Page 4 - Bunul_Econom_1900_10
P. 4

Pag.  4                                             B U N U L  E C O N O M           ---  -  /.%  /;  .  /■ ;     A;

       afară  însă  banii  de  ajutorare,  remune-  |  nici.  Mai  departe  aceia,  cari  n’au  ser­  von re  de  venit  traiul  vieţii  şi  peste  tot
       raţiile  etc.                             j vit  toţi  anii  obligaţi  şi  apoi  cei-ce  se   bunăstarea  la  care  au  ajuns.  .Şi cu toate
            Asemenea  nu  se  plăteşte  dare  j  duc  din  ţară  înainte  de  împlinirea  sluj­  acestea  la  noi  şi  azi  sunt  în  cele  mai
       după  pensiunile  şi  ajutoarele - ce  le  dau  bei  de  cătănie   Mărimea  dării  acesteia   multe  comune  nenumărate grădini, unele
       societăţile  membrilor  sau  văduvelor  şi  este  dela  3 —- 100  fl.  după  avere  sau
       orfanilor  rămaşi  după  membrii  diferi­   slujba  ce  o  ocupă  obligatul  la  plătirea   mai  mici,  altele  cât  vezi  cu  ochii,  în
       telor  societăţi                            dării.  Scutiţi  de dare sunt  neputincioşii  cari  nu  cresc  decât  cucute,  urzici  şi
                                                   de  lucru,  apoi  preoţii  şi  învăţătorii ••  şi  alte  burueni  netrebnice.  Şi asta din lipsa
               Aruncul  general  de  venit.     i  aceia  cari  primesc  ajutor  public.      ■de. cunoştinţe  a  oamenilor,  Ja  grădină­
            Aruncul  general  de  venit  se  so-  i     Darea  ■de■  puşcă  o  plătesc  toţi  rit,  care  nu-’i  nici  el  un  lucru  ce  să-’l
       coteşte  din  venitul  după:  pământ,  case,  i   aceia,  cari  ţin  puşcă  la  casa  lor.  Dacă  poţi  aşa  scutura  din  mânecă.
       afaceri  industriale şi  de  comerciu, rente,  j   voieşte  se  umble  şi  la  venat,  trebue  se
       hipoteci  şi  împrumuturi;  apoi  după  ve-  |   plătească  deosebit  dare  de, venat.      Grădinăritul  cere  anumite  cunoş­
       niţele  băncilor  şi  a  altor  societăţi  obli-  i   Deia  aceste  dări  sunt  scutiţi  între   tinţe,  cari  mai bine pot fi învăţate, având
       gate  la  dare  de  seamă  publică.         alţii:  gendarmii,  poliţiştii,  pârcălabii,  pă­  cineva  prilej  se  vadă  pe  altul  săvîrşind
            Aruncul  după  darea  de  pământ şi    zitorii  de  păduri,  de  câmp  şi.  de  vii  şi   cutare  şi  cutare  lucru,  dar’  şi  prin  ce­
       de  casă  îl  măsură  primăria  comunală;   păstorii.                                  tire  de  cărţi  şi  foi.  Cei-ce  sunt  lipsiţi
       după  celelalte  dări  (afară  de  cea  de  j
       după  puşcă  şi  taxa  de  miliţie)  îl  i.      Acestea  sunt  dările directe  de stat.  de  acestea,  n’o  se  cultive nici  pomi, nici
       mesură  direcţiunea  financiară.         i  Despre  dările  de  stat  indirecte  (după  legume,  şi  vor  rămânea  încă  mult  timp
            Arunc  general  de  venit  se  mesură  t   beuturi,  taxe  de  timbru  şi  de  drepturi)   înapoiaţi  în  această  privinţă, luptâiidu-se
       în  sumă  de:                               şi  apoi  despre  dările  şi  aruncurile  co­  cu  neajunsurile  şi  cu  sărăcia,  pe  care
            .10%  după  darea  de  câştig  cl. III.,   munale,  vom  vorbi  de  altă-dată.    nu  ştiu  cum  s’o  alunge  nici  din  casă,
       dacă  acesta  nu  trece  peste  300  fl.                           V.  C.  O svadă     nici  din  grădină,  nici  din  ţarina  lor,
       (Peste  300  fl.  se  plătesc  35%).
            20" „  după  darea  de  casă  fixată                                              unde  peste  tot  locul  rînjeşte.
       pentru  case  noue,  scutite  de  primii ani  j         G r ă d i n ă r i t                  De  aci  dorinţa  noastră  de  a  răs­
       dela  plâtirea  dării.                                                                 pândi  cunoştinţe  din  pomârit  şi  legu-
            30%  după  darea  de  păment  şi de               Grădina  de  legumi.            mărit  celor  lipsiţi  de  ele,  până  când
       casă  şi  după  darea  băncilor  şi  altor fel   Tuturor  ne  place  într’o  grădină cu   vom  vedea  şi  grădinile  româneşti  pline
       de  societăţi  obligate  la  darea de  seamă   tot  felul  de  pomi  frumoşi,  aşezaţi  în
       publică.                                    rînduri  regulate ;  ne  place  mai  cu samă   de  pomi  nobili,  de  legumi  şi  de  flori
            40%  după  darea  pe  clasă  după                                                 alese.                              .
       casă.            ■  /    j % -V;//  v '   ■■■  când  poamele  sunt  coapte  şi  când  în
                                                   grădină  e  umbră  şi  verdeaţă.  Atunci        Grădina  de pomi trebue  se  fie des­
            Dările  despre  cari  am  vorbit până   cum  şi  când  pomii  Sunt  înfloriţi,  gră-  părţită  de  cea de flori  şi dc  legumi ;  îm­
       acum  sunt  cele  mai  de  căpetenie,  plă­  djna  se  asamănă  pe  drept  cuvânt  cu  preună  pot  fi  numai  până  pomii  sunt
       tite  fiind  de  cei  mai  mulţi  cetăţeni.  raiul  pământean.  In  o.  astfel  de  gră­  ţineri.  După-ce  aceştia  s’au  mărit,  co­
       Afară  de  acestea  mai  sunt  şi alte feluri   dină  cu  pomi  şi  tufe  roditoare  ni-se dă  roana  lor  împedecă  rouă,  razele  soare­
       de  dări  directe.  Acestea  inse  le  plă­  prilej  mai  peste  tot  anul  a  mişca  câte  lui  şi  ploaia,  de  a  ajunge  după  trebu­
       tesc  numai  aceia,  cari  au  vre-o  avere
       deosebită  sau  se bucură de  vre-un drept   ceva  în  timpul  liber,  şi  prin  această lu­  inţă  la  legume,  ear’  fără  aceste  trei,
       ori  vre-un  favor  şi de-aceea  despre ace­  crare  în  aer  curat  şi  în  mijlocul  atâtor  plantele  tânjesc  şi  nu  pot aduce  folosul
       stea  spunem  mai  puţin,  căci  locul  în  frumseţi,  a  ne  întări  trupul  şi  spiritul  dorit.  In  grădinile  de  legumi  se  poate
       foaie  ne  este  îngust  şi  de  spus  avem  obosite  de  greutăţile  vieţii.  Aceleaşi  face  loc  pomilor  pitici  şi  tufelor  rodi­
       alte  fel  şi  fel  de  lucruri.            plăceri  ni-se  îmbie  şi în grădina de flori,  toare;  acolo  înse unde  se are în  vedere
            Dările  din  vorbă sunt următoarele:
                                                   cari  ne  farmecă  vederea  şi  mirosul.   un  venit  mare  dela  legume,  nici  chiar
            Darea  de  capital  şi  rentă  pe           Dar’  plăcere  ne  pricinueşte  şi  o  numiţii  pomi  şi  tufe  n’au  loc!
       care  o  plătesc  aceia  cari  au  bani  daţi
       cu  camătă  sau  puşi  se  crească  (depu­  grădină  de  legumi,  bine  cultivată  cu       Grădina  trebue  se  fie închisă,  pen­
       neri)/  apoi  cei  cari  trag  rente  (venite)   tot  felul  de  legumi.  Pe  lângă  plăcere  tru  a  fi  scutită  de  oameni  şi  animale
       pe  vieaţă  sau  anuale,  apoi  după  drep­  înse  grădina  de  legumi  ne  aduce  şi  stricăcioase.  Cestor  din  urmă  aparţin
       tul  de  cârcimărit,  de  moară,  de  vamă,  mult folos,  şi  la  noi  acesta  e  capul  lu­  unele  animale  sălbatice,  d.  p.  iepurii  şi
       de  tîrg,  de  venat  şi  de  pescuit,  dacă   crului,  cu  toate-că  nici  plăcerile  sufle­  animalele  de  casă.
       este  arendat.
                                                  teşti  nu  trebuesc  nesocotite.                 In  contra  animalelor  mai  mari unii
            Darea  de  venit  ce  o plătesc  socie­     E  un  mare  bine  a  avea  la  casă  închid  grădinile  cu  un  fel  de  sîrmă  cu
       tăţile  obligate  la  darea  de  seamă  pu­  poame  din  destul în  cea mai  mare parte  ghimpi;  în  contra  oamenilor  şi  anima­
       blică  se  măsură  cil  10%  dela  venitul
       curat.  Scutite  sunt  de  plata  dării  nu­  a  anului,  poame  uscate  în  posturi,  vin  lelor  mai  mici,  această  închisoare  nu
       mai  Reuniunile  de  binefacere.           şi  rachiuri  din  poame,  şi  din  toate ace­  ajută  nimic.  Spre  acest  sfirşit  se  fac
                                                  stea  şi  de  vânzare.  Dar’  asemenea  sunt  garduri  aşa  numite  vii,  din  păducei  şi
            Darea  de  mine  (băi)  se  plâteştfe
       după  câştigul  curat  şi anume:  la  băi dă   de mare preţ în economia casei  nenumă­  alte  tufe  ca spini ;  aceste sunt frumoase,
       cărbuni  7%,  la  toate celelalte  5%  dela   ratele  soiuri  de  legumi;  ear’  cine  mai  însă  cuprind  mult  loc,  trag nutrementul
       câştigul  curat.                           poate  şi  vinde  din  de,  are  un  isvor de  plantelor  din  apropierea lor,  şi  cer mult
                                                  câştig  mai  mult.                          lucru  ca  să  fie  neîntrerupt  în  bună rîn-
            Darea  de  cătănie  o  plătesc  toţi
       aceia,  cari  ori  dela  început  ori  după-ce   Multe  familii  au  câştig  de  zeci  şi  dueală.  Apoi  în  astfel  de  garduri  se
       au  stat la toate  asentărileau  fost  decla­  sute  de  fl.  din  poame  şi  legume.  Ele  mai  încuibă  insecte  stricăcioase  fel  şi
       raţi  ca  neputincioşi  pentru  slujba  cătă-  îşi  mulţumesc  numai  acestor  două  is-  fel.  închisoarea  de  laţi  nu  poate  scuti
   1   2   3   4   5   6   7   8   9