Page 1 - Bunul_Econom_1900_11
P. 1
Anul I Orăştie, 11, 24 Mârtie 1900 Nr. 11
A B O N A M E N T E : IJ ' O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii econom ice în Orăştie" se focotcsc după tarifă, cu p r e ţu r i m o d e ra te .
l’c an 4 corowc 2 ti): jurnal i'c an 2 cor. ţ i fl:) I
1’v.nt: u R o in â n i a 15 franci. ■ j A pa re în flecare Sâmbătă abonam entele: şi' inserţiunile se plătesc înainte, - '
rani fruntaşi, membri ai noştri, veniţi aci, prelegetorul arată cât de multe sunt
D e l a R e u n i u n e
din Binţinţi pentru prelegere şi dl înv. nevoile vieţii la oraşe ca şi la sate, în
Muntean din Cugir. Inteliginţa locala ţeri şi la popoare înaintate ca şi mai
P r e m i i l e R e u n i u n i i p e n t r u
bine representată: dl notar pens. Herlea înapoiate, nevoi pe cari singuraticii nu
u n u l l i )00.
şi fiiul noul notar, dl preot Pecurariu) le pot birui, — dar’ arată, citând mul
1 , înv. Nicoară, Nic. Mihăilă şi alţii. tele feluri de societăţi dela oraşe, ca so-
Doue prem ii de 1 0 coroane în a u r p en cietăţi pentru cetit de cărţi şi foi, pen
tru acei m em bri ai Iieuniiniii, cari vor do Din partea corn totului nostru erau
vedi că au pas de nou în prim ăv a ra de fa ţă de faţă: preşed. Dr. L Mihu, N. Vlad, tru ajutorarea bolnavilor, pentru caşuri
cel puţin 5 0 de altoi în ţ/rădinile lor.' I. Mihaiu, Dan. David, N.■ Mihăilă, ser de moarte, etc., cari toate acelaşi »nu
pot «.-al singuraticului vor să-’l biruiască,
■■ 11. cretarul I. Moţa şi cassarul Vaier Qr-
lin prem iu, de 10 coroane în a ur, pen bonaş. că mai mulţi laolaltă îl biruesc! Căci au
tru acea şcoală de porni, respective p en tru | Presed. Dr. Mihu a deschis la văzut oamenii că ce unul nu poate, doi-
acel m em bru al R euniunii, care va dovedi orele 2 d a. prelegerea prin cuvinte trei, zece, o sută, pot pe uşor, pe ne
m ai mult, spor în p rim ă v a ra aceasta în o simţite chiar, şi au început a înjgheba
asem enea şcoală. i alese, dând apoi cuvent dlui /. Mihaiu însoţiri, tovărăşii pentru întimpinarea a
• . 111 ■■■■ ■ j să-’şi ţină-prelegerea- asupra cultivării
Cinci p rem ii de câte 2 0 coroane pen I plantelor de nutreţ, special a trifoiului tot felul de greuri a vieţii. Şi au reuşit.
tru acei m em bri ai R euniunii, — de aproape | şi luţernei, apoi dlui D. D avid pentru De e inse undeva de folos înto
sau de departe ca ri vor dovedi că şi-au i a prelege şi aici asupra altoirii şi stro- vărăşirea — zice dl Moţa — apoi ea
cum părat în anul acesta câte o viţeluşă de m ai ales binecuvântate roade dă în eco
prăsită de soia curat IHnzţ/au sau Iiern. | pirii viiei. Au preles eu acelaşi bun
i succes ca si în locurile de .mai nainte. nomie, în plugărie. Unde economii
s’au strins în însoţiri şi şi-au cumpărat
C u c u r u z „ R e g e le p re riilo r* * . i S ’a dat rînd apoi secretarului Reu- laolaltă maşini şi unelte economice bune,
I niunii noastre 1. Moţa se vorbească pd-
C om itetul R eu n iu n ii noa stre reco acelea s’au dovedit a fi nu eheltueli
i porului despre însemnătatea întovârăşi-
m a n d ă eiCfo:aiâ,: căldura-.ecouotm lor% os\ pentru ei, ci, darul lui I)-zeu, aşa fru
I rilor, însoţirilor. Prelegetorul zice că îm-
t r i a se îu d e/eln ii} cu cultivarea cu cu mos sporeşte economia şi binele ce să
j bunătăţirile economice ce ni se cerură
ru z u lu i zis ,, R egele p reriilo r^ ca fiin d răvarsă peste ei, pe urma folosirii ace
şi în prelegerile de mai nainte, dar’
u n u l .din . so iu rile ce . în tru n esc aievea lor unelte şi maşini. Se par scumpe
I mai ales altele şi mai mari şi mai rnuhe
cele m ai, d esertrsi/e în s u ş iri b u n e ale dând pe unele din ele sute de floreni,
! ce se vor cere încă şi poporului nos-
cu cu ru z u rilo r,, r : dar’ viaţa arată că fiecare să plăteşte,
| tru, dacă e să ajungă şi el la înălţimi
i fe r d e lă de 20 'litre costă 2 cor. uncie îndoit si întreit, în cel dintâi an
i în ale economiei, — sunt lucruri bune
5 o bani ( i fl. 25 c r ). de folosinţă, aşa că socotind asta, toate
dar’ multe din ele ne recer eheltueli
A lai p u ţin ca o fe r d e lă n u se vinde. maşinile economice sunt foarte ieftine,
cari trec peste puterea noastră ca sin
C in e v rea îl poate p rim i p r in noi. şi noi păcătuim de moarte contra noas
guratici. Ştiinţa a descoperit multe şi
N o i m ijlo cim . trim iterea lui, şi a n u m e tră înşine, că nu ne întovărăşim în fie-
în ale economiei, si de: te foloseşti de
a u im i -cucut tiz de so iu l n u m it, d a r care sat în scopul aducerii de unelte
descoperirile ei, vei înainta repede şi
adevărat cu ra t, nccorcit. si maşini economice. Deocamdată cele
bine, dar’ noi de multe-ori vedem bi mai neapărat trebuincioase.
nele stându-ne aci nainte şi nu ne pu
M e m b r i Ut R e u n i u n e . îndeamnă pe ascultători să se gân
tem atinge de el pentru puţinătatea pu
dească asupra lucrului şi să facă un
Sau mai înseris:. terilor noastre ca singuratici. Ştim cât
Din Vinerea (afară de cei 3 membri e de folositoare o maşina de sămănat, bun început în această comună mare
pe vieaţă şi doi ordinari publicaţi deja): Da- că cruţăm cu ea atâta sămenţă, că ven- şi frumoasă, că lor înşile bine îşi
niil Pecurariu, preot, Porfiriu ■ F. Nicoară, înv., vor face.
Ioan losif, primar, Ioan Bot sa 1. Avram, Ioan zendu-o ai putea plăti acuşi toată da
Sirriedm lui Ion I.Gligor, Ioan Crăciun lui rea satului din ea, ştim ce. bună e grapa Prelegerile, precum şi împărtăşi
Adatn şi Ioan Macarie, membri ordinari, car’ de fenaţe, că ne dă tot după al trei rile date printre ele de preşedintele Dr.
Vasile Herlea lui Nicolae, Vas. Lupii 1. losif, lea car de fen un al patrulea, — dar’ Mihu asupra ajutorului ce Reuniunea
Crăciun Lupu, .Nico'ae Barb lui Georg, Ni sub cuvent că . nu putem da sute de fl. noastră îl dă la procurarea de seminţe
colae Lupu, Ntcolac Barb lui Apostu şi
George Văidean, membri ajutători. pe maşina de sămănat şi zeci de fl. pe economice şi unelte agricole sau la în-
o grapă, — stăm locului şi gospodăria temeerea de tovărăşii şi însoţiri de
noastră sufere foarte mult, şi bogăţia ori-ce fel, — au fost primite cu bucu
A 5-a PRELEGERE ECONOMICĂ
rămâne perdută. rie şi aclamări de numărosul popor.
Dumineca trecută (5/18 Martie) co E drept că unui econom mijlociu Mai mulţi s’au înscris de nou membri
mitetul Reuniunii noastre a ţinut a 5-a singuratic, îi e greu a-’şi cumpăra aceste la Reuniune şi abonenţi la foaia noastră.
prelegere economică, în comuna mare si alte maşini cari l’ar îmbogăţi altfel Dorim fraţilor Vincreni ca cât mai
şi frumoasă Vinerea. Prelegerea s’a ţi repede, — dar’ oare 10—2 0 —30 în curend se-i putem felicita pentru înte-
nut în biserică, fiind de faţă popor tovărăşiţi în scopul acesta, n’ar putea; meerea vre-unei însoţiri de bine obştesc.
foarte numeros, ca la 250— 300 de băr ce nu poate unul fiecare? Ba da, ar
baţi si femei. Am văzut şi vre-o 3 te- putea încă pe uşor. Şi purcezend de
