt rari. 7 Obligaţii Iâ, dare de câştig cl. IV.
remete, pârmene, se Vindeau cu *80 OL
Apoi, gum jumeş,. înaintează, .şi cum po- chica , plătesc mai puţin de 40 fl. dare
până la 1 fl. 20. Perăle pergamerite, |
poarele i bogate, şi multjyate ajung stă de stat, plătesc pentru fiecare membru
împărăteşti, pădurăreştî 1 etc. cu 1 ’fl. i
pâne peste cele,. răjţpâse înapoi, noi Ro al familiei, obligat Ia dare, câte 1 fl,,
i 'până la 1 fl..."50 cr. şi nu s’au aflat cu peşte 40 fl. dare de ştât plătesc 2
mânii să străduim şi noi''spre,] bogăţie
"câ'fe ar fi tfecut! J‘ dl)-: ; I fl.' de fiecare membru al familiei.
şi Cjultiură^îşi Ypm 'ajungerşimoi j-ila mai
Prunele J s’âu făcut'vinars, âu strl- | Lista despre darea de câştig me-
ibine, oeăci&înţelăpelune şi puţer^ f ayeşm stirată 'dfr^îcecţîiineâ finantiafă'1 să ex
'dat multe căpete şr au'îmbunătăţit pita
delă.îP^ePohsAtâţa numai: şă n&îterajr pun e-"; vederii ’ pub’lice si atunCh- fiecare
rfinSrhţilor,' merefe' .$r 1 perele ,J'cefeJ-îtb&
'Mm;, mintea mu, cel© jfploşi,tpare?gi să ne poate să1 caute' ‘ dacă' iJa fost ^măsurată
i 'multe riu putrezitTn pivniţă, dar ' cele drept darea ori nu. ’’ " -
lucrăm eu; j. înţelepciune!hărnicie, m@r
bîtke"hu s'au â jîin 'f !............... I: ''-1* - 4f’ Recursurile!'-'să fac 'în scris şi--să
:şiile.. , noastre, !mşa c u m - , c § r e ostăşi.
to. Mi-s’â' dăt prilegiri Se "văd 2 trieri predau neţimbrate acelui oficiu unde a
r '! tGalear cea bună ,ni-o arată: :,yBunul 1ăitr’o;i ‘grâdiriă, rinulîăngă altul, * îritri'6 (P%.iexpusă;,lisţş.:,
'Economic d<$d,- frate Rotnâhe, . ceteşte-fl, ‘ftîfinâ^de mari, 'dă încărcaţi, Trutrioşi Dela. darea aceasta sunt scutiţi:
receteşte-1 şi urmează sfaturile dui," apoi rii totuşi 'ce ^osebire întfe11'ăi P'Uhriî a Ambasadorii străini, consulii^, militarii
4ar sigur' că kicruh'ţău' va ‘ ! av.eaii:spjor şi dat un venit de 25 fl. şî ''ădalâ1t'a]&0apă activi, posesorii ordinului Maria Teresia
si ai -fliedaliei de brâVură. Nu să plă-
agasantă -$e vi feitfeî. :.î •<-,/ . ' hiiriic. ' L "■J ^ 1',:; ■■■ Teşiâ apoi dare de cbărtirj după diift%e
’ Efta%iiti"V6rbl ’ îh acest1 săofi' căVâ EMdMaru deodebîrek1 între'pom Hri 'şi pestă tot după acele ’ shme cară^stau
lăo^)Vt'p0'mărituE raţional/ adădă! 'Pe tto- pom^poamă'Şi poam&l' -‘orr.:: - , • i rii legătură cu cheltueli oficiale, luând
